Issuu

nr. 1 din 11 ianuarie 2023 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Tratamentul semin¡elor de porumb, floare ¿i sfeclå cu neonicotinoide se poate face ¿i în 2023 Conferin¡ele Profitul Agricol. “Tehnologii optime de prelucrare a solului”

Se cautå un student pentru o burså 10 6

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Agricultura digital\ 2022, anul informatizårii. Retrospectiva anului agricol 2022 din perspectiva Agra Asiguråri

Ucraina acuzå exportatorii de cereale de evaziune Florin Tiutiu, noul pre¿edinte al Clubului Fermierilor

Summit Agro, o nouå identitate de brand 18 Mihaela Monica Vasile, market lead Agreena România 18

Culturi vegetale Rezerva de apå din stratul 0-100 cm la data de 9 ianuarie 2023

Ce fertilizåm, solul sau planta?

Gelu Barna: Regulile succesului

Un nou sistem de subven¡ii agricole

Despågubiri pentru fermierii nigerieni

Brânzå cu cheag de... cåmilå

Vremea caldå i-a scos pe fermieri în câmp încå din 3 ianuarie

Verben, pentru combaterea bolilor la culturile de cereale påioase

Cea mai modernå fabricå de combine Claas

Poluarea cu metale grele în agricultura Banatului

2022, anul combinelor pentru AgroConcept

Noua genera¡ie de cultivatoare Bednar Fenix FO_Profi

Anvelope hidride BKT pentru agriculturå ¿i transport

Cre[terea animalelor Un precedent a¿teptat de to¡i crescåtorii de porci

Via]a companiilor

Focar masiv de gripå aviarå în Cehia

Cine vrea så nu mai cre¿tem porc în România?

Cum a fost salvatå ferma de porci din Pådureni

Ma[ini & utilaje

Opinii

Teoria poluårii

Hobby Gavrilå Tuchilu¿: Un elevat dar vânåtoresc Laptele a fost salvarea noastrå 35 În Filipine, ceapa este mai scumpå decât carnea O fermå de vaci Montbéliard 36

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Conferin]ele Profitul Agricol “Tehnologii optime de prelucrare a solului” Capacitatea sålii Amfiteatru din Slobozia este limitatå la 75 de persoane. Sigur, participarea este gratuitå, înså se face pe bazå de înscriere, pe e-mail (redactie@agrinet.ro) sau la partenerii conferin¡ei. Este suficient så indica¡i loca¡ia fermei, suprafa¡a lucratå, numele ¿i calitatea participantului. Ideea conferin¡ei pleacå de la interesul foarte ridicat pentru subiect, de la polarizarea fermierilor în jurul acestuia, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. De aceea, cu ajutorul speciali¿tilor ¿i al celor cu experien¡å practicå, vom obiectiva discu¡iile despre tehnologiile de prelucrare a solului, cu scopul de a le oferi fermierilor, în special celor mai pu¡in experimenta¡i, un reper, un ajutor în luarea deciziei de a schimba sau nu tehnologia din fermå, de a investi într-o direc¡ie sau alta. Vor fi patru teme ¿i cinci paneluri de discu¡ii. Fiecare vorbitor î¿i va prezenta punctul de vedere, cu argumente tehnice clare. În acest scop va avea alocate maximum 9 minute. Panelurile vor fi structurate pe câteva idei principale, care vor putea fi dezvoltate de vorbitori astfel încât så se aducå în discu¡ie toate argumentele pro ¿i contra unei anumite tehnologii vs condi¡iile date (din fermå). Am alocat timp suficient ¿i pentru discu¡ii interactive, cu întrebåri din salå (inclusiv din partea presei) ¿i råspunsuri ale invita¡ilor din panelul respectiv. 8

Ora 09:00 - Deschiderea conferin¡ei Ora 09:03 - Cuvânt de bun venit adresat de Drago¿ Soare, primarul ora¿ului Slobozia Ora 09:05 - Tema 1/Panelul 1 În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului? Vorbitori: Bi¡å Råcman (Giurgiu), Theodor Ichim (Constan¡a);, Lucian Buzdugan (Bråila), Nicolae ªerban (Bacåu). Ora 09:40 - Tema 2/Panelul 2 Tehnologiile minime presupun cre¿terea cantitå¡ii de substan¡e active folosite pentru combaterea bolilor, dåunåtorilor, buruienilor? Vorbitori: Valeriu Tabårå, pre¿edinte ASAS, Dan Spåtaru - Marketing Manager Corn and DFC Romania & Moldova, George Cizma¿, cercetåtor ¿tiin¡ific gradul III la INCDA Fundulea, departamentul Agrotehnicå.

Loca¡ia: Slobozia, Ialomi¡a, Centrul Cultural Ionel Perlea, Sala “Amfiteatru” (cunoscutå ¿i ca Sala “Studio”. Data evenimentului: Joi, 19 ianuarie 2023. Durata evenimentului: 4 ore (9-13). Parteneri: ACCPT Ialomi¡a, \Forumul APPR, Banca Transilvania, Horsch România, Primåria Slobozia, Syngenta.

Ora 11:00 - Tema 1/Panelul 4 În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului? Vorbitori: Marian Popa (Teleorman), Andreas/Costin Telehuz (Ialomi¡a), Marius Botea (Holde Agri), Arnaud Charmetant (Cålåra¿i)

Ora 10:10 - Tema 3/Panelul 3 Care este costul tehnologiilor minime de prelucrare a solului? Financiar, pot coexista cele douå tehnologii, în aceea¿i fermå, dacå vorbim de ferme de 500-2.000 ha? Vorbitori: Alina Cre¡u (APPR), Constantin Curcå, Territory Manager Horsch Romania, Bulgaria ¿i R. Moldova, Sorin Gheorghi¡å - Regional Manager Agribusiness Banca Transilvania

Ora 11:40. Tema 4/Panelul 5 UE preseazå pentru introducerea tehnologiilor minime, dar a låsat decizia finan¡årii acestora pe seama statelor membre. Ar fi corect ca fondurile pentru achizi¡ia de noi utilaje så fie direc¡ionate, integral, cåtre cele destinate prelucrårii minime? Vorbitori: Sorin Moise, secretar de stat MADR, Cristina Cionga (APPR), ªtefan Moraru, membru CD al ACCPT Ialomi¡a

Ora 10:40 - sesiune de întrebåri ¿i råspunsuri (preså)

Ora 12:10 - Sesiune de întrebåri ¿i råspunsuri

Ora 10:50 - 10 minute pauzå

Ora 13:00 - Finalul conferin¡ei Profitul Agricol 1/2023

AGRICULTURA

DIGITAL| 2022, anul informatiz\rii Retrospectiva anului agricol 2022 din perspectiva Agra Asiguråri 2022 a fost un an al digitalizårii pentru Agra Asiguråri, singura societate din România dedicatå exclusiv asigurårilor agricole. Compania a dus digitalizarea la un nivel superior în pia¡a asigurårilor prin îmbunåtå¡irea constantå a procesului de evaluare a daunelor cu ajutorul tehnologiei ¿i lansarea platformei online dedicatå brokerilor.

nivel na¡ional, Agra Asiguråri ¿i-a consolidat echipa cu 50 de evaluatori de daunå, iar pentru anul 2023 î¿i propune dezvoltarea paletei de produse pentru a le oferi fermierilor din România solu¡ii adaptate la problemelor cu care se confruntå.

¥n plus, Agra a organizat pe parcursul anului mai multe programe de ¿colarizare pentru evaluatorii de daunå, în func¡ie de nivelul de pregåtire al acestora, acoperind atât informa¡ii tehnice despre procesul de asigurare - condi¡iile de asigurare, riscurile de asigurare, cât ¿i metodele de evaluare a daunelor ¿i particularitå¡i ale culturilor. 16

Încå de la înfiin¡area sucursalei, compania a emis poli¡ele în format electronic ¿i evaluarea daunelor s-a produs digital, cu ajutorul tabletelor, înså anul 2022 a însemnat un proces complex de dezvoltare la nivel digital. Aproximativ 94% dintre avizårile de daune s-au avizat digital, fårå så fie necesar ca fermierii så contacteze telefonic reprezentan¡ii companiei.

Utilizarea tehnologiilor digitale are un impact pozitiv asupra calitå¡ii vie¡ii în zonele rurale ¿i are poten¡ialul de a atrage o genera¡ie mai tânårå de agricultori så se implice ¿i så dezvolte afaceri rurale. Existå solu¡ii digitale u¿or de folosit, softuri în limba românå, care pot eficientiza activitatea din cadrul fermei. În ceea ce prive¿te Agra Asiguråri, aceasta pune la dispozi¡ia

asigura¡ilor portalul AgraSat, unde ace¿tia î¿i pot vedea poli¡ele de asigurare, pot aviza daunele ¿i pot urmåri în timp real procesul de decontare. Compania a continuat implementarea planurilor de digitalizare în domeniul asigurårilor agricole ¿i a lansat în septembrie prima platformå digitalå pentru brokeri, pentru a sus¡ine procesul de vânzare, precum ¿i posibilitatea de a emite oferte ¿i în varianta offline.

Pentru anul 2023, compania î¿i propune så-¿i consolideze pozi¡ia pe pia¡a asigurårilor agricole ¿i så-¿i extindå portofoliul de produse, alåturi de îmbunåtå¡irea proceselor ¿i a procesului de lucru, în beneficiul clien¡ilor ¿i al colaboratorilor.

comunicat

“Extinderea ¿i dezvoltarea echipei opera¡ionale la nivel na¡ional a fost unul dintre cele mai importante obiective de anul acesta, pe care l-am ¿i îndeplinit cu succes. Am construit o echipå diverså, de la tineri absolven¡i de studii agricole pânå la ingineri agronomi sau fermieri cu experien¡å. Un lucru îmbucuråtor pentru noi a fost deschiderea acestora fa¡å de metodele digitale, iar acest lucru ne-a dat posibilitatea så fim operativi, atât pe partea de ofertare, cât ¿i de avizare a daunelor”, a declarat Horia Lupu, directorul general al Agra Asiguråri. Profitul Agricol 1/2023

VIA}A

COMPANIILOR Summit Agro, o nou\ identitate de brand Cu ocazia aniversårii a 25 de ani de activitate pe pia¡a autohtonå, Summit Agro România a trecut la o nouå identitate vizualå, conceputå så reflecte importan¡a asigurårii unui viitor sustenabil, mai sigur, pentru noile genera¡ii. Aceasta se bazeazå pe trei culori: verde, portocaliu ¿i gri. Verdele simbolizeazå grija pentru Påmânit ¿i implicarea în agriculturå, portocaliul cald aduce aminte de originile companiei, ºara Soarelui Råsare, iar griul simbolizeazå puterea ¿i anduran¡a unei corpora¡ii globale. Toate trei reunite reflectå misiunea de a proteja natura cu produse atent selec¡ionate ¿i create astfel încât påmântul så rodeascå ¿i så ne råsplåteascå ¿i

la finan¡e ¿i asiguråri la comer¡ cu produse chimice ¿i electronice, servicii pentru îmbunåtå¡irea stilului de via¡å, extrac¡ie ¿i prelucrare a metalelor etc.

pe viitor cu recolte bogate ¿i sånåtoase. Summit Agro România apar¡ine grupului de firme Sumi Agro Europe, care la rândul såu apar¡ine Sumitomo Corporation, companie japonezå cu afaceri în domenii extrem de diverse, de

Printre mårcile cele mai cunoscute, comercializate în România de Summit Agro, se remarcå: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil / Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizan¡ii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid ¿i produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum ¿i biostimulan¡ii ¿i fertilizan¡ii foliari Kaishi, Shigeki.

Mihaela Monica Vasile, market lead Agreena România De la începutul lunii ianuarie, Mihaela Monica Vasile s-a alåturat echipei Agreena. Acolo va avea ca obiectiv dezvoltarea ¿i extinderea opera¡iunilor pe pia¡a localå.

Agreena este o companie de certificare a carbonului din sol, activå în 14 ¡åri. Cunoscutå ini¡ial sub numele de Commoditrader, compania are biroul principal la Copenhaga. 18

¥n prezent, vizeazå intensificarea activitå¡ii în România.

Cu o experien¡å de 18 ani în domeniul agribusiness, timp în care a activat în companii multina¡ionale de top, Mihaela Monica Vasile a ocupat func¡ii importante în industrie ¿i a coordonat activitå¡i de rela¡ii publice, guvernamentale ¿i industriale pentru grupul de ¡åri România, Bulgaria ¿i Moldova. Profitul Agricol 1/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 9 ianuarie 2023 Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Pe parcursul lunii ianuarie 2023, regimul pluviometric se va caracteriza prin cantitå¡i de precipita¡ii nesemnificative din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ¡årii. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå se prezintå astfel: Oltenia 0-0,7 l/mp (Râmnicu Vâlcea), Banat 0-2,1 l/mp (Oravi¡a), 20

Cri¿ana 0-12,4 l/mp (¿tei), Muntenia 03,5 l/mp (Påtârlagele), Moldova 0-2,0 l/mp (Piatra Neam¡), Transilvania 013,6 l/mp (Bistri¡a), Maramure¿ 5,524,5 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 0-2,0 l/mp (Tulcea). Astfel, la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua na¡ionalå de Agrometeorologie din cadrul ANM, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, prezintå valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime în cea mai mare parte a terito-

riului agricol, deficite de apå în sol men¡inându-se local în estul ¿i sud-estul ¡årii, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i local extremå. De men¡ionat faptul cå, de¿i de la începutul lunii ianuarie ¿i pânå în prezent, regimul pluviometric a fost deficitar comparativ cu mediile multianuale consumul de apå din sol al plantelor este mult redus în aceastå perioadå, temperaturile scåzute din ultima såptåmânå determinând intrarea plantelor în repaus vegetativ. Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE

Ce fertiliz\m, solul sau planta? Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Acest text este un apel cåtre autorii viitoarei edi¡ii a Codului de bune practici agricole (CBPA), care ar trebui restructurat sau reformulat pe ici, pe colo prin unele pår¡i esen¡iale. Iatå ¿i de ce.

Informa¡iile fårå acoperire sunt propuse pentru reformulare. Textul de mai jos este o mostrå de “demagogie ¿tiin¡ificå”. “Prin studiul agrochimic se fundamenteazå folosirea îngrå¿åmintelor ¿i amendamentelor care så asigure ob¡inerea unor produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå, de sporire treptatå sau men¡inere la nivel ridicat a fertilitå¡ii solului ¿i de prevenire a poluårii solului ¿i a apelor freatice”. Cu rezultatele studiului agrochimic dat ca exemplu în CBPA în anexa XI este imposibil ca cineva så fundamenteze folosirea îngrå¿åmintelor, sau så se ob¡inå “produc¡ii agricole mari ¿i de calitate superioarå, în condi¡ii de eficien¡å economicå maximå”. Iatå ¿i de ce. Cea mai importantå realizare a studiului agrochimic este calcularea DOE (doza optimå economic) pentru azot, fosfor ¿i potasiu. Folosirea DOE duce la maximizarea eficien¡ei economice, dar nu neapårat la produc¡ii (suficient de) mari pentru a putea acoperi ¿i alte costuri, nu numai cele cu fertilizarea. Întrebare: Se pot ob¡ine produc¡ii agricole mari în condi¡ii de eficien¡å Profitul Agricol 1/2023

economicå maximå dacå se folosesc DOE? Råspuns: Ca regulå generalå în India, cca douå treimi din doza necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei maxime este consideratå cea mai profitabilå dozå. Råspuns: În România la calculul DOE se folose¿te raportul dintre pre¡ul recoltei/kg ¿i costul unui kg de N s.a. În momentul fertilizåri se cunoa¿te numai pre¡ul îngrå¿åmântului. Deci DOE nu se prea poate calcula în actualele condi¡ii de volatilitate a pie¡ei produselor agricole.

Informa¡ii propuse pentru restructurare 1. Ce fertilizåm, solul sau planta? Este important så se clarifice acest aspect, deoarece sunt obiective diferite, alese în func¡ie de strategia de fertilizare aleaså pentru întocmirea planului de fertilizare. Din alte materiale editate de cåtre ICPA, putem afla cå pentru a stabili corect necesarul de macro- sau microelemente al solurilor, trebuie evaluat (determinat) con¡inutul de nutrien¡i din sol. Aceastå opera¡iune se face în cadrul activitå¡ii de cartare agrochimicå, care este prima parte a unui studiu agrochimic. Cartarea agrochimicå poate fi fåcutå pentru a caracteriza solul sau pentru a urmåri evolu¡ia lui în diferite contexte tehnologice. În acest caz se fertilizeazå solul. Un exemplu clar este atunci când un sol cu con¡inut scåzut de fosfor, så zicem 10 ppm P, este fertilizat cu o cantitate mai mare de P2O5 decât cea necesarå pentru ob¡inerea produc¡iei scontate. Acest lucru este posibil, numai dacå

pH-ul solului are valori între 5,8 ¿i 6,8 (7), pentru ca fosforul så nu fie retrogradat în forme neaccesibile plantelor. Dar când prin cartare se måsoarå cantitå¡ile din totalul nutrien¡ilor existen¡i sol care sunt accesibili plantelor, atunci se fertilizeazå plantele. Astfel, unii fermieri s-au trezit cu recomandåri de fertilizare de 250 kg P2O5/ha pentru o produc¡ie scontatå de porumb de 10 t/ha, la care exportul de fosfor prin recoltå (cantitatea de fosfor con¡inutå în boabele de porumb) este în jur de 50 kg P2O5/ha. În schimb, altor fermieri li s-a recomandat så nu aplice fosfor pentru produc¡ii asemånåtoare. Acest lucru a fost posibil deoarece concentra¡ia de fosfor din stratul arabil este de 50 ppm P, ceea ce corespunde unei cantitå¡i de fosfor asimilabil de 180 kgP/ha, adicå 412 kg P2O5/ha. 2. Trebuie evaluat sau determinat necesarul de azot din sol? În “vocabularul” ICPA, termenii respectivi sunt considera¡i adesea ca sinonimi, de¿i am putea spune cå evaluat aduce cu calculat, iar determinat înseamnå mai degrabå måsurat. Dar folosind ambii termeni s-a ajuns ca azotul så fie calculat, iar ceilal¡i nutrien¡i så fie måsura¡i. Dacå se dore¿te determinarea cu precizie a cantitå¡ii de azot din sol, acesta trebuie måsurat, deoarece este cel mai mobil dintre nutrien¡i. Dar nu numai atât, trebuie måsurat ¿i la adâncimi mai mari, între 0 ¿i 60-90-120 cm. Analiza solului pentru azot este dificil de realizat, cu atât mai mult la adâncimi mari. Aceasta este probabil cauza cå, în loc så utilizåm metode rapide, moderne de analizå a solului F 21

CULTURI VEGETALE

Gelu Barna>

Regulile succesului Agricultura este profitabilå dacå ai strategie ¿i te folose¿ti de matematicå. Totul trebuie calculat, începând cu investi¡ia primarå, ce teren lucrezi, ce såmân¡å aplici, ce erbicide, fungicide ¿i fertilizan¡i utilizezi. Ca în orice afacere, este nevoie de un management bine aplicat. Dacå nu analizezi totul, vei avea probleme!

cestea sunt principiile fermierului Gelu Barna, din Drågoie¿ti, jude¡ul Timi¿, care îl ajutå så aibå succes, an de an, în activitatea agricolå. Pe un hectar, el investe¿te 7.000 de lei, dar poate ajunge ¿i la 8.000 lei. ¥n totalul acesta omul a cuprins semin¡ele, îngrå¿åmintele, tratamentele chimice, motorina, leasingurile. Cine nu are leasinguri ¿i credite poate cheltui mai pu¡in, pânå la 6.500 lei pe hectar. Problema este cå, dacå nu ob¡ii 7 tone de grâu la ha, nu î¡i acoperi cheltuielile ¿i nu ob¡ii profit. Anul trecut, în 2022, din cauza secetei extreme, Gelu Barna a ob¡inut profit la grâu ¿i la rapi¡å, dar nu ¿i la porumb. Cu cele 5 tone ob¡inute la porumb, a reu¿it totu¿i så-¿i recupereze cheltuielile. O culturå din patru a fost dezastruoaså. ¥n agriculturå asta se întâmplå din când în când, trebuie så accep¡i ¿i så mergi mai departe. În Timi¿, existå zone unde nu s-a fåcut porumb, dar au 24

fost zone unde s-au ob¡inut produc¡ii de patru, cinci ¿ase tone. De exemplu, în teritoriile din Sânnicolau Mare, Cenad, Dude¿tii Vechi ¿i Tomnatic, au fost mari probleme, iar culturile au fost mult distruse. În Drågoie¿ti, unde are påmânt fermierul nostru, porumbul a fost calamitat pânå în 50%, fa¡å de un an normal. S-a ob¡inut o produc¡ie de 5 t la hectar, fårå niciun profit. A fost numai o recuperare a cheltuielilor. Într-un an normal, se ob¡ineau 10-12 tone. Problema este cå acea comisie de constatare a recunoscut doar 35% din calamitå¡i. “A¿a au considerat ei! Când am vrut så depun contesta¡ie, a fost prea târziu, totul a råmas a¿a. Noi am cerut 60%, dar comisia a decis cå trebuie så ne dea 35%”, spune Gelu Barna. La floarea-soarelui a reu¿it så facå 3 t la ha, cu o scådere de 30% fa¡å de un an normal. Crede cå pentru a avea ¿anse la despågubiri de calamitå¡i, un fond mutual ar fi o solu¡ie, dar se teme ¿i cå un astfel de maldår de bani va atrage

båie¡ii de¿tep¡i, bine orienta¡i politic. “De fapt, nu cred cå e cea mai bunå solu¡ie. Statul român trebuie så impunå ni¿te reguli care så fie respectate, a¿a cum s-a întâmplat în Ungaria. Acolo, asigurårile i-au despågubit pe to¡i fermierii. Aici nu s-a luat niciun ban. ¥n Ungaria, to¡i ¡åranii care au avut asigurare de secetå au fost despågubi¡i. La noi nu s-a întâmplat asta”. Gelu Barna crede cå o altå solu¡ie este ca to¡i fermierii så se asigure de calamitå¡i, mai ales de secetå, înghe¡, la o firmå de asiguråri care så plåteascå atunci când situa¡ia o impune. ªi iar då exemplu situa¡ia care func¡ioneazå în Ungaria, pe care o considerå un model pentru administra¡ia agricolå. “De obicei, un an este prost, iar 4-5 buni. Omul face o medie ¿i vede cât are profit, dar oricum sunt pierderi, iar fermierul are de suferit. Asta fiindcå sistemul despågubirilor ¿i compensa¡iilor nu func¡ioneazå. Aceasta este situa¡ia în România.” Profitul Agricol 1/2023

CULTURI VEGETALE Pia¡a cerealelor, blocatå La sfâr¿itul anului 2022, din cauzå cå pia¡a cerealelor este blocatå, mul¡i fermieri din jude¡ul Timi¿ au råmas cu grâul în hambare. “Pia¡a nu merge în acest moment din cauza jocurilor politice, iar producåtorul român este victima. El pierde cel mai mult”, aten¡ioneazå Gelu Barna. Care este cauza? Cantitå¡ile mari de cereale intrate în ¡arå din Ucraina. Barna crede cå o solu¡ie ar fi ca statul român så punå taxe, în loc så primeascå grâul cu zâmbetul pe buze pe motiv de råzboi. ¥n opinia lui, autoritå¡ile nu se gândesc cå fermierul român pierde. Traderii cumpårå cereale care vin din Ucraina la pre¡uri mult mai mici, iar ¡åranii råmân cu hambarele pline. Acest lucru este inacceptabil, iar statul nu are nicio scuzå. “Statul a omorât ¡åranul român prin deciziile acestea proaste. Autoritå¡ile trebuie så punå un impozit, o taxå, la cantitå¡ile enorme care intrå în ¡arå. E o måsurå fireascå, de bun-sim¡. Nu e nimic anormal. Vre¡i så ob¡ine¡i profit? Plåti¡i taxå 100 de euro pe tonå sau 200

de euro care så intre în bugetul statului român pe cantitå¡ile ce vin din Ucraina ¿i pute¡i så face¡i ce vre¡i. Atunci pre¡ul cerealele ar fi mai ridicat, iar autohtonul nu ar mai fi în pierdere ¿i nu ar mai fi nevoit så vândå porumbul acum, în decembrie, cu 800 lei tona”, este de pårere Barna. Dupå el, porumbul ar trebui så coste 1.500 lei tona minim pentru ca producåtorul så nu iaså în pierdere ¿i så î¿i scoatå investi¡ia. Pia¡a cerealelor mergea bine înainte de a începe råzboiul. Porumbul ¿i cerealele au fost mai scumpe, dar într-un mod absurd, chiar în timpul råzboiului, când se vorbe¿te de o crizå ¿i de foamete la nivel mondial, grâul s-a ieftinit. “Vå vine a crede a¿a ceva? Dintrodatå sunt cereale, dar de unde sunt aceste stocuri? Pia¡a cerealelor este blocatå, nimic nu merge. Nici grâul, nici porumbul!”, aten¡ioneazå Barna. Floarea-soarelui a fost 3 lei kilogramul, s-a ridicat la 5 lei. Uleiul a fost 7 lei. Acum e 14 -15 lei, iar floarea a scåzut la 2,30 lei kilogramul. Tona de grâu este

1.300 lei, dar ar trebui så fie 1.500 lei, pentru ca pia¡a cerealelor så func¡ioneze cât de cât normal. Morarii ar putea så plåteascå 1.500 pe tonå. Atunci toatå lumea ar avea de câ¿tigat: ¿i fermierii, ¿i morarii, ¿i consumatorii. “Principiul este ca to¡i så tråim. Nu eu så tråiesc ¿i tu så mori. La ora aceasta e supårare mare. Au scåzut pre¡urile, nici nu vor urca. Cine ¿tie dacå vor mai cre¿te. 10.000 de tone de cereale avem blocate în depozit. A¿teptåm ¿i trei ani dacå este cazul, dar nu vindem la pre¡urile acestea umilitoare”, a conchis Gelu Barna. Terenurile administrate de el fac parte dintr-un complex de ferme de 3.000 de ha întinse pe ¿ase UAT-uri, dar pânå la Cråciun încå nu au încasat nicio subven¡ie. De fapt, în Timi¿, existå foarte mul¡i fermieri, la finalul lunii decembrie, care nu au primit nici måcar prima tran¿å. La unii au intrat banii, dar la cei mul¡i nu.

Gheorghe MIRON

Un nou sistem de subven]ii agricole Guvernul britanic a anun¡at, dupå ani de amânåri, un nou sistem de subven¡ii agricole cu numele ELMS, ce va înlocui sistemul Uniunii Europene (CAP) care era încå în vigoare dupå ie¿irea din blocul comunitar. ELMS oferå subven¡ii mai mari pentru respectarea unor obiective de protec¡ia mediului ¿i autoritå¡ile sperå cå un numår mare de fermieri se vor înscrie în program. Londra sus¡ine cå noul sistem se va dovedi foarte profitabil pentru agricultori, dar în acela¿i timp va stimula adoptarea unor tehnologii noi ¿i va proteja natura. David Exwood, vicepre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Fermierilor, spune înså cå mul¡i fermieri vor pierde plå¡ile directe pe care le primeau pânå acum Profitul Agricol 1/2023

¿i unii dintre ei nu vor încasa nici un fel de subven¡ii prin ELMS. “De¿i unele dintre schimbårile anun¡ate sunt benefice, s-ar putea så fie prea târziu pentru agricultura britanicå, mai ales cu problemele economice actuale ¿i epuizarea rapidå a lichiditå¡ilor de care mai dispun fermierii”, explicå Exwood. ELMS este de fapt o dezvoltare a unei scheme existente, la care participå deja 30.000 de fermieri, recompensa¡i pentru diverse proiecte ecologice. Noul sistem cre¿te semnificativ sumele alocate ¿i devine astfel mult mai atractiv. În mod surprinzåtor, organiza¡iile de mediu au criticat planul guvernului ¿i au avertizat cå în acest fel sunt deturnate fonduri de la proiecte ecologice mai importante. 25

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cum a fost salvat\ ferma de porci din P\dureni Alin Flavius Nicoarå, director executiv la DSVSA Timi¿, a coordonat toate activitå¡ile de la ferma de porci Pådureni, care fusese lovitå de pesta porcinå africanå. Pentru prima datå de la izbucnirea pandemiei, doctorii veterinari au izbutit så izoleze hala afectatå de boalå, iar porcii sånåto¿i din celelalte hale au mers la abator. Så speråm cå aceastå ac¡iune nu va råmâne ¿i unica.

- Domnule doctor, cum a¡i ajuns la aceastå performan¡å, deocamdatå unicå pentru zootehnia din România?

- S-au aliniat astrele, ca så spun a¿a: ferma respectivå era în monitorizare în zona de protec¡ie ¿i de supraveghere a focarului de pestå porcinå africanå de la Ferma Par¡a, care apar¡ine tot Grupului Smithfield. Acolo, pentru monitorizare, în fiecare zi, to¡i porcii mor¡i erau necropsia¡i, termometra¡i, verifica¡i ca la carte. Drept pentru care, în primul rând, am prins încå de la început intrarea virusului în fermå. În al doilea rând, încå din organizare, din structurå, de¿i era o singurå fermå acolo, de fapt erau trei unitå¡i epidemiologice diferite, cu personal diferit, cu filtre separate, deci lucråtorii nu comunicau între ei. A¿a a fost posibil så instituim o carantinå agresivå. Boala se manifesta într-o singurå halå ¿i am închis-o rapid. Am închis preventiv încå trei hale aflate pe stânga ¿i pe dreapta ca zonå de tampon. - Câte animale a¡i eutanasiat?

- Am ucis 4.130 de porci ¿i au råmas în via¡å 37.000. În ce prive¿te porcii 34

- Vå spun sincer, avem tot felul de supozi¡ii, dar dacå am ¿ti cum s-a întâmplat cu certitudine, problema bolii ar fi rezolvatå. - Crede¡i cå acest precedent de la Pådureni se poate aplica ¿i la alte ferme afectate sau blocate de boalå?

Alin Flavius Nicoar\, director executiv la DSVSA Timi[

råma¿i în via¡å, i-am testat, am efectuat zilnic teste PCR pe absolut toate cadavrele ¿i, pentru cå nu am mai avut niciun test pozitiv ulterior, am ridicat restric¡iile dupå 28-32 de zile. Singurele teste pozitive au fost în ziua de 6 noiembrie, atunci când a apårut supiciunea de boalå. Chiar ¿i la ucidere, noi am recoltat probe de sânge, am fåcut teste PCR pentru PPA, nu am mai avut niciun test pozitiv. Am fåcut 2.500 de teste PCR. Am impus un plan de måsuri draconic. Exista un singur om în fiecare halå. Nu avea voie så interac¡ioneze cu ceilal¡i colegi. Timp de trei såptåmâni, nimeni nu s-a mi¿cat din fermå. Au avut containere acolo, li s-au asigurat condi¡ii de maså, cazare, absolut tot. ªi încå o chestiune importantå. Ferma, fiind lipitå de FNC Pådureni, furajul era administrat prin transbordare direct din FNC Pådureni, care ¿i-a oprit activitatea în aceea¿i zi de 6 noiembrie pentru toate celelalte ferme Smithfield. - Fiind o fermå cu norme de biosecuritate severe, cum crede¡i cå a påtruns totu¿i virusul acolo?

- Foarte greu. Norocul celor de la Smithfield este cå fiecare fermå are propriul medic veterinar, el nu mai circulå din fermå în fermå sau prin gospodåriile ¡åråne¿ti. Dacå nu era în zonå de supraveghere ca så monitorizåm ferma la sânge, în mod sigur nu depistam boala în primele zile. Meritul enorm este al operatorului cå a avut capacitatea umanå ¿i materialå så aplice toate måsurile pe care le-am dispus. - Cum crede¡i cå putem evita pierderile uria¿e, provocate de blocarea fermelor indemne de boalå, aflate în arealul unor focare minore?

- Este o discu¡ie foarte bunå asta. Pe 17 ianuarie, ne vom întâlni cu Autoritatea ¿i cu directorii din direc¡iile jude¡ene veterinare, unde vom discuta ¿i aceastå chstiune. Noi facem propuneri pe baza experien¡ei noastre de la Timi¿ ¿i a colegilor din ¡arå ca så încercåm så modificåm legisla¡ia, dacå se poate, pe bazå legalå, pe baza unor chestiuni epidemiologice, pe care le ¿tim, så stabilim eventuale culoare ca så putem dirija animalele din fermele indemne de boalå spre abator, fårå prelucrare termicå. Sper så ¿i gåsim solu¡iile. - Comisia Europeanå acceptå derogårile în asemenea situa¡ii.

- Ceva argumente avem. Mai trebuie så gåsim ¿i în¡elegere la toate forurile.

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[>

Laptele a fost salvarea noastr\ Fermierul de la Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i, a våzut cå are pierderi mari când a fåcut bilan¡ul activitå¡ii pe anul 2022. Seceta a ucis totul pe câmp, iar apa pentru iriga¡ii, împinså la 85 de metri înål¡ime, pe a treia treaptå, nu a mai ajuns pe platoul de la Matca-Barcea-Cudalbi. Rezervele de cereale ¿i de furaje au fost de mare ajutor acum. Ca o consecin¡å pozitivå, laptele a contribuit la salvarea afacerii.

bloca¡i, iar fermierii au probleme cu livrarea laptelui. Eu vindeam ¿i în Bulgaria, dar ¿i procesatorul de-acolo este blocat acum. Chiar dacå au crescut pre¡urile excesiv la toate inputurile, eu nu am datorii la nimeni. Am achitat toate inputurile colaboratorilor no¿tri.” Anul nu are semne de “bel¿ug de sub brazda de sub plug”. Rezerva de apå în solul de la Matca este nesemnificativå: în noiembrie-decembrie, a plouat 58 de litri pe metru påtrat, ceea ce înseamnå 32 de centimetri adâncime. Restul e beton.

“

Dupå 40 de ani de activitate în agriculturå, 2022 a fost un an crunt de råu, poveste¿te Gavrilå Tuchilu¿. Niciodatå nu a fost mai råu din punct de vedere climatic. Mult mai råu ca în 2007 sau ca în 2012, când am avut secetå mare. Nu s-a întâmplat niciodatå så nu fac niciun bob de porumb. Am scos 350 de kilograme de floarea-soarelui la hectar, ca niciodatå. Pe de altå parte, conjunctura europeanå ne-a afundat ¿i mai mult. S-au creat condi¡ii pentru ca Ucraina så tranziteze cerealele prin ¡ara noastrå, dar ei nu le-au tranzitat doar, le-au vândut prin ¡ara noastrå. De aceea, pre¡urile cerealelor noastre s-au pråbu¿it. Ucrainenii au vândut aici porumb de mai mul¡i ani vechime ¿i unii fermieri l-au dat înapoi pentru cå nu corespunde din punct de vedere calitativ. Grâul nu corespunde calitativ pentru procesare. S-au vårsat la noi cantitå¡i imense de cereale fårå certificat veterinar de sånåtate. Nu putem fi competitivi în aceste condi¡ii. Seceta care a bântuit în zona noastrå a fåcut ravagii ¿i fermierii afecta¡i au primit doar 25% din valoarea pagubelor, dupå o formulå de calcul eronatå. Mie mi-au dat contraval-

Profitul Agricol 1/2023

oarea a 100 de tone de grâu, adicå 1.200.000 de lei. Am avut stocuri de anul trecut ¿i le-am vândut. Ne închidem astfel cu un plus nesemnificativ, dar cu un plus. Altådatå, închideam bilan¡ul cu 1,5 milioane de euro plus...” Prin urmare, ståpânul de la Agrimat Matca a primit despågubiri doar pentru grâu, orz ¿i rapi¡å. Pentru porumb, nu s-a dat nimic, a¿a cum nu s-a dat nici în anul 2020. “Nu ¿tiu dacå vom mai primi ceva... Sigur cå ne-a ajutat ¿i produc¡ia de lapte cu parametri deosebit de buni. Caprele ne-au dat un lapte de foarte bunå calitate, cu un pre¡ mare: 4,2 lei pe litru. Laptele de vacå se vinde acum cu 2,5 - 2,6 lei litrul, fa¡å de 3 lei, cât era în noiembrie. Pre¡ul laptelui a scåzut iar ¿i tendin¡a se va men¡ine ¿i în ianuarie pentru cå nu existå putere de cumpårare. Nu se vând produsele lactate procesate în România. Marii procesatori Olympus, Danone, Lactalis sunt

Un an de... Huzur “Ne aflåm pe linia de plutire cu fabrica Huzur de la Sascut, mai sperå femierul. Vom veni în for¡å începând cu luna ianuarie. Am fåcut investi¡ii ca så cre¿tem productivitatea ¿i så reducem cheltuielile. Vom intra în marile lan¡uri de magazine. Vom fi peste tot. Ne vom baza pe acidofile, ca¿caval, mozzarella. Avem contract cu Artesana Tecuci, dar în luna aprilie vom da laptele de caprå la propria fabricå din Sascut.” Grâul a råsårit în decembrie, iar rapi¡a s-a reactivat. Gavrilå Tuchilu¿ a primit toate asigurårile cå vor începe lucrårile la magistrala de iriga¡ii din barajul Movileni de pe Siret. “Poate cå, în doi-trei ani, statul rezolvå problema. O lucrare ce se poate realiza într-un singur an. Structura existå pentru cele 14.500 de hectare. Apa va veni repede de-acolo, iar de la Gala¡i, sistemul nostru vechi de iriga¡ii este total neconform: a irigat cine a dorit direct din canal, iar de la Lie¿ti în sus, apa nu a mai ajuns, to¡i fermierii ¿i-au compromis cultura de porumb. Statul a preluat sifoanele de cinci ani ¿i nu s-au terminat licita¡iile nici acum.” Viorel PATRICHI 35

Alexandru Baciu

O ferm\ de vaci Montbéliard Alexandru Baciu de¡ine 4.500 de hectare, 1.300 de taurine, cu tot cu tineret, din care mulge 410 vaci Montbéliard, are un abator, un magazin în Cålåra¿i ¿i 3 în Bucure¿ti, un restaurant în Bucure¿ti la Pia¡a Obor, la Domenii ¿i pe ¿oseaua Erou Iancu Nicolae nr. 67.

“

Ideea mea principalå de start în afacere a fost fabrica de lapte. Fiul meu George m-a întrebat: «Cu cine ne batem noi? Trebuie distribu¡ie...» Måria Sa cumpåråtorul decide, chiar dacå eu må gândesc la produse premium. Acum, majoritatea vor så vândå animalele. M-a sunat un fermier cå vrea så vândå 45 de vaci pentru cå nu mai are furaje. Eu nu m-am apucat de vaci pentru cå l-am våzut pe vecinul cå ¿i el cre¿te ¿i nici nu m-am gândit la ce bani câ¿tigå.” Ferma de vaci se cheamå Prest Serv. În 2009, el a început så investeascå în zootehnie. “Valoarea cerealelor cre¿te prin trecerea prin rumenul vac36

ilor.” Cumpårå materialul seminal din Fran¡a cu 15-20 de euro paieta. “M-am orientat spre rasa Montbéliard dupå ce am discutat ¿i cu fermieri care au Holstein. Prima mea op¡iune a fost Bruna. Am fost în Austria ¿i nu am gåsit efective suficiente. Eu am scris în contract cå, atunci când voi închide proiectul european, voi avea 300 de vaci în grajd. A¿a m-a sfåtuit consultantul ca så dea bine. Aiurea! M-am trezit cå nu aveam de unde så cumpår 300 de vaci. Am mers în Fran¡a de ¿ase-¿apte ori - spre Elve¡ia, spre Italia, ¿i m-am oprit în regiunea Lyon, la o asocia¡ie. Era un francez foarte jovial, care se ocupa de exporturi, am mers cu el la un ¿pri¡. «Ce faci? Te-apuci de vaci?!» ¿i a început så râdå cå o voi încasa. Era îndrågostit de o senegalezå, dar era profesionist. Când se uita la o vi¡icå, îmi dådea coate: «Pe asta så n-o iei. Aia-i foarte bunå...» Ne-am dus la Brest så mâncåm celebrul coco¿ de Brest. Când a venit cu nota de platå, Jean Paul zice: «Tu plåte¿ti!» «ªti¡i cât costa un coco¿ de åla? 200 de euro. Ai mâncat ¿i oasele!» Coco¿ul era într-un bai¡ ¿i oasele erau moi. A venit de multe ori la mine. Era ca la el acaså aici. ªi de-atunci am råmas cu Montbéliard.”

Longevitatea productivå medie este de 3,3 - 3,4 lacta¡ii. “Am grup de vaci care au ajuns la 6 lacta¡ii. Nu må îndur de ele cå sunt frumoase...” Vacile Montbeliard au o produc¡ie medie de 27-28 de litri pe zi. “Vaca are o filozofie. Pune capul în gard så vadå dacå are mâncare. Dacå are mâncare, månâncå. Dacå nu are, mai bagå o datå capul prin gard. A treia oare nu mai bagå capul ¿i se duce de se culcå”. Are o fabricå de ¿rot, care scoate un fel de espandat pentru vaci. Proceseazå o tonå de semin¡e de soia pe orå. Vinde uleiul la avicola pentru pui. “Pânå så fac fabrica, dådeam la bani pe ¿rot, de înnebuneam. Vindeam unui procesator soia ¿i cumpåram ¿rot tot de la el, la acela¿i pre¡ cu boabele de soia. Mai întâi, am cumpårat o fabricå de 500 de kilograme pe orå. I-am vândut-o lui Ilisei ¿i am luat alta de o tonå. Scot ureeaza din ¿rot la temperaturå înaltå”. Fabrica de ulei a adus-o din Ucraina ¿i func¡ioneazå foarte bine. Poate face porumb espandat, chiar ¿i pufule¡i. ªrotul de soia îl mai macinå o datå prin moarå pentru cå este prea peletizat ¿i vaca are tendin¡a så-l aleagå. Råmâne 7% ulei ¿i nu e prea gras ca så producå acidoze. “Cel mai important la ¿rotul de soia este Profitul Agricol 1/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR så scot ureeaza care este o enzimå ce catalizeazå reac¡ia de hidrolizå a ureei la amoniac ¿i bioxid de carbon. Ureeaza poate provoca acidoze, cetoze...” Alexandru Baciu a avut ¿i vaci Jersey. “Când le-am cumpårat, eu m-am dus la selec¡ie. Fermierul nici nu a ie¿it din caså, discuta numai cu asocia¡ia localå, un semtest care îi dådea banii. Am cerut certificat de origine. «Aoleu...» Scotea un formular imediat. «Asta-i fiicå de... mama era...» Când m-am întors, 15 au fåtat numai vi¡ei de Limousine. Ce era så mai fac? Eu våzusem taurul, dar nu era între ele. În Danemarca, la fel. Fermierii nu discutau cu mine. Pre¿edintele asocia¡iei avea 75 de ani. Danezii erau serio¿i. Erau juninci ca trase la indigo. Am renun¡at la vacile Jersey din cauza oamenilor mei, dar regret ¿i acum dupå ele. Dau lapte mult ¿i bun, sunt curate, dar cam preten¡ioase. Fatå vi¡ei mici foarte u¿or. Mai întâi mulgeam vacile Jersey, apoi Montbéliard. Uita lucråtorul så ridice poarta, se amestecau, de¿i erau grajduri separate... Doctorul se plângea, plângea ¿i tehnicianul... Pânå la urmå, am început så plâng ¿i eu de mila lor ¿i am renun¡at la 250 de vaci Jersey. Le-am dat unui fermier de la Boto¿ani, are ferma Elicom, care face brânzå de Jersey, vinde prin Kaufland. Proiectasem o fåbricu¡å pentru lactate ca så duc prin magazinele mele. Jersey este supranumitå «vaca de unt»: 5% gråsime, aproape 6% proteine. Nu aveam ce face cu tåura¿ii de Jersey, cresc foarte greu. O perioadå, i-am crescut ¿i pe ei pentru abator. Îi sacrificam la 30 de luni abia, iar pe ceilal¡i la 18 luni. ªi mâncau la fel. O vacå Montbéliard månâncå 50 de kilograme pe zi, iar o vacå Jersey - 45. Vacile Montbéliard au o produc¡ie medie pe zi de 28-29 de litri. Am pre¡ bun la lapte, a depå¿it 3 lei litrul. Dau direct la Olympus, fårå intermediari. Din laptele de Montbéliard ¿i de Bål¡atå fåceam numai programul «Cornul ¿i laptele», dar nu pot så dau cu 90 de bani, cum vrea Petre Daea. To¡i care au câ¿igat licita¡iile au ie¿it din program din cauza pre¡ului prea mic. Nu a crescut pre¡ul laptelui din cauza råzboiului, nu Profitul Agricol 1/2023

mai avem vaci. Fermierii din Fran¡a, Ger mania au îmbåtrânit. Primåria cumpårå fermele. Era acolo 6.000 de euro un hectar acum cinci ani. Un român poate så cumpere teren acolo dupå ce se parcurg to¡i pa¿ii. Iar aici nu mai gåse¿ti un hectar sub 10.000 de euro”. Vrea så facå o fåbricu¡å de lactate, o manufacturå. “Mie îmi place brânza de Montbéliard. Pot så vând brânzå ambalatå lângå carne. Dacå procesez o tonå la douå zile, eu sunt mul¡umit.” Mai întâi construie¿te clådirea, aduce utilajele, dar, în acela¿i timp, î¿i cautå intermediar care så vândå brânza. Nu pre¡ul laptelui este important în realizarea profitului, crede fermierul. Esen¡ial este pre¡ul la care se vând inputurile. “Ca så fie acoperitor pentru aceste pre¡uri, laptele trebuie så coste 5 lei la poarta fermei. Noi ar trebui så facem calculul laptelui pe cap de vacå furajatå, cum se zicea înainte de 1990, nu doar pentru vacile care dau 50 de litri pe zi.”

Ra¡ia furajerå Vacile gestante primesc paie în ra¡ie. Vacile care se mulg nu primesc medicamente ¿i premixuri. Folose¿te numai un premix din Danemarca, e mai scump, dar nu are nimic pe bazå de hormoni. “Am vrut så fac fermå eco, dar se cer multe hârtii. Eu le dau så mânânce 99% furaje produse de mine. Silozul e de la mine, ¿rotul îl fac eu. Le dau orz, ¿rot de soia, lucernå ¿i siloz de porumb. În total, 50 de kilograme, din care - 25 kg de siloz, 8 kg concentrate, 5 kg lucernå ¿i 5 kg de porumb murat în silobaguri.” Cu soia atinge douå obiective: programul de înverzire ¿i ¿rotul pentru vaci. Seamånå 1.500 de hectare cu soia ¿i aproape toatå este irigatå. În fiecare an, vacile månâncå 1.500 de tone de soia. Soia irigatå produce aici 3-4 tone pe hectar. A înscris vacile în Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental (ACVBR-Sim), unde este pre¿edinte Mircea Dumitru. Ca în orice fermå organizatå ca la carte, a separat vacile pe categorii. Gra-

jdurile au spa¡ii mari ¿i luminoase, construite dupå tehnologia Rota Guido. Trei grajduri au fost realizate cu Rota Guido, iar altele douå le-a ridicat în regie proprie. Au o înål¡ime de 7 metri la coamå, la strea¿inå - 4 metri ¿i sunt foarte bine aerisite. A costat 500.000 de euro un grajd, fårå dotåri. Dejec¡iile sunt cårate de un plug raclor la capåtul grajdului. Vacile în repaus au a¿ternut permanent ¿i cu¿ete cu saltele pentru vacile la muls. Sala de muls este DeLaval ¿i are 36 de posturi. Vacile Montbéliard au mai rar distocii. Alege tauri potrivi¡i, cu material sexat. “Eu fac reformå în fiecare an - 2030%. Am folosit material sexat ¿i nu må îndur så tai vi¡elele, nici så le vând. Nu voi extinde efectivele pentru lapte. Dintr-o vitå de 600 kg, dacå are randament bun, po¡i så ob¡ii maxim 280-300 kg de carne. Montbéliard are un randament la carcaså de 56%. Vaca Charolaise are 60%. Cel mai bun randament au Aubrac ¿i Limousine”. Apreciazå în mod deosebit remorca furajerå Strautmann. Are FNC pentru vaca de lapte, vi¡ei, tauri ¿i pentru cele 700 de oi. Lucreazå cu o firmå de nutri¡ie danezå, care face re¡ete. Face analize pentru furaje la DSV, în programul strategic, ¿i alte analize pe cont propriu la Bucure¿ti. Când apar probleme, face analize ¿i la un laborator din Fran¡a. Nu existå laborator în România pentru metale grele, pentru plumb. Pentru aflatoxinå face teste la Bucure¿ti. “Eu tratez porumbul ¿i chiar nu are aflatoxinå, dar dacå te duc într-o culturå dublå, e plin. Acolo nu l-am tratat.” Pentru porumbul de siloz, preferå un hibrid de la Maisadour. “Då rezultate. Iar la secetå, cel mai bine a rezistat un hibrid de la Monsanto. La neirigat, a dat în jur de 8 tone. La irigat, fac 12 tone în medie.” În ferma zootehnicå, are 28 de lucråtori, iar pe ansamblu - 90. “Legea salarizårii în agriculturå este beneficå mai mult pentru salaria¡i, crede Alexandru Baciu. Fiecare prime¿te 3.000 de lei pe lunå”.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Cea mai modern\ fabric\ de combine Claas Claas a investit 44 de milioane de euro în ceea ce este în prezent cea mai modernå fabricå de combine Claas de recoltat din lume, la sediul såu din Harsewinkel, ca parte a proiectului SynPro 2020. Folosind cele mai noi tehnologii de produc¡ie ¿i logisticå, pe o singurå linie pot fi construite douå game de modele care încorporeazå o varietate fårå precedent de specifica¡ii ¿i op¡iuni.

Provocåri Pânå în 2021, combinele erau construite pe douå linii de asamblare la Harsewinkel. Vechea fabricå a început så-¿i arate limitele pe måsurå ce utilajele au devenit mai mari ¿i au încorporat o gamå mai largå de caracteristici tehnice. Din cauza celor douå hale de asamblare vechi, construite între 1952 ¿i 1958, cu înål¡imi ale tavanului între doar 4,2 ¿i 6,0 m, nu era posibilå verificarea func¡ionalå a buncårului de boabe care echipa modelele emblematice Lexion. În plus, lansarea modelului Trion în vara anului 2021 a necesitat o nouå abordare. Trebuia ca o unitate de produc¡ie viitoare så construiascå mai multe combine pe zi ¿i så råspundå nevoilor unei game din ce în ce mai largi pânå la 15.000 de de modele, dar cu o utilizare mai mare a componente individ- pieselor identice. uale, combinele de recoltat sunt printre cele mai complexe utilaje agricole construite vreodatå. Realizåri În prezent, lucrårile de modernizare Planificarea produc¡iei, logistica pieselor, construc¡ia ¿i asamblarea în valoare de 44 de milioane de euro caroseriei reprezintå, prin urmare, o permit asamblarea a peste 30 de tipuri provocare deosebitå, mai ales dacå de combine de recoltat pe o singurå lineste vorba despre o varietate largå de ie de montaj. Construitå în timp-record, noua halå caracteristici de bazå ¿i op¡ionale. Reproiectatå ¿i reconstruitå de la zero în are o suprafa¡å de 15.000 mp ¿i o înålcadrul proiectului SynPro 2020, uni- ¡ime a tavanelor de pânå la 14 m. Detatea de asamblare a combinelor de montarea celor douå hale vechi ¿i ridirecoltat Trion ¿i Lexion de la sediul carea celei noi a durat doar 22 de såpClaas din Harsewinkel asigurå exact tåmâni. Iluminatul LED asigurå locuri de acest lucru: varietate maximå, muncå luminoase, aproape de lumina produc¡ie extrem de flexibilå ¿i calitate naturalå, indiferent de ora din zi. Un nou fårå compromisuri. La acestea se ada- sistem de ventila¡ie asigurå circularea ugå locuri de muncå la standarde de ul- unei cantitå¡i de 80.000 mc de aer intetimå genera¡ie, cu reducere semnifica- rior pe orå, creând un mediu de lucru plåcut pe tot parcursul anului. Doar hala tivå a emisiilor de CO2.

nouå asigurå reducerea emisiilor cu aproximativ 470 de tone de CO2 pe an datoritå gestionårii eficiente a energiei, izola¡iei optime ¿i iluminatului LED. Angaja¡ii pot folosi såli comune noi, iar locurile de muncå din birouri utilizate pentru planificarea produc¡iei ¿i logisticå au fost, de asemenea, renovate. Combinele de recoltat se deplaseazå

Profitul Agricol 1/2023

MA{INI & UTILAJE acum silen¡ios în cadrul întregii linii de asamblare ¿i la bancurile de testare pe vehicule cu ghidaj automat alimentate electric. Toate aceste måsuri au condus deja la reduceri ale emisiilor de CO2 de 470 de tone pe an.

28 de combine pe zi Diversitatea produselor ¿i cre¿terea produc¡iei, de pânå la 28 de combine de recoltat pe zi în opera¡iuni cu o singurå turå, necesitå, de asemenea, ajuståri în managementul sec¡iilor de produc¡ie ¿i în logisticå. Piesele ¿i modulele pentru fiecare combinå de recoltat sunt livrate la timp cåtre linia de asamblare principalå din liniile de sub-asamblare care alimenteazå pe fiecare parte a procesului de montaj. Piesele mai mici sunt de-

Profitul Agricol 1/2023

pozitate în “supermarket”, în timp ce componentele mai mari, cum ar fi motoarele ¿i pun¡ile, sunt pregåtite pentru asamblare ¿i montate la scurt timp dupå livrare. Imediat în apropierea noii hale de asamblare, ciclurile de construc¡ie a carcasei pentru componente precum unitatea de treierat, separarea reziduurilor, buncårul de boabe sau tubul de descårcare a buncårului de boabe ¿i vopsirea func¡ioneazå ca un mecanism de ceasornic, pentru a asigura o potrivire perfectå.

Testul calitå¡ii Claas To¡i angaja¡ii de la Harsewinkel ¿i din toate celelalte unitå¡i de produc¡ie Claas lucreazå pentru un obiectiv comun: calitatea produc¡iei fårå compro-

misuri ¿i o pondere maximå de “bun de prima datå”, pentru a livra utilaje impecabile la prima rundå de control al calitå¡ii. Cele ¿ase bancuri de testare ultramoderne care au fost puse în func¡iune în 2020 dau måsura calitå¡ii Claas. Sunt utilizate nu doar pentru a efectua primele controale de calitate cuprinzåtoare, ci ¿i pentru prima punere în func¡iune importantå a utilajelor. Acestea parcurg toate func¡iile mecanice, hidraulice ¿i electrice pentru a verifica starea de func¡ionare irepro¿abilå ¿i chiar testeazå func¡ii electronice, cum ar fi CEMOS, CEBIS ¿i CEMIS 1200 cu GPS Pilot ¿i Telematics.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

2022

anul combinelor pentru AgroConcept

La ora când aceste rânduri ies de sub tipar, importatorii ¿i distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole din România î¿i vor fi fåcut deja calculele privind rezultatele din anul care tocmai s-a încheiat. Jaydeep Singh, CEO AgroConcept, recunoa¿te cå anul 2022 a fost un an bun, dar dificil.

“

Solu¡iile au venit, de cele mai multe ori, din interiorul AgroConcept ¿i de la furnizorii ¿i partenerii no¿tri de încredere. Anul acesta ne-am depå¿it ni¿te limite ¿i suntem foarte mândri de asta. Ne-am atins obiectivele la nivel de companie ¿i asta ne då încredere ¿i pentru anii urmåtori”, spune Jaydeep Singh. Pentru AgroConcept, 2022 a fost anul combinelor, iar gama de combine New Holland CR s-a situat în top. Printre acestea se remarcå modelul CR8.90 Revelation, despre care speciali¿tii spun cå recolteazå eficient ¿i la calitate optimå chiar ¿i în condi¡ii dificile, chiar ¿i în pantå. CR8.90 este echipatå cu tehnologia de treier Twin Rotor, pentru o recoltare rapidå, oferind boabe ¿i paie de calitate. Este dotatå cu motor FPT Cursor 13, de 12,9 l, ce dezvoltå o putere maximå de 544 CP ¿i respectå standardul de poluare Stage V, datoritå echipårii cu tehnologia ECOBlue cu reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2. Are un rezervor de motorinå de 1.300 l, iar cel de AdBlue este de 160 l, ceea ce permite o autonomie largå pentru zilele lungi de recoltare din varå. Combina poate fi comandatå cu buncåre de capacitå¡i dife42

Jaydeep Singh, CEO AgroConcept

rite, de 12.500 l sau 14.500 l, cu vitezå de descårcare de 126 l/sec, op¡ional 142 l/sec. Hederele pentru påioase care pot echipa acest model sunt High Capacity, Varifeed sau Superflex ¿i pot opera performant pe lå¡imi de lucru de la 6,1 m la 12,5 m, iar cele pentru porumb, rabatabile sau rigide, pe 8, 12 sau 16 rânduri. Jaydeep Singh mai men¡ioneazå ¿i cre¿terea vânzårilor de tractoare mari, printre care se eviden¡iazå gama New Holland T8 Genesis, cu Precision Land Management Intelligence integrat ¿i o serie dotåri performante. Termenele de livrare s-au îmbunåtå¡it în 2022 fa¡å de 2021. Cu experien¡a acumulatå în anii trecu¡i, AgroConcept a reu¿it så asigure un stoc necesar pentru cea mai mare parte a produselor din portofoliu, inclusiv cu livrare imediatå, în func¡ie de cerere. Din ce în ce mai mul¡i în¡eleg cå trebuie så anticipeze comenzile. Jaydeep

Singh considerå înså cå este loc de mai bine în aceastå privin¡å pentru cå, în final, termenele de livrare sunt direct influen¡ate de momentul plasårii comenzilor, ¿i dincolo de experien¡a ¿i anticipårile AgroConcept, fermierii sunt cei care trebuie så decidå. “Niciun fermier dintre cei ce a¿teptau combine New Holland în primåvara sau vara anului trecut nu a råmas fårå utilaj. De¿i nu a fost u¿or, am gåsit solu¡ii ca fiecare fermier så înceapå recoltarea la timp. Încå o datå, ne-am dovedit cå am crescut enorm în ace¿ti 7 ani de la înfiin¡area companiei ¿i cå putem face fa¡å ca echipå unor evenimente dificile.” Timpii pentru lucrårile agricole se reduc, for¡a de muncå este greu de gåsit ¿i fermierii cautå utilaje mai mari, mai performante, cât mai automatizate. Este o tendin¡å generalå resim¡itå ¿i la AgroConcept, în toatå gama de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Pentru promovarea lor, compania are un program continuu de demonstra¡ii. Ele nu se mai fac ca în ceilal¡i ani, cu public numeros ¿i multå promovare. AgroConcept face tot posibilul ca fermierii care vor så testeze o combinå sau un tractor så aibå acel utilaj la dispozi¡ie o perioadå de timp în fermå, iar asta este o prioritate ¿i în discu¡iile cu producåtorii New Holland ¿i cei de la Kverneland. “2023 vine dupå 3 ani de schimbåri profunde atât în agriculturå, cât ¿i în business în general. Nimeni nu poate spune exact ce urmeazå. AgroConcept împline¿te 7 ani. Am crescut mult, avem o echipå foarte bunå, avem experien¡a necesarå ¿i partenerii potrivi¡i. Suntem încrezåtori ¿i pregåti¡i”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2023

PAGINA DE HOBBY Un elevat dar vân\toresc În iarna aceasta, unii dintre confra¡ii trei, antume. Ultimele douå reeditåri au de breaslå care ¿tiu så aprecieze litera- apårut postum, în anii 1995 ¿i 2017, ultura de inspira¡ie cinegeticå, cultura în tima prelucratå de nepoata autorului, general, au avut prilejul så gåseascå Dr. Helga Stein, ¿i îmbogå¡itå cu fosub bradul de Cråciun un dar de pre¡: tografii din arhive. Dupå cum se vede, cartea celebrului colonel August Roland un caz fericit pentru memoria unui scrivon Spiess (1864-1953) „În farmecul Carpa¡ilor”, traduså acum în limba românå ¿i înfå¡i¿atå în ve¿mânt de sårbåtoare de cåtre Editura Honterus din Sibiu, deja consacratå în apari¡ii editoriale de excep¡ie pentru lumea noastrå vânåtoreascå. A¿a se face cå în ultima vreme, prin râvna câtorva entuzia¿ti, se încearcå suplinirea iner¡iei (¿i) în materie de culturå a diriguitorilor tagmei, recuperarea valorilor na¡ionale ¿i sincronizarea cu atitudinea deferentå a lumii civilizate fa¡å de spiritualitatea tezaurizatå în vechea ¿i nobila noastrå îndeletnicire. Reperele biografice ale autorului acestui volum cu caracter memorialistic stau aproape exclusiv sub semnul vânåtorii: repartizat în Ardeal, în anul 1886, ca tânår locotenent, dupå absolvirea cursurilor Colonelul August Roland von Spiess, prestigioasei Academii Militare (1864-1953), portret în ulei, 1922 Tereziene din Wiener Neustadt, August Roland von Spiess ¿i-a împletit itor îl reprezintå responsabilitatea asucariera de ofi¡er al armatei austriece cu matå a unui urma¿ providen¡ial. În arzåtoarea pasiune pentru vânåtoare aceastå idee, Dr. Helga Stein are meripânå la sfâr¿itul Primului Råzboi Mon- tul de a fi îngrijit anterior ¿i versiunea dial. Avea så se dedice exclusiv activi- româneascå a unei alte cår¡i semnate tå¡ii cinegetice începând cu anul 1922, de ilustrul såu ascendent, „Caprele necând Regele Ferdinand I îi încredin- gre din Masivul Retezat” (2005). Au ur¡eazå directoratul domeniilor de vânå- mat „Vânåtori de odinioarå, pove¿tile toare ale Casei Regale a României, din spatele trofeelor” (2015) ¿i „Gurghiu, func¡ie pe care o va de¡ine pânå în domeniul regal de vânåtoare, în trecut ¿i 1939. aståzi” (2017, 2018). Pânå în prezent, cartea – cu titlul Dupå cum este men¡ionat în caseta original „Im Zauber der Karpathen” – a tehnicå, traducerea în limba românå a cunoscut ¿ase edi¡ii, fiind accesibilå lucrårii a fost asiguratå de Adela Motoc, doar vorbitorilor de limbå germanå. Pri- Dr. Helga Stein ¿i Radu V. Mija, ultimul ma edi¡ie a cår¡ii a apårut în 1933 la fiind consemnat ¿i în calitate de consulEditura Paul Parey, înregistrând un suc- tant de specialitate. Prin efort conjugat, ces remarcabil. La fel ¿i urmåtoarele volumul a devenit o adevåratå bijuterie, Profitul Agricol 1/2023

atât prin formå, cât ¿i, mai ales, prin con¡inut. Cei care au avut ¿ansa de a parcurge singura carte în limba românå publicatå de scriitor, „Din Ardeal la Kilimandjaro – vânåtori în Africa” (1942), dar ¿i versiunile române¿ti postume ale altor câtorva volume tipårite în germanå, vor redescoperi stilul sobru, de concizie oarecum cazonå, înså cuceritor prin bogå¡ia informa¡iilor ¿i prin apetitul pentru amånuntul semnificativ, al colonelului August Roland von Spiess. Pentru vânåtorul de aståzi, tabloul palmaresului cinegetic înregistrat de autor este fabulos. Împåtimit al mun¡ilor, scriitorul ¿i-a adjudecat – de la entuziasmul tinere¡ii pânå la savoarea decantårii esen¡elor din apusul unei vie¡i petrecute cu pu¿ca pe umår – exponente ale tuturor speciilor de sålbåticiuni din Carpa¡i, multe surprinse în situa¡ii dintre cele mai spectaculoase. Marii prådåtori (ursul, râsul ¿i lupul) l-au incitat întotdeauna. Pentru cei de talie micå (vulpea, pisica sålbaticå, bursucul), s-a ajutat de nelipsi¡ii câini de vizuinå. De altfel, a vânat rar fårå nelipsi¡ii såi camarazi patrupezi, care îi umpleau curtea casei, aståzi sediu al Muzeului de Vânåtoare din Sibiu. Mistre¡i ¿i cerbi, gotcani ¿i dropii, cåpriori ¿i capre negre, toate se regåsesc în aceastå carte scriså cu pasiune ¿i nostalgie, cu noble¡e ¿i empatie. A¿adar, citându-l, „dacå n-ar fi bucuria, n-ar fi durerea, n-ar fi osteneala, n-ar fi izbânda, ce ar fi atunci vânåtoarea? Ar avea atunci acel farmec irezistibil excitant, acea putere captivantå cu care suportåm eforturi ¿i pericole cu bucurie ¿i ne-ar duce pânå la marginea abisului…?” Iatå o carte care, dupå nouå decenii, poate ferici sufletul oricårui cititor, vânåtor sau nu.

Gabriel CHEROIU 49

Profitul Agricol nr. 1 din 2023