Issuu

nr. 9 din 10 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Pre¿edintele a promulgat bugetul

Strategia Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare: negocieri la Bucure¿ti, proteste cumin¡i în Moldova

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale Solu¡ia Syngenta pentru primul tratament la påioase

De ce au crescut pre¡urile îngrå¿åmintelor?

Ce a dus la protestul de la Ia¿i

Agro Invest prime¿te un miliard de lei

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Agricultura digital\

Adrian Sâmbotin, noul director comercial Adama 12 În Timi¿ ¿i Arad e nevoie de desecåri ¿i mai pu¡in de iriga¡ii 30 Adama a ajuns la un grad de satisfac¡ie a clien¡ilor de 97% 32 Wuxal Boron Plus, pentru încå un sezon reu¿it la rapi¡å 34

O fotografie fårå retu¿åri: fermierii ¿i calculatoarele lor Prima expozi¡ie virtualå organizatå de Vantage în România

Ma[ini & utilaje Claas ¿i-a înnoit toate tractoarele Arion 400 JCB Seria III, putere suplimentarå cu motoare Stage V

Informa]ii externe

Via]a companiilor

Angajamentul Corteva vizavi de Pactul Verde European Ioan Brebenel: “Vreau så plåtesc impozit Azomure¿ îndeamnå statul român ¿i nu pot!” 22 så reactiveze un combinat Câmpul are nevoie de azot 24 Legisla¡ia na¡ionalå Timac Agro: Noi biostimulatori pentru nu a fost actualizatå cultura mare ¿i culturi speciale 25 Cre[terea animalelor Corteva a ales Dadelos pentru Focar de pestå în ferma de la Macea comercializarea biostimulatorilor 26 a lui Dimitrie Muscå Cum a ajuns Iacob Boca Aspecte fitosanitare la Copa-Cogeca 26 pre¿edinte interimar la FCBR Subven¡ia pentru vaca de carne Fermierii din Nådlac au renun¡at la floarea-soarelui 28 a scåzut u¿or

Dorel Secarå: SCZ se acordå numai pentru ferme aflate în dificultate

China lanseazå un fond pentru crescåtorii de porci Hackerii au atacat Lactalis

56 56

Opinii dr. ing. Daniel Bot\noiu

Câteva solu¡ii durabile

Pagina de istorie Conacul-muzeu Bellu de la Urla¡i 38

Hobby Metode de vânåtoare (III) Un satelit supravegheazå Amazonia

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ANAF clarificå problema deductibilitå¡ii cheltuielilor de produc¡ie ¿i a TVA la culturile calamitate Direc¡ia Generalå Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF a transmis în teritoriu o circularå în vederea aplicårii unitare, de cåtre toate structurile de inspec¡ie fiscalå, a legisla¡iei privind culturile agricole calamitate ¿i a subven¡iei pe suprafa¡å acordatå pentru terenurile cultivate. Actul clarificå tratamentul fiscal vizavi de impozitul pe profit ¿i al TVA-ului aplicabil cheltuielilor cu stocurile distruse ca urmare a unor calamitå¡i naturale. Informa¡ia despre aceastå clarificare a fost puså în circula¡ie în mod oficial de cåtre ANAF, într-un råspuns adresat Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, semnat ¿i ¿tampilat de Daniela Teodoru, directorul general. ¥n plus, ANAF le-a cerut organiza¡iilor profesionale så spunå dacå existå fermieri la care se fac ac¡iuni de inspec¡ie fiscalå ¿i au apårut divergen¡e, ca lucrurile så intre pe un fåga¿ normal.

Strategia Alian]ei pentru negocieri la Bucure[ti, proteste Joi, 4 martie, liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) s-au întâlnit cu prim-ministrul Florin Cî¡u, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ¿i cu ministrul de Finan¡e, Alexandru Nazare. Ulterior, au avut altå întâlnire cu Ludovic Orban, pre¿edintele PNL ¿i al Camerei Deputa¡ilor. De fiecare datå au discutat propunerile Alian¡ei de compensare a pierderilor suferite de fermieri din cauza calamitårii culturilor de primåvarå. Întrevederea cu Orban s-a încheiat în jurul orei 14, când, la Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, fermierii din Moldova, organiza¡i de ACCPT Ia¿i, membrå APPR, au început protestele. Întrevederea cu premierul ¿i mini¿trii s-a desfå¿urat de la 11:30, conform programårii, la Palatul Victoria, ¿i a durat aproximativ o orå. Din partea Alian¡ei au participat ªtefan Pådure, pre¿edintele APAR (Asocia¡ia Pentru Promovarea Alimentului Românesc a reprezentat Pro Agro, în locul pre¿edintelui Ionel Arion, indisponibil), Nicolae Sitaru, pre¿edintele

Protestul fermierilor din Moldova chiar s-a ¡inut Fermierii din ACCPT Ia¿i au început joi, la ora 14, pichetarea Prefecturilor din Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, în semn de proteste fa¡å de nebugetarea sumelor necesare plå¡i despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate anul trecut. Au fost în total aproape 200 de oameni. Adicå 70-80 de fermieri s-au strâns în fa¡a Prefecturii Ia¿i ¿i câte 4050 în fa¡a Prefecturilor din Boto¿ani ¿i Vaslui. Scandårile au fost convenite dinainte ¿i nu au fost lipsite de impact: “O ¡arå fårå pâine - o ¡arå fårå mâine!”. Un mesaj adresat ministrului Oros avea chiar ceva pårintesc în el, “Då-te ¿i tu pe brazdå!”. Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, spunea cå protestul a fost or8

ganizat în semn de solidaritate cu cei aproximativ 20% dintre membri care efectiv sunt în pragul insolven¡ei, cu risc de a nu-¿i mai putea relua activitatea de produc¡ie ¿i chiar de a råmâne

APPR, Nicu Vasile, pre¿edinte LAPAR, ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edinte UNCSV. Li s-a alåturat Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români. Clubul nu face parte din Alian¡å, dar Nicu¿or ªerban este membru APPR. De la Palatul Victoria, reprezentan¡ii fermierilor s-au deplasat la Palatul Parlamentului, unde tot aproximativ o orå a durat discu¡ia cu Orban.

fårå ferme. Pe de altå parte, de¿i a fost primordial un semnal de alarmå cåtre guvernan¡i, s-a dorit a fi ¿i un mesaj de sus¡inere. “Suntem încrezåtori cå se va ajunge la o solu¡ie bunå pentru fermieri”.

Profitul Agricol 9/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Agricultur\ [i Cooperare> cumin]i în Moldova

Discu¡iile la Guvern au început cu alternativele la despågubiri, discutate în prealabil cu ministrul Adrian Oros: 1. Scontarea adeverin¡elor de calamitate. Statul recunoa¿te procesele-verbale de calamitate, fixeazå o sumå a despågubirilor, emite adeverin¡e, iar acestea sunt folosite de fermieri la bånci, pentru a ob¡ine bani prin credit de angajament, pe care statul îl va achita la o datå ulterioarå. 2. Compensarea sumelor reprezentând despågubirile neacordate cu sume reprezentând crean¡e bugetare ale fermierilor afecta¡i - impozit pe venit, impozit pe salarii, CAS, CASS; 3. Accesarea unor credite capital de lucru cu garan¡ii de stat ¿i dobânzi subven¡ionate. Fermierii considerå cå prima op¡iune este cea mai acceptabilå. Prim-ministrul le-a cerut liderilor AAC câteva zile de rågaz pentru a le analiza pe toate trei. Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, precizeazå cå alt subiect discutat a fost recunoa¿terea de cåtre ANAF a pierderilor financiare suferite de fermieri, Profitul Agricol 9/2021

prin deductibilitatea cheltuielilor de produc¡ie ¿i TVA aferente culturilor calamitate - e o dolean¡å mai veche, discutatå la Finan¡e de mai multe ori anul trecut de liderii AAC, dar nerezolvatå nici azi. În fine, s-a discutat ¿i despre un mecanism de gestionare a riscurilor, care så previnå repetarea situa¡iei în care, în caz de calamitate, despågubirile så fie suportate tot de bugetul de stat. Cu pre¿edintele PNL ¿i al Camerei Deputa¡ilor, Ludovic Orban, cei din Alian¡å au reluat toate subiectele ¿i i-au solicitat sprijin politic pentru solu¡ionarea lor. În plus, s-a cerut o interven¡ie de urgen¡å pentru relaxarea birocra¡iei. "I-am aråtat domnului Orban un aviz de la Drumuri, semnat de opt persoane, pentru a folosi o poartå de acces", relateazå Sitaru. Ludovic Orban s-a întâlnit ulterior, chiar în cursul zilei de joi, cu premierul Cî¡u, discutând dolean¡ele reprezentan¡ilor Agriculturii. Înså Orban a precizat cå nu s-a ajuns la o concluzie.

Robert VERESS

Nicu¿or ªerban: premierul Cî¡u a propus credite în loc de despågubiri Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, are un punct de vedere în consonan¡å cu al liderilor Alian¡ei pentru Agriculturå. “Este nevoie de despågubiri. Dacå nu s-a gåsit solu¡ia de bugetare a måsurii, sunt alternative, dacå existå ¿i voin¡å politicå. ªi cred cå existå”. ªerban dezvåluie cå, dintre alternativele discutate, în prealabil, de Alian¡å cu ministrul Oros, premierul s-a declarat deja de acord ¿i chiar a propus så se meargå pe solu¡ia Agro IMM Invest - accesarea de cåtre fermierii afla¡i în dificultate a unor credite pentru capitalul de lucru cu garan¡ii de stat ¿i dobânzi subven¡ionate. “Aceastå variantå este una mai de duratå, spune ªerban. Cea mai eficientå ¿i rapidå ar fi eliberarea de adeverin¡e, cu care fermierii se pot duce la bånci sau ifn-uri, pentru a primi banii respectivi, urmând ca statul så acopere sumele respective atunci când bugetul va permite acest lucru. Premierul nu a spus nici da, nici nu. A cerut câteva zile så analizeze impactul måsurii asupra deficitului bugetar, fiind un credit de angajament al MADR. În¡eleg cå såptåmâna viitoare vom avea un råspuns. În accep¡iunea mea, câteva zile nu înseamnå câteva såptåmâni”. ªerban i-a transmis premierului o mapå con¡inând un studiu prin care Clubul a argumentat necesitatea ca, prin Programul de Rezilien¡å, agricultura så primeascå finan¡are pentru a se rezolva problemele legate de iriga¡ii, desecåri, eroziunea solului. Florin Cî¡u l-ar fi întrebat de ce nu se asigurå fermierii. “I-am explicat cå sunt pu¡ine societå¡i care asigurå riscul de secetå. Ar mai trebui lucrat la legisla¡ia privind subven¡ionarea primelor de asigurare. Dupå mine, solu¡ia este fondul mutual”. 9

:n Timi[ [i Arad e nevoie de desec\ri [i mai pu]in de iriga]ii Odatå cu ploile abundente care au avut loc în primele luni ale anului 2021, în Timi¿ revine în actualitate o problemå nerezolvatå de 31 de ani: desecårile. Sistemul, vechi de 60 de ani, este nefunc¡ional. Pompele sunt distruse, furate, ¿i canale colmatate mai mult direc¡ioneazå apa pe câmp decât så o îndepårteze. Pompele care mai func¡ioneazå sunt mari consumatoare de energie ¿i nu pot face fa¡å apelor. Astfel, au loc inunda¡ii, iar båltirile duc la putrezirea culturilor în câteva zile.

ermierul Mircea Bårågan are în fiecare an în jur de 200-300 de ha inundate ¿i cuprinse de båltiri. ¥n total Bårågan lucreazå 2.000 de hectare. “În zona râului Bega, sunt zeci de pompe, dar mai func¡ioneazå pu¡ine, iar efectele sunt dezastruoase. Apa se deverseazå pe culturi, iar celor de la ANIF nu prea le paså”. Asocia¡ia Producåtorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Timi¿, în care este înscris ¿i Bårågan, a fåcut demersuri pentru a rezolva problema inunda¡iilor. Au încercat så preia în administrare sistemul de desecare cu tot cu pompe ¿i canalele de scurgere, dar fårå succes. 30

“Nu te ascultå nimeni. Ei (ANIF - n. red.) preferå så råmânå a¿a decât så nil dea nouå, fermierilor, pentru a-l îmbunåtå¡i ¿i moderniza. Nimånui nu îi paså de agriculturå. Apoi, mai apare o problemå: la 3 - 4 ani, se schimbå guvernele. Cei care conduc institu¡iile vin ¿i pleacå, iar problema inunda¡iilor ¿i a desecårilor råmâne nerezolvatå. Cei care vin nu cunosc complexitatea problemei. Pânå så le explici ¿i în¡eleg, dureazå, iar când vor så facå ceva, trebuie så se schimbe cå au trecut cei 4 ani. Iatå de ce de 31 de ani nu se mi¿cå nimic în aceastå problemå cu care se confruntå fermierii”, spune Bårågan. El î¿i aminte¿te cum, în timpul comunismului, iriga¡iile ¿i desecårile reprezentau un fel de a doua armatå, cu reguli foarte stricte. Autoritå¡ile acordau o aten¡ie extraordinarå acestui sistem ¿i func¡iona foarte bine. Atunci digurile de pe Bega, Bega veche ¿i Timi¿ erau foarte bine între¡inute, iar culturile erau protejate. Dacå se întâmpla ceva cu aceste diguri, intrai în pu¿cårie. Neavând sprijin de la autoritå¡i, fiecare încearcå så gåseascå solu¡ii. Se investesc bani pentru a reface sistemul de desecare, se decolmateazå canalele din jurul fermelor etc. Alexander Degianski administreazå 5.000 de ha ¿i spune cå, de¿i în al¡i ani a avut mari probleme cu inunda-

¡iile ¿i cu båltirile, care i-au distrus sute de ha, anul acesta nu a avut probleme deosebite. Canalele au fost decolmatate cu aten¡ie ¿i ¿i-au fåcut treaba. “Sistemul fåcut de Ceau¿escu a func¡ionat foarte bine, fiindcå am decolmatat canalele”, a declarat Degianski. Anul trecut, pentru a rezolva chestiunea sistemului de iriga¡ii ¿i desecåri, un grup de agricultori din Timi¿, printre care se aflå ¿i Degianski, a finan¡at, cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, un amplu studiu privind sistemul de iriga¡ii, inunda¡ii ¿i desecåri în Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Documentul i-a fost prezentat ministrului în vara anului 2020, în acela¿i timp cu lansarea strategiei na¡ionale de iriga¡ii în agriculturå. “Promisiunile sunt mari, fiindcå ministerul spune cå urmeazå så vinå miliardele de euro de la Uniunea Europeanå. 1 miliard va fi pentru desecåri, 2 miliarde pentru iriga¡ii ¿i o sumå importantå pentru combaterea eroziunii solului. Zona Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin, cuprinde peste 1,5 milioane hectare agricole, iar dintre acestea aproape un milion sunt supuse inunda¡iilor ¿i båltirilor an de an. Jude¡ele Timi¿ ¿i Arad au nevoie mai mult de desecåri decât de iriga¡ii. De exemplu, în 7 din 10 ani este nevoie de desecåri, decât 3 din 10 ani, când trebuie iriga¡ii.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Adama a ajuns la un grad de Alina Necula, managerul departamentului Logisticå: Profesionalismul, angajamentul Absolventå a facultå¡ii de Agriculturå din cadrul Universitå¡ii de ªtiin¡e Agronomice ¿i Medicinå Veterinarå Bucure¿ti, Alina Necula s-a alåturat echipei Adama România & Republica Moldova în anul 2006 ¿i de atunci conduce cu succes departamentul de Logisticå ¿i Supply Chain al companiei. Are experien¡å vastå în managementul stocurilor ¿i al proceselor din cadrul unui depozit ¿i este o bunå cunoscåtoare a legisla¡iei în domeniu; totodatå, în sarcina sa revin ¿i dezvoltarea ¿i implementarea direc¡iilor strategice din departamentul de Logisticå. Se considerå o bunå motivatoare, atât a membrilor propriei echipe, cât ¿i a colaboratorilor externi. Citat preferat: În lumea afacerilor, lucrurile importante nu sunt fåcute de o singurå persoanå. Sunt fåcute de un grup de oameni (Steve Jobs). Cu ce se ocupå departamentul de Logisticå ¿i Supply Chain din cadrul Adama? Alina Necula: Departamentul pe care-l conduc elaboreazå solu¡ii logistice personalizate pentru întregul lan¡ de la Aprovizionare pânå la Livrare. Solu¡iile logistice bine gândite ¿i personalizate, precum ¿i o re¡ea de transport perfect sincronizatå asigurå un avantaj competitiv decisiv. De asemenea, un alt obiectiv al departamentului de logisticå este sus¡inerea echipei de vânzåri. De aceea, cåutåm întotdeauna så avem un echilibru perfect între stocuri ¿i comenzi. Cât de important este rolul departamentului de Logisticå ¿i Customer Service în rela¡ia cu fermierii? Alina Necula: Noi lucråm cu fermieri ¿i distribuitori din România ¿i Republica Moldova, iar principala prioritate a departamentului nostru este så livråm rapid ¿i corect comenzile clien¡ilor no¿tri, så anticipåm nevoile acestora ¿i så reac¡ionåm rapid la toate solicitårile lor. De aceea, alåturi de colegii din vânzåri, rolul nostru este unul esen¡ial. Câte depozite opereazå Adama România & Republica Moldova? Compania noastrå opereazå 3 de32

pozite: cel principal, din Voluntari, ¿i încå 2 depozite secundare: unul în Perie¡i, jud. Ialomi¡a, ¿i celålalt în Såcålaz, jud. Timi¿. De¿i nu suntem o echipå numeroaså, facem fa¡å cu brio solicitårilor clien¡ilor ¿i colegilor no¿tri. De ce are nevoie un departament de Logisticå ¿i Customer Service pentru a func¡iona optim? Care este cheia succesului? Alina Necula: Indiferent dacå ne referim la sarcini individuale, de echipå sau de proiect, pentru a avea succes este foarte importantå planificarea individualå a activitå¡ii ¿i sincronizarea întregii echipe implicate. În industria de servicii de transport ¿i logisticå, acest lucru înseamnå colectåri ¿i livråri la timp, prezen¡a mårfii în timp util ¿i în cantitå¡ile solicitate, un numår redus de daune sau de reclama¡ii, iar în final, clien¡i ¿i par teneri satisfåcu¡i. Satisfac¡ia clien¡ilor no¿tri este obiectivul nostru final, de care depinde atât succesul, cât ¿i dezvoltarea afacerii noastre. Totodatå, gradul de satisfac¡ie a clien¡ilor no¿tri oferå informa¡ii care ne ajutå så identificåm noi oportunitå¡i de îmbunåtå¡ire a proceselor ¿i a organiza¡iei. Noi am reu¿it så atingem un nivel impresionant de peste 97% al satisfac¡iei clien¡ilor, o performan¡å impre-

sionantå, care se datoreazå în bunå måsurå calitå¡ii excep¡ionale a rela¡iilor de lucru ¿i comunicare cu partenerii no¿tri. Succesul Adama vine din profesionalismul, angajamentul ¿i dedicarea tuturor colegilor ¿i furnizorilor implica¡i în fluxul logistic - colegii de la Customer Service, omologåri ¿i contabilitate, transportatori, comisionari vamali sau parcuri logistice. Cum s-a adaptat activitatea departamentul de Logisticå ¿i Customer Service la contextul pandemic, astfel încât fermierul så nu fie afectat? Alina Necula: Depozitele Adama func¡ioneazå ¿i în timpul pandemiei, bineîn¡eles cu respectarea måsurilor recomandate anti-Covid-19. De¿i procesele în depozit au fost pu¡in încetinite, din cauza måsurilor suplimentare de igienå ¿i control impuse de contextul pandemic, clien¡ii Adama nu au fost afecta¡i ¿i nu au resim¡it încetinirea activitå¡ii în depozite. Cea mai importantå realizare este cå am reu¿it så prevenim orice fel de întreruperi în livråri sau recep¡ii de marfå în timpul pandemiei. În plus, ne-am bucurat ¿i de sprijinul operatorilor de transport cu care lucråm ¿i datoritå acestora am putut livra chiar mai rapid, dat fiind cå traficul a fost mai relaxat. Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

satisfac]ie a clien]ilor de 97% ¿i dedicarea tuturor colegilor ¿i furnizorilor reprezintå cheia succesului “Ca distribuitori, noi, cei de la Merpano, suntem într-o strâns\ colaborare cu Adama România [i putem spune c\ beneficiem de un larg portofoliu de produse pentru protec]ia plantelor. Produsele sunt de o calitate foarte bun\, fapt confirmat nu numai de noi distribuitorii, dar mai ales de fermierii care le folosesc. De asemenea, logistica este bine pus\ la punct, cu mai multe depozite prin care se pot onora comenzile într-un timp foarte scurt. Este o companie de top, cu oameni foarte bine preg\ti]i din punct de vedere logistic, dar [i cu suport tehnic pentru orice situa]ie.” (Andreea Bencze, Director General Merpano) “Adama e compania care ofer\ cea mai rapid\ livrare. Nu am avut niciodat\ re]ineri sau probleme. De ad\ugat c\ livreaz\ [i în weekend.” (Andrian Midari, Director Administrativ Protec]ia Plantelor, Republica Moldova) “Pot vorbi doar pozitiv despre calitatea serviciilor de livrare - logistic\ oferite de ADAMA clien]ilor. Livrarea m\rfurilor se efectueaz\ foarte repede, ceea ce este foarte important în agricultur\.

De asemenea, nu au existat întreb\ri cu privire la calitatea [i cantitatea m\rfurilor.” (Stanislav Pogreban, Manager Vânz\ri WeTrade, Republica Moldova) “Dintre toate companiile str\ine cu care lucrez, voi sunte]i cei mai rapizi!“ (Victor Cucu, Director DiazChim, Republica Moldova)

petitiv posibil. Calitatea ridicat\ a transporturilor, siguran]a, rapiditatea [i informa]iile prompte cu privire la traseul m\rfii sunt doar câteva dintre atributele de succes ale logisticii oferite de Adama.” (Spahiu Marilena, Director Comercial MWCHIM PLANT PROTECT SRL)

“Cooperativa Agrostoc are o cooperare frumoas\ cu Adama. Suntem mul]umi]i de calitatea serviciilor prestate [i ne propunem s\ colabor\m eficient [i în continuare.” (Vitalie Iatisin, Director Comercial Cooperativa Agrostoc, Republica Moldova)

“Echipa de logistic\ Adama a dat [i d\ dovad\ de profesionalism, ofer\ solu]ii în toate problemele pe care le putem întâmpina în drumul m\rfurilor de la produc\tor la distribuitor, toate acestea conducând la o bun\ colaborare între societ\]ile noastre.” (Ovidiu Laza, Director General Diva Sol)

“Adama este [i a fost întotdeauna un partener de încredere al societ\]ii noastre. Fiind unul dintre principalii no[tri furnizori de marf\, Adama ne-a asigurat un flux continuu în aprovizionarea cu produse, cerin]ele [i necesit\]ile noastre fiind satisf\cute în cele mai bune condi]ii. Echipa Adama - competent\, flexibil\ [i dinamic\ - este mereu în contact direct cu partenerii s\i, astfel încât orice problem\ ivit\ s\ fie rezolvat\ cât mai curând [i cât mai com-

“Naturevo are o colaborare de lung\ durat\ cu Adama, care s-a remarcat de fiecare dat\ printr-o activitate logistic\ eficient\ [i servicii de înalt\ calitate. Faptul c\ întotdeauna r\spunde cu promptitudine nevoilor clien]ilor, precum [i atitudinea pozitiv\ a echipei sunt motive care ne dau încredere c\ acest parteneriat va fi de lung\ durat\.” (Viorica Arsene, Manager Rela]ii Furnizori Naturevo)

Departamentul de Logistic\ [i Supply Chain din cadrul ADAMA Profitul Agricol 9/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Focar de pest\ în ferma de la Macea a lui Dimitrie Musc\ Dimitrie Muscå a confirmat cå pesta porcinå africanå a apårut în ferma lui din satul Macea, jude¡ul Arad. În consecin¡å, DSV a dispus eutanasierea celor 21.000 de porci, retragerea produselor din cele 35 de magazine, arderea cårnii ¿i a produselor din carne.

otodatå, fermierul este nevoit så distrugå 200 de tone de carne din abator ¿i peste 50 de tone de salamuri. Nu se poate încå vorbi de o evaluare totalå a pagubelor suportate de Combinatul Agroindustrial Curtici. Chiar dacå Dimitrie Muscå a instituit norme draconice de biosecuritate, pesta a påtruns totu¿i în exploata¡ie. “Nu ¿tiu cum a ajuns la noi. Pesta a izbucnit chiar în mijlocul complexului, la capåtul unei hale, în partea dinspre câmp”, spune Dimitrie Muscå. “În aceastå perioadå, nu existå ¡ân¡ari, tåuni sau påsåri råpitoare. În zona noastrå, nu a existat niciun focar de pestå porcinå africanå. Boala a afectat numai gospodåriile din zona colinarå, la mare distan¡å de noi, unde existå multe cadavre de porci mistre¡i prin påduri. De aceea, eu am afirmat cå aici este vorba de o mânå criminalå. Oamenii no¿tri nu au porci acaså. Îi verificåm lunå de lunå. Ei nu vin cu mâncare de acaså, noi le dåm maså gratuit de la cantina noastrå. Eu nu am alte argumente.”

“Este o mânå criminalå fiindcå ¿i lângå o halå a companiei Smithfield, s-au gåsit recent trei porci vietnamezi mor¡i de pestå porcinå africanå. Aveau microcipurile din ureche tåiate ca så nu se vadå de unde provin. Mi-a confirmat directorul Gora. Smithfield are aici trei ferme a câte 100.000 de porci. Acele ferme nu au fost înså închise.” Ferma de la Macea era perfect integratå: cuprindea reproduc¡ie, maternitate, cre¿å pentru tineret ¿i hale de îngrå¿are. DSV Arad va ucide 21.000 de porci. Fermierul cumpårase geneticå de vârf ¿i, prin urmare, pagubele sunt foarte mari. “Aveam 1.800 de scroafe, Marele Alb, Landrace, vierul de linie PIC. Va dura foarte mult. Voi aduce purcei santinelå ¿i apoi vom regândi totul. Peste 50 de tone de carne ¿i salamuri din abator, toate produsele din magazine au fost retrase ¿i vor fi incinerate. Cred cå asta se vrea”, spune crescåtorul. De remarcat cå, ¿i în ferma de la

Macea, contaminarea s-a produs în capåtul unei hale de porci adu¿i la îngrå¿are. Este semnificativ cå în toate fermele contaminate boala a izbucnit la un capåt de halå, de regulå, acolo unde existau efective mai pu¡ine. “Cu DSV Arad am colaborat bine. În zonå nu existå focare, de 45 de zile s-au stins toate focarele de pestå în regiunea noastrå. Avem multe fonduri de vânåtoare ¿i pe ei îi bånuiesc. Eu am fost vehement împotriva lor fiindcå refuzå så reducå efectivele de mistre¡i...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2021

AGRICULTURA

DIGITAL| O fotografie f\r\ retu[\ri> fermierii [i calculatoarele lor Companiile care oferå solu¡ii de agriculturå digitalå vin cu propuneri care mai de care mai sofisticate. Ritmul inova¡iei este mult mai mare decât cel al gradului de asimilare în ferme. Vå prezentåm experien¡a în utilizarea a douå instrumente comune: GPS ¿i sta¡ia meteo, în douå ferme mari, una din sud ¿i alta din vest, conduse de oameni cu deschidere cåtre tehnologie.

iprian Olteanu are, împreunå cu familia, o fermå de 3.000 ha, în Unirea, jud. Cålåra¿i. Din 2015, investe¿te în iriga¡ii, sisteme ce se întind acum pe 750 ha. De când a început så irige, a sim¡it nevoia så monitorizeze precipita¡iile, motiv pentru care a achizi¡ionat sta¡ii meteo. Au senzori de måsurare a vitezei vântului, temperaturii în aer ¿i în sol, pânå la 60 cm. Spre deosebire de o echipare standard, are ¿i un senzor de evapotranspira¡ie, ce måsoarå cantitatea de apå pierdutå zilnic. “Anul trecut, în zilele de foc, pierdeam zilnic 7 l/mp. Era imposibil så compensam noi printr-un sistem de iriga¡ii”, spune Ciprian Olteanu. Urmåre¿te temperatura pe timpul nop¡ii ¿i evalueazå dacå ar fi putut fi afectate culturile. 46

“Chiar dacå nu pot face nimic, måcar sunt informa¡ii despre stadiul culturilor. Avem senzorii de vânt ¿i decidem mai u¿or så nu mai aplicåm pesticide”, adaugå fermierul. Cea mai importantå utilizare este cea pentru stabilirea perioadei de semånat la porumb. “Urmårim cu aten¡ie temperatura în sol la 10 cm. Chiar dacå nu este adâncimea de semånat, putem lua o decizie informatå asupra începerii campaniei”, spune Ciprian Olteanu.

Pe lista de investi¡ii Nicolaie Apopi lucreazå 2.400 ha în Timi¿. Nu are sta¡ii meteo, dar inten¡ioneazå så achizi¡ioneze anul acesta. ªtie cå sunt dotate cu diferi¡i senzori care pot furniza informa¡ii pentru rapoarte cu ajutorul cårora va putea så ia decizii privind cantitatea de produse de protec¡ia plantelor pe care trebuie så le aplice pe zona respectivå, în func¡ie de umiditate, temperaturå ¿i nivelul de clorofilå. “Ne poate ajuta în viitor pentru a face economii în bugetul firmei”, sperå acesta.

GPS de opt ani Apopi a început så utilizeze cele mai simple sistem de ghidaj GPS în urmå cu opt ani. “Suntem la cele mai evoluate, care ne asigurå o precizie de 3-5 cm. Eu nu a¿ mai putea så lucrez fårå aceste sis-

teme de ghidaj, extrem de eficiente pentru ca ferma så aibå culturi frumoase, bine fertilizate, tratate cu substante fitosanitare. Avem deja ¿i sistem de section control, pentru opera¡iunile de erbicidare ¿i fertilizare”, spune fermierul. Cu cât sunt mai neregulate suprafe¡e lucrate, cu atât sistemele de ghidare ¿i section control sunt mai utile. Se face economie la produsele fitosanitare ¿i la îngrå¿åminte. În plus, acolo unde se dubleazå trecerile plantele devin sensibile. În cazul fertilizårii excesive plantele nu pot duce spicul pânå la final. În ultimii ani acest lucru nu se mai întâmplå. Toate utilajele sunt dotate cu GPS: 11 tractoare, 4 combine. A montat GPS-uri John Deere ¿i pe alte utilaje, nu doar pe cele John Deere. A considerat cå este mai simplu pentru angaja¡i så foloseascå un singur soft ¿i sistem. Pot så-l în¡eleagå mai u¿or, så facå schimb de experien¡å. Pentru Ciprian Olteanu GPS-ul este de ajutor întrucât aplicå tehnologii diferite col¡urilor neacoperite de pivo¡i. El îi sfåtuie¿te pe fermieri så aleagå instrumentul de ghidare care are cea mai bunå echipå în spate. GPS-ul de måsuråtori este la a treia genera¡ie în ferma sa. Eliminå foarte multe probleme teritoriale, mai ales în situa¡ia schimburilor de teren. Are precizie de cadastru, de câ¡iva cm, fapt cu atât mai important în parcelele mici. Convins de utilitatea acestor GPS-uri este ¿i Apopi. Profitul Agricol 9/2021

AGRICULTURA DIGITAL|

director general Isagri

Alexandra Radu, Responsabil marketing [i comunicare Isagri

Nicolaie Apopi

Ciprian Olteanu

Alexandru Coclisan,

Folose¿te aparate de ultimå genera¡ie, cu care poate identifica o parcelå dacå are coordonatele Stereo din extrasul CF ¿i din documenta¡ia cadastralå. În zonå sunt multe probleme pentru cå împår¡irea terenului s-a fåcut dupå hârtile desenate manual. “Desenele de atunci ¿i masuråtorile de atunci nu sunt tocmai reale. Eliminå

Profitul Agricol 9/2021

Aceste informa¡ii au fost prezentate în webinarul Ferma digitalå - mit sau realitate, moderat de Alexandru Coclisan, manager al Isagri România. Experien¡ele prezentate nu se referå exclusiv la produsele companiei.

foarte mult cearta între vecini”, remarcå acesta. Mai mult, cu ajutorul lui face economii. Pentru o în¡elegere între vecini ar trebui så plåteascå topometristului. De doi ani facet måsuråtori noi sau corecteazå pozi¡ia unor parcele. Este folosit inclusiv pentru declara¡iile APIA.

Adrian MIHAI

INFORMA}II Brazilia hråne¿te 10% din popula¡ia lumii Un studiu aratå cå fermierii brazilieni au furnizat hranå pentru 10% din popula¡ia globului în anul 2020. Studiul a analizat exporturile braziliene de cereale ¿i semin¡e oleaginoase care pot fi folosite ca alimente sau ca furaje. Agricultura Braziliei s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, iar statul sudamerican s-a transformat dintr-un importator de alimente în cel mai mare exportator mondial de soia, carne de pui ¿i de vitå. Siniora Food se extinde în Turcia Procesatorul iordanian de carne Siniora Food a intrat pe pia¡a din Turcia, dupå achizi¡ia a 77% din ac¡iunile Trakya ET pentru suma de 28,3 milioane de dolari. Trakya produce sub brandul Polonez. Siniora a anun¡at cå va investi în modernizarea liniilor de produc¡ie din Turcia ¿i se a¿teaptå ca achizi¡ia så creascå încasårile totale cu aproximativ 40 de milioane de dolari în acest an. Urmåtorul pas vor fi exporturile spre Uniunea Europeanå. Saudi¡ii investesc în India Fondul saudit de investi¡ii Salic a anun¡at cå va cre¿te investi¡iile în agricultura indianå. Fondul este interesat în special de investi¡ii în sectorul cre¿terii animalelor ¿i vrea så dezvolte un parteneriat strategic cu guvernul de la New Delhi. Sectorul agricol din India este unul dintre cele mai mari din lume ¿i contribuie cu aproximativ 15% la PIB. Nou focar de coronavirus la un abator din Canada Trei muncitori ai abatorului din ora¿ul Red Deer din statul Alberta din Canada au murit dupå descoperirea unui focar major de coronavirus. Focarul a fost identificat ini¡ial în luna noiembrie, când peste 500 de angaja¡i au fost infecta¡i. Olymel nu a închis fabrica decât la jumåtatea lunii februarie, la trei såptåmâni dupå raportarea primului deces. Este al optulea focar de coronavirus din abatoarele din statul Alberta. 56

EXTERNE China lanseaz\ un fond pentru cresc\torii de porci

China a listat pe bursa din Shenzen primul dintre cele trei fonduri de indice tranzac¡ionate (ETF) cu expunere pe industria localå de cre¿tere a porcilor, dupå ce sectorul ¿i-a revenit spectaculos în urma epidemiei de pestå porcinå care a decimat efectivele de animale în anul 2018. Este primul ETF chinez legat de indicele CFI al crescåtorilor de animale, care grupeazå producåtori de carne, dar ¿i furnizori de furaje sau dezvoltatori de vaccinuri veterinare. Companiile din acest sector au ob¡inut profituri enorme anul trecut, datoritå crizei de aprovizionare care a crescut semnificativ pre¡ul cårnii de porc. Epidemia de pestå a falimentat multe dintre micile ferme care se ocu-

pau în mod tradi¡ional cu cre¿terea porcilor, iar marii producåtori au acum resurse pentru a investi în ferme industriale de mare capacitate. “Pe fondul scumpirii fårå precedent a cårnii, industria a avut performan¡e excep¡ionale de care au profitat ¿i producåtorii de furaje ¿i medicamente. China råmâne în continuare în urma ¡årilor dezvoltate în domeniul cre¿terii industriale a porcilor, a¿a cå existå perspective foarte bune de cre¿tere”, explicå Liang Xing, managerul fondului. Fondurile de tip ETF sunt mult mai accesibile micilor investitori fa¡å de contractele de tip futures, a¿a cå noul instrument financiar a atras de la început un interes considerabil.

Hackerii au atacat Lactalis Gigantul francez Lactalis a anun¡at cå a fost victima unui atac cibernetic, înså sus¡ine cå datele importante nu au fost compromise. Conform companiei, un numår limitat de servere au fost afectate, dar hackerii nu au reu¿it så acceseze bazele de date. Lactalis a apelat la ajutorul unor exper¡i în securitate IT ¿i a restric¡ionat temporar accesul la resursele publice. “Echipele noastre IT sunt complet mobilizate ¿i beneficiazå de sus¡inerea unor exper¡i interna¡ionali în securitate ciberneticå. Am analizat situa¡ia împreunå cu exper¡ii ¿i nu am gåsit nici o dovadå cå datele noastre au fost compromise. Lucråm în continuare pentru a proteja interesele partenerilor, clien¡ilor ¿i angaja¡ilor no¿tri. Ca o måsurå de precau¡ie, am blocat accesul la re¡eaua

publicå de Internet, dar toate activitå¡ile noastre se desfå¿oarå normal”, sus¡ine comunicatul companiei. Lactalis nu a dezvåluit natura exactå a atacului, înså surse din mediul online speculeazå cå a fost vorba despre un virus de tip ransomware.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 9/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Câteva solu]ii durabile

Så hrånim oamenii în 2050 råmâne în continuare o problemå deschiså.

FAO ne spune cå produc¡ia agricolå mondialå trebuie så creascå, de acum ¿i pânå în 2050, cu 70% pentru a putea hråni popula¡ia lumii, aflatå în cre¿tere.

iscurile ce vor apårea au dimensiuni diferite: trebuie så producem mai mult pentru a hråni mai multe “guri”, trebuie så asiguråm un regim alimentar echilibrat ¿i diversificat ¿i, totodatå, agricultorii trebuie så respecte mediul. Agricultura trebuie så se transforme astfel încât så consume mai pu¡inå energie, mai pu¡inå apå, så conserve apå ¿i calitatea solului. Aceste schimbåri vor veni prin schimbarea comportamentului consumatorilor.

isipa alimentarå este ¿i ea în discu¡ie. În cazul ¡årilor sårace, risipa are mai degrabå loc în momentul recoltårii (15-35% pierderi în câmp), iar în procesare, transport ¿i depozitare se pierd între 10-15%. În cazul ¡årilor bogate, risipa se realizeazå la nivelul consumatorului. Acesta aruncå 29 kg de alimente/an/persoanå dintre care peste 7 kg produse încå ambalate. Fiecare aliment are impact mai mare sau mai mic asupra mediului. Fiecare consumator trebuie så-¿i dozeze regimul alimentar astfel încât prin ac¡iunea sa så ducå ¿i la protejarea resurselor ¿i mediului înconjuråtor. Profitul Agricol 9/2021

Pentru a diminua emisiile de gaze cu efect de serå, constructorii au pus în practicå ma¿inile care consumå biocarburan¡i. Plante precum cerealele, sfecla, rapi¡a, floarea-soarelui, soia constituie alternative la carburantul de origine fosilå în câteva state, mai ales cele din America de Sud, produc¡ia de biocarburan¡i poate intra în concuren¡å cu produc¡ia alimentarå. Pentru a evita acest lucru este nevoie de multå cercetare/inovare care så ducå la ob¡inerea de solu¡ii în cazul biocarburan¡ilor din genera¡ia a doua. Amintesc printre altele biomasa, algele, resturi care pot fi folosite în acest scop. Pentru a permite accesul egal la hranå, exper¡i propun måsuri pentru dezvoltarea agriculturii de semi-subzisten¡å în cazul ¡årilor în curs de dezvoltare. Este vorba de o agriculturå de autoconsum, legåtura directå fiind între produc¡ie ¿i consumul realizat de fiermier ¿i familia sa, surplusul fiind vândut pe pie¡ele locale. Acest lucru permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå, exemplu fiind transportul materiei prime din câmp la consumator.

entru a limita poluarea ¿i efectele inputurilor chimice, agricultura biologicå este o solu¡ie. Pentru recunoa¿terea produselor în func¡ie de modul de produc¡ie existå în prezent o etichetare a mårfurilor, astfel: - Marca “AB”- agricultura biologicå garanteazå cå produsul con¡ine minim 95% ingrediente de origine agricolå biologicå; - Logo-ul european “Agricultura biologicå” - începând cu 1 iulie 2010 este

obligatoriu så fie prezent pe produsele care provin din agricultura biologicå. Cumpåråtorii care achizi¡ioneazå un astfel de produs trebuie så ¿tie cå acesta con¡ine 95% ingrediente rezultate în urma produc¡iei biologice, au trecut prin controlul oficial, provin direct de la producåtor sau procesator în ambalaje sigilate, are nserat numele producåtorului, procesatorului sau al vânzåtorului, precum ¿i numårul de cod al Organismului de Inspec¡ie. - “Agricultura motivatå” - este mai pu¡in exigentå decât agricultura biologicå, înså impune limitarea îngrå¿åmintelor ¿i produselor de protec¡ia plantelor, utilizarea reduså a apei ¿i trierea de¿eurilor. În prezent nu existå eticheta pentru produsele rezultate în urma acestui tip de agriculturå. - “Agricultura cu o înaltå intensitate” de respectare a condi¡iilor de mediu sunt måsuri ale oamenilor de ¿tiin¡å care fac ca agricultura så producå mai mult cu mai pu¡in. Este vorba de favorizarea policulturii, adicå de asocierea diferitelor culturi pe aceea¿i suprafa¡å agricolå cultivatå, care så ducå la favorizarea fertilitå¡ii solului ¿i la protec¡ia diversitå¡ii genetice. Favorizarea cre¿terii ¿i dezvoltårii activitå¡ii râmelor în sol, astfel încât så se renun¡e la lucrarea de arat, ¿tiut fiind faptul cå prin activitatea râmelor se faciliteazå absorb¡ia apei, dezvoltarea rådåcinilor ¿i transformarea resturilor în materie organicå. Astfel, se economise¿te energie ¿i se amelioreazå fertilitatea solului.

S în continuare o problemå deschiså. å hrånim oamenii în 2050 råmâne

MICA PUBLICITATE Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:  Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare

Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea unui post de ªEF DE FERMÅ producere de såmân¡å la cereale ¿i plante tehnice Condi]ii> - studii universitare curs de zi, cu diplomå de licen¡å în specialitatea Agriculturå; - vechime minimå 5 ani ca ¿ef de fermå vegetalå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800-1500, telefon 0241.231.383, 0767.619.712 sau 0723.407.173 (Biroul de Resurse Umane).

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 9/2021

Pagina de istorie

Conacul-muzeu Bellu de la Urla]i acad. P\un Ion OTIMAN

e¿edin¡a de la Urla¡i a familiei macedo-române Bellu a cuprins clådirea principalå cu parter ¿i etaj, o caså micå, cu parter ¿i pivni¡å la subsol (actualul conac), o cuhnie, clådire înaltå cu tun înalt de 25 m, cu o vatrå mare, asemånåtoare celor de la Mogo¿oaia, Våcåre¿ti sau Månåstirea Antim, un foi¿or la intrarea în parc, atenanse, o capelå ¿i un teatru. La re¿edin¡a de la Urla¡i, Alexandru Bellu ¿i-a adus impresionanta sa colec¡ie de obiecte, opere de artå, piese numismatice ¿i filatelice, pe care le-a îmbogå¡it toatå via¡a. În încåperile somptuoasei locuin¡e s-au gåsit tablouri de Ion Andreescu, pictor pe care Alexandru Bellu l-a cunoscut, probabil, la Buzåu, Claude Monet, Camille Pissarro, Alfred Sisley. Asta nu înseamnå cå pe pere¡i nu erau puse în valoare tablouri semnate de Theodor Aman, ªtefan Luchian, ªtefan Popescu, Pavel Dincovici, Sever Burada, Eugen Maximovici, sau litografiile lui Carol Popp de Szarthmary. Cutremurele din 1940, 1977, 1986 ¿i

1990 au produs stricåciuni majore întregului ansamblu, din care în prezent nu au mai råmas decât “casa micå” (conacul din fotografie) ¿i foi¿orul de la intrare. Lucrårile de restaurare întreprinse dupå 1990, sub coordonarea Muzeului Jude¡ean de Istorie ¿i Arheologie Prahova, precum ¿i a unei echipe de muzeografi, ingineri, istorici, arti¿ti plastici, au fost în måsurå så redea strålucirea de altådatå a ceea ce a mai råmas din ansamblul de la Urla¡i. Grija pentru påstrarea caracteristicilor arhitectonice exterioare ¿i interioare s-a împletit cu aceea de punerea în valoare, în condi¡ii optime, a obiectelor colec¡ionate de-a lungul anilor de membrii familiei Bellu, cu atât mai mult cu cât acestea sunt de o mare diversitate: de la artå româneascå la artå orientalå sau occidentalå din diferite perioade ¿i stiluri. Între obiectele expuse se remarcå piesele de mobilier: un pat cu baldachin stil Ludovic XVI, jil¡uri ¿i fotolii din piele de Cordoba, biblioteca stil Biedermeier, sofale ¿i birouri masive cu intarsii, måsu¡e de toaletå, biblioteca cu vitrinå, covoare române¿ti din secolul al XIX-lea, låmpi olandeze, sfe¿nice, chinezårii,

vase ¿i stampe japoneze, arme ¿i flinte cu mânerul lucrat în filde¿ ¿i sidef etc. De asemenea, se gåsesc icoane ¿i obiecte biserice¿ti, multe achizi¡ionate din zonele învecinate. La subsol a fost amenajat un adevårat Lapidarium, unde se påstreazå cu grijå capiteluri, coloane de piatrå din timpul lui Constantin Brâncoveanu, strane, pisanii, între care ¿i cea a fostei capele de pe proprietate, azi dispårutå, precum ¿i un muzeu al vinifica¡iei tradi¡ionale din zona Urla¡i. La 11 iunie 1926 Alexandrina Bellu, våduva lui Alexandru A. Bellu, a låsat întreaga proprietate, care “cuprinde solul ¿i subsolul acestei proprietå¡i”, Academiei Române, dupå încetarea din vi¡å a fiului ei, George A. Bellu, cåruia îi revenea, pe tot parcursul vie¡ii, uzufructul proprietå¡ii. Testatoarea mai men¡iona cå Academia “este liberå så se foloseascå ¿i så dispunå de toatå averea cum va crede de cuviin¡å, fårå obliga¡iuni sau restric¡iuni”. Academia Românå a reintrat în posesia conacului de la Urla¡i, hotårând înså så-i påstreze destina¡ia de Caså memorialå - Muzeu Conacul Bellu, în administrarea Muzeului Jude¡ean Prahova. Profitul Agricol 9/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (III) La sårite Aceastå metodå se mai nume¿te ¿i “la picior”, ambele sintagme definind cât se poate de sugestiv tråsåturile definitorii ale unui mod activ ¿i antrenant de a vâna în grup restrâns, de regulå cu ajutorul câinilor de aret. Tenacitatea scotocitorilor poate salva de la e¿ec o zi de umblet intens ¿i de cåutåri asidue, imbatabilul sim¡ olfactiv al câinelui, dublat de disponibilitatea acestuia de a cerceta hå¡i¿uri greu de stråbåtut de cåtre om fac din camaradul nostru patruped un auxiliar nepre¡uit la vânåtorile la sårite. Condi¡ia sine qua non este ca acesta så fie antrenat, experimentat ¿i bun executant al comenzilor, pentru a nu lucra pe cont propriu, ci în interesul ståpânului ¿i al grupului. Am participat la partide ratate din cauza lipsei de comunicare din tandemul vânåtor-câine, pe fondul unui dresaj defectuos, fårå coeren¡å ¿i fermitate. Cronologic, de la deschiderea sezonului, acest tip de vânåtoare se practicå începând cu prepeli¡a, pe suprafe¡ele de teren unde s-au semnalat în prealabil sunetele specifice emise de masculi. Pre¡ioase sunt informa¡iile primite de la paznicul fondului sau de la al¡i localnici. Pentru deplinå edificare, echipa noastrå obi¿nuie¿te så-¿i petreacå noaptea premergåtoare pe câmp, cu ma¿ina parcatå pe un drumeag dintre miri¿ti, adesea la un mic foc care amplificå atmosfera aparte a taifasului specific tagmei, sub cerul înalt al Båråganului, totul pe fundalul chemårilor nocturne ale pitpalacilor afla¡i în febra preparativelor pentru marea lor cålåtorie autumnalå, peste måri ¿i ¡åri. Apoi, tot la picior, meritå cåuta¡i fazanii ¿i potârnichile, neamuri sedentare ale prepeli¡ei. Prin mohorul ¿i costreiul råmase încå în picioare, prin pârProfitul Agricol 9/2021

loage, porumbi¿ti ruginite, pâlcuri de stuf, ciocane de floarea-soarelui ¿i vii cotropite de påi¿, aceste påsåri î¿i petrec toamna ¿i iarna în grupuri ale cåror såla¿uri trebuie cåutate meticulos, în forma¡ie cu flancuri înaintate, de forma

unei potcoave; la mijloc – câinii, cu chetå scurtå. Oricât de generos ar fi spa¡iul, graba de a bate întregul teren într-o singurå zi poate produce doar deziluzii. Mai bine så råmânå zone neexplorate, decât så se plåteascå tribut insa¡ietå¡ii sau entuziasmului exagerat. Îndeosebi la fazani, o vânåtoare fåcutå pe îndelete, cu scurte opriri pe parcurs ¿i cu îngåduin¡å fa¡å de travaliul câinilor, este mai plåcutå ¿i mai eficientå. Altminteri, se induce o nedoritå stare de nervozitate, alimentatå ¿i de ratarea ocaziilor de a trage la påsårile ridicate ori prea departe, în fa¡å, ori depå¿ite ¿i salvate prin zbor tardiv pentru pu¿cå, în urmå. În ce prive¿te iepurele, consider cå vânåtoarea la sårite constituie etalonul de frumuse¡e. Poate cå varianta pe aråturå, fie aceasta ¿i veche, prezintå un grad mai mare de dificultate, fiindcå

efortul este înzecit în compara¡ie cu mersul pe teren relativ neted, chiar acoperit cu vegeta¡ie. Odatå dezmor¡ite de soare, brazdele negre, înghe¡ate diminea¡a, se preschimbå cåtre prânz în cliså lipicioaså ¿i aderentå, ceea ce transformå cizmele în greutå¡i anevoie de purtat de la un råzor la altul. Va fi fiind cernoziomul un påmânt gras ¿i månos, apreciat de agricultori, dar pentru vânåtorii sili¡i så-l fråmânte cu pasul este o adevåratå pacoste. O spun din experien¡å… Imprevizibilul stråbaterii în zig-zag a curelelor de culturi agricole culese, dar încå nearate, cu vålmå¿agul lor de ierbårie ve¿tedå, este inegalabil ca emo¡ie cinegeticå. Când apropierea iminentå a omului sau aretul prelungit al câinelui devine greu de suportat, buruienile explodeazå realmente, fie în zborul spectaculos al fazanului, fie în iure¿ul precipitat al iepurelui sau al vulpii. Totul se petrece într-o frac¡iune de secundå, timp cât så identifici vânatul, så cau¡i în desime culoarul liber, så faci corec¡ia necesarå ¿i så dai drumul focului. În cazul ratårii, trebuie så reiei scenariul, secundå cu secundå, atâta doar cå, atunci, totul se impune så se deruleze mult mai repede, pentru cå timpul tinde så se transforme în spa¡iu, iar ambele lucreazå în defavoarea ta. Vânåtoarea la sårite este a pu¿tii cu ¡evi lise. Puterea snopului de alice se manifestå la micå distan¡å ¿i impune corec¡ii calculate adesea instinctiv, fårå formule balistice sofisticate. Marii trågåtori epoleazå ¿i declan¿eazå rapid focul, cu precizia dictatå de un îndelungat exerci¡iu. De fapt, experien¡a se câ¿tigå ¿i se påstreazå începând din poligonul de tir ¿i continuând cu ie¿irile în teren. Altfel, din neofit ri¿ti så ajungi platonic.

Gabriel CHEROIU 61