Profitul Agricol nr. 8, din 3 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 8 din 3 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Un buget fragil, pânå la varå

Vaca nu este apreciatå la minister

Alternativa la banii de despågubiri

1.500 de comune vor råmâne fårå servicii sanitar-veterinare

Alian¡a nu a gåsit consensul pentru a cere demisia lui Oros

New Holland î¿i dezvåluie colec¡ia de utilaje 2021-2022

Pro Agro mai då o ¿anså ministrului

Tractoarele de mâine vor fi pe metan, iar implementele vor fi electrice 52

Prioritå¡ile lui Adrian Chesnoiu PSD va încerca debarcarea ministrului

8 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale Gerul a distrus foliar grâul în Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin

Câte ferme sunt cu adevårat în pragul Tractorul falimentului? 34 T6.160 Dynamic Command Filan, puterea tehnologiei de vârf 38 Presa BigBaler 1290 HD Packer

Amalgerol Essence, sus¡inere esen¡ialå Încårcåtoare frontale cu func¡ii noi pentru floarea-soarelui 40

Viitorul fermierilor va depinde de învå¡åmintele trase în 2020

Cre[terea animalelor

Sorgul - cultura viitorului

Viitorul cre¿terii porcului

Soia, între profit ¿i beneficii

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Terenuri din Amazon, vândute pe Facebook

Scandalul untului ia amploare în Canada

Se prelunge¿te termenul de întocmire a Pagina de istorie amenajamentelor pastorale 48 Boierii ¿tiu ¿i aståzi Direc¡iile Agricole, så cheltuiascå averi surså de dezinformare 49

Fungicid cu putere ridicatå de ac¡iune la soia 30 Ma[ini & utilaje Grapele Veloce ¿i UFO Comisia Europeanå ar vrea pentru o prelucrare mai eficientå noi måsuri anti-pesticide 32

Informa]ii externe

Controlul bolilor ¿i al dåunåtorilor în culturile de cereale ¿i rapi¡å Scumpirea îngrå¿åmintelor încurcå toate planurile

Hobby

Metode de vânåtoare (II)

“Puiul” fabricat în Spania

CULTURI

VEGETALE Gerul a distrus foliar grâul în Timi[, Arad [i Cara[-Severin Gerul de peste -10 grade venit brusc pe timpul mai multor nop¡i, la jumåtatea lunii februarie, a afectat foarte grav culturile de grâu ¿i orz din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin.

“

80 - 90% din câmpuri sunt ruginii, arse, zici cå sunt date cu glifosat, spune Daniel Grosz, directorul regional Vest al Bayer. “Este rezultatul unui aspect climatic extrem, dupå o iarnå blândå, o såptåmânå cu plus 14 grade ¿i cu precipita¡ii abundente, urmate brusc de trei nop¡i cu minus 10, minus 14 grade pe fond de plante turgescen¡e. Speråm ca situa¡ia så nu fie dramaticå, iar plantele så se recupereze. Primordia viitoarei plante nu este afectatå. A råmas verde, gerul nu a påtruns pânå acolo ¿i planta a rezistat. În schimb, foliar grâul este compromis în totalitate.” Plantele au intrat într-o stare vegetativå înainte de a veni gerul ¿i nu au fost pregåtite deloc pentru iernare, explicå Grosz. În decembrie, ianuarie ¿i la începutul lunii februarie, au fost ploi abundente chiar ¿i de 130 de litri pe metru påtrat, plantele erau pline de apå, iar dintr-odatå, fårå så aibå strat de zåpadå, a venit gerul puternic mai multe nop¡i. Diferen¡a de la o zi la alta a fost de 24 de grade, chiar mai mult. Alexandru Degianski, care administrazå 5.000 de ha, spune cå, de¿i temperaturile de -10°C nu sunt de speriat, dacå vin dupå douå såptåmâni de plus 18

12-14°C ¿i ploi zilnice, ¿ocul pentru plante este uria¿. “¥n fermå, soiurile semånate în prima decadå a lui octombrie aratå incomparabil mai afectate decât cele semånate în prima decadå a lui noiembrie. Am sec¡ionat o plåntu¡å ¿i am gåsit primordiul floral, spicule¡ul, aparent neafectat. Rapi¡a se ¡ine bine, frunze pålite, dar nimic tragic momentan”, este de pårere Degianski.

Ce este de fåcut în aceastå situa¡ie Daniel Grosz spune cå trebuie a¿teptat ca plantele så î¿i reînceapå vegeta¡ia ¿i vor trebui aplica¡i fertilizan¡i ¿i azotoase care så le ajute så depå¿eascå acest stres. Primul tratament trebuie så fie cu un fungicid, fiindcå existå un covor vegetal mort care reprezintå o probabilitate de infestare majorå. Când deja partea de foliaj este refåcutå, se pot aplica fertilizan¡i foliari care så con¡inå ¿i aminoacizi. Pentru controlul patogenilor, Bayer recomandå tratamentul cu Falcon Pro la 0,6l/ha pentru a ¡ine sub control fåina-

rea, ruginile (vizibile din decembrie 2020 ) ¿i septoriozele. ¥n opinia lui Grosz, tot acest foliaj mort în contact cu solul devine o adevåratå porti¡å de instalare a acestor boli pe ni¿te plantu¡e deja debilitate de efecte meteo extreme. De aceea tratamentul este foarte necesar. Spre deosebire de grâu, rapi¡a a trecut cu succes peste acest ger brutal, a rezistat peste a¿teptåri, doar foliajul este atacat. “Când am analizat eu, pe frunze erau numai granule de ghea¡å. Butonul floral era format în baza plantei. Sincer så spun, de rapi¡å mi-a fost mai mare fricå decât de grâu, fiindcå deja era prea dezvoltatå ¿i nu exista strat de zåpadå peste ea. Rapi¡a, în mod surprinzåtor, a trecut cu succes. E peste a¿teptåri. De ce a rezistat la gerul brutal? E posibil så fi avut o concentra¡ie mai mare de zaharuri, iar acestea sunt ca un antigel ¿i de aceea a rezistat la temperaturile scåzute”, a mai spus specialistul Bayer.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Soia, între profit [i beneficii Cornelia PISTOL director Cercetare-Dezvoltare Cereale P\ioase [i Leguminoase, Saaten-Union România

Soia este cultura unde suprafe¡ele cultivate în ultimii ani au råmas constante, în plus, subven¡iile APIA, prin plata pe înverzire, dar ¿i sprijinul cuplat, sunt måsuri care încurajeazå fermierii så introducå aceastå specie în cadrul asolamentului. Pentru fermierii care sunt dependen¡i de conditile climatice (precipita¡ii) este recomandat se alega soiuri cu o perioadå mai scurtå de vegeta¡ie, så fie semånate devreme pentru a beneficia de umiditatea din sol din primåvara, evitând astfel perioadele cu temperaturi ridicate din lunile iunie.

rioritå¡ile companiei SaatenUnion România sunt orientate cåtre nevoile clien¡ilor no¿tri, astfel cå tot timpul ne adaptåm portofoliul comercial cåtre cerin¡ele acestora. În campania 2021, compania noastrå va propune 2 soiuri de soia ¿i anume, Korana, care deja este consacrat pe pia¡a din România ¿i Dakota, care este noutatea pentru acest an.

Dakota - soi timpuriu din grupa 00, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - Soiul este caracterizat de un start puternic în vegeta¡ie în primåvarå; - Con¡inut ridicat de proteinå, în jur de 40-41%; - Coninut de gråsimi 21-22%; - Inser¡ia primei påståi este la 12 cm, care ajutå la un recoltat mecanizat fårå pierderi; 28

Cornelia PISTOL, DAKOTA

director Cercetare-Dezvoltare Cereale P\ioase [i Leguminoase, Saaten-Union România

- Talia plantelor este medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å bunå la cådere.

- tulpina robustå, cu toleranta ridicatå la cådere.

Korana - soi timpuriu (00) cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - soi recunoscut pentru stabilitatea produc¡iilor; - toleran¡å ridicatå la pricipalele boli din cultura de soia, în special Sclerotinia;

Leguminoasele pentru boabe câ¿tigå teren datoritå multiplele lor beneficii aduse în asolament, dar ¿i prin programele de sprijin acordate, astfel încât an de an tot mai mul¡i fermieri mizeazå pe acestå culturå. Saaten Union este alåturi de fermieri ¿i pune la dispozi¡ie soiuri performante ¿i care acoperå toate grupele de maturitate.

¥n lipsa neonicotinoidelor la floare Pentru tratamentul semin¡ei de floarea-soarelui, Alcedo vå recomandå Langis, un piretroid pe bazå de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârm (Agriotes spp.), în dozå de 2 litri/tona såmân¡å. Langis creeazå o zona de protec¡ie în jurul semin¡elor tratate, distrugând sau îndepårtând dåunåtorul, fårå a afecta germina¡ia semin¡elor. Ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact, dar are ¿i o ac¡iune repelentå fa¡å de viermii sârmå ¿i al¡i dåunåtori. Imediat dupå råsårire, Alcedo recomandå så interveni¡i cu Faster Delta, un alt piretroid, pe bazå de deltametrin, omologat ca tratament

pentru combaterea rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) în dozå de 0,3 litri/ha. Faster Delta ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, având ¿i efect repelent ¿i de ¿oc, ac¡ionând ca inhibitor de nutri¡ie asupra insectelor. Ac¡iunea de protec¡ie este de 7-10 zile. Acoperirea completå ¿i uniformå a tinerelor plåntu¡e este esen¡ialå pentru o bunå protec¡ie împotriva atacului dåunåtorilor. Pentru mai multe informa¡ii despre aceste produse, vå rugåm så apela¡i la reprezentan¡ii Alcedo.

Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Comisia European\ ar vrea Comisia Europeanå ¿i-a devoalat par¡ial inten¡iile referitor la måsurile prin care î¿i propune så determine reducerea consumului de pesticide. Pe 11 februarie a organizat o consultare cu Statele Membre privind cre¿terea TVA la produsele de protec¡ie a plantelor (PPP). Comisia mai are în vedere impunerea folosirii de produse organice de combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor, precum ¿i reducerea TVA pentru acestea. De asemenea, pesticidele periculoase ar urma så se poatå folosi numai în urma prescrip¡iei unui consultant.

În

aceea¿i zi, o reac¡ie promptå venea din partea Copa-Cogeca. Pekka Pesonen, secretarul general al organiza¡iei paneuropene ce include în structura sa marile asocia¡ii de fermieri din întreaga Uniune, i-a notificat pe reprezentan¡ii permanen¡i cu privire la inten¡iile Comisiei de majorare a TVA pentru PPP, exprimându-¿i, totodatå,

dezacordul: “Ar submina competitivitatea produc¡iei agricole din UE (...) ar cre¿te costurile de produc¡ie (...) ar scådea productivitatea”. “Comisia Europeanå î¿i propune så reducå utilizarea PPP pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Strategia Farm to Fork, dar aceasta nu este abordarea corectå din punctul nostru de vedere. Alternativele la PPP tradi¡ionale sunt încå limitate pe pia¡å ¿i adesea mai scumpe”. În viziunea Copa-Cogeca, inova¡ia este solu¡ia de înverzire a agriculturii europene. Fermierii ar trebui sprijini¡i economic, în perioada de tranzi¡ie, pentru a putea accesa solu¡ii de înaltå tehnologie, cum ar fi metodele precise de aplicare a PPP. “Dacå aceastå propunere va fi adoptatå, vom solicita în mod explicit o evaluare aprofundatå a impactului, inclusiv impactul asupra competitivitå¡ii ¿i în special în contextul comer¡ului interna¡ional cu produse agricole”.

ªi industria de protec¡ia plantelor are deja reac¡ii critice la ini¡iativa Comisiei. În a doua decadå a lunii februarie, conducerea Crop Life Europe, organiza¡ie care include marii producåtori activi pe pia¡a europeanå, a avut o întâlnire cu comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, dar subiectul majorårii TVA, de¿i unul capital, nu a figurat în agenda discu¡iilor. AIPROM este membrå a Crop Life Europe. Vasile Iosif, director FMC România ¿i pre¿edinte AIPROM, considerå cå planul Comisiei Europene de a impune înjumåtå¡irea consumului de pesticide în urmåtorii zece ani, ca parte a strategiilor sale ecologiste Pactul Verde ¿i De la fermå la consumator, nu ¡ine cont de realitate ¿i de constatårile ¿tiin¡ifice. Mai mult, ar fi o povarå fiscalå în plus pe umerii fermierilor, fårå a se putea întrevede rezultate pozitive. Majorarea TVA nu va descuraja utilizatorul så cumpere produsele fitosanitare de care are nevoie, a¿a cum poate se apreciazå la Comisie. Cre¿terea TVA se va reflecta finalmente în pre¡ul pe care îl va plåti consumatorul, spune Vasile Iosif. AIPROM respinge perceperea unei cote de TVA mai ridicate sau a unei taxe de impozitare/accize pentru pesticidele considerate periculoase sau candidate la înlocuire. “O astfel de abordare nu ia în considerare utilizarea realå a pesti-

EFSA: impactul pesticidelor asupra sånåtå¡ii umane nu a crescut

Vasile Iosif,

director FMC România [i pre[edinte AIPROM

Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA) a publicat recent un studiu multianual care pune sub semnul întrebårii planurile Comisiei Europene de a impune, cu orice pre¡, o reducere drasticå a consumului de pesticide. Studiul constå într-o evaluare a impactului reziduurilor din pesticide asupra

sånåtå¡ii consumatorilor de produse agroalimentare ob¡inute cu materie primå din agricultura conven¡ionalå. Consumatorii inclu¿i în studiu au fost împår¡i¡i în zece grupe diferite, în func¡ie de ¡årile de origine ¿i de grupele de vârstå. Mai exact, a fost cercetatå evolu¡ia efectului pesticidelor care con¡in subProfitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

noi m\suri anti-pesticide cidelor ¿i måsurile deja luate de diminuare a riscului”. Pre¿edintele AIPROM atrage aten¡ia ¿i la context: procesul de aprobare a produselor organice, alternative la cele chimice, este lent. În plus, organicele sunt ¿i mai scumpe ¿i mai pu¡in eficiente. “Så nu fiu în¡eles gre¿it: suntem pentru schimbare. Dar ¿tiin¡a va fi singura care va duce la rezolvarea problemelor. Inova¡ia este o parte importantå a solu¡iei pentru o agriculturå durabilå ¿i produse sånåtoase. De exemplu, prin ¿tiin¡å am putea face ca, pânå la jumåtatea secolului, în consum så predomine carnea artificialå. Aceasta ar produce schimbåri semnificative: s-ar reduce numårul de animale crescute pentru carne, s-ar reduce terenul cultivat pentru furajarea animalelor. Dar ar fi vorba despre o evolu¡ie naturalå, nu impuså”. În ultimii 5 ani, aproximativ 50% din produsele de protec¡ia plantelor au fost retrase din pia¡a europeanå. Iosif considerå cå a scåzut capacitatea de combatere a agen¡ilor de dåunare, cu tot mai pu¡ine substan¡e active disponibile. Statele europene fac fa¡å acestei situa¡ii doar solicitând derogåri, înså acestea sunt pentru perioade limitate de timp. “Aceasta nu mai e ¿tiin¡å. Este ca ¿i cum am interzice så se mai comercializeze medicamente în farmacii din cauzå cå pot avea efecte secundare”.

stan¡e active ce provoacå boli ale tiroidei ¿i sistemului nervos. Iar concluzia este cå în perioada de referin¡å 2016-2018, în compara¡ie cu perioada de referin¡å anterioarå (2014-2016), expunerea la reziduurile din aceste pesticide nu a schimbat nimic semnificativ în evolu¡ia bolilor respective. Profitul Agricol 8/2021

Iosif ridicå ¿i problema tehnicå a posibilitå¡ii de majorare a TVA pe tot cuprinsul Uniunii: “Statele europene au cote diferite de TVA pentru PPP. De pildå, Italia are 6%, România 9%. Comisia Europeanå ar trebui så explice cum vede solu¡ia acestei probleme: uniformizarea TVA, cre¿terea TVA cu un procent fix?”.

Europenii, foarte diviza¡i în privin¡a impactului pesticidelor DG Sante a publicat, recent, rezultatele unei consultåri publice efectuate în vara anului trecut, referitor la percep¡ia în privin¡a utilizårii sustenabile a pesticidelor (SUD). De¿i Comisia este obligatå så ¡inå cont de acest feedback, au fost primite doar 360 de comentarii din 22 de ¡åri membre ¿i patru state ne-membre. Cei mai interesa¡i s-au aråtat francezii, cu 118 comentarii (obser va¡ii/propuneri/sugestii). Din România, ca ¿i din alte ¿apte state europene, s-a postat câte un singur comentariu. Autorii comentariilor sunt din toate structurile societå¡ii: autoritå¡i publice, organiza¡ii profesionale, onguri, companii, cetå¡eni. Centralizarea rezultatelor aratå o puternicå divizare între cei care cer ca pesticidele så fie eliminate cu totul ¿i cei care considerå cå nu existå agriculturå sustenabilå fårå pesticide. Singurul punct de consens este cu privire la legisla¡ie: sunt necesare reguli UE mai stricte, considerå cetå¡enii ¿i ong-urile. Iar companiile din agribusiness ¿i organiza¡iile profesionale avertizeazå cå agricultorii din UE se confruntå deja cu o concuren¡å neloialå din ¡årile ter¡e care utilizeazå pesticide neautorizate în UE, iar decalajul se va accentua pe måsura interzicerii folosirii pesticidelor. Robert VERESS

Studiu al Parlamentului European: reducerea consumului de pesticide va avea impact negativ asupra biodiversitå¡ii Unitatea de previziune ¿tiin¡ificå (STOA) a Panelului pentru viitorul ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei din Parlamentul European a dat publicitå¡ii un studiu privind viitorul protec¡iei culturilor în Europa, în contextul anun¡atelor inten¡ii de for¡are a reducerii consumului de pesticide. STOA a solicitat cercetåtorilor de la KU Leuven evalueze ¿tiin¡ific ideea de agriculturå fårå produse fitosanitare. Raportul universitå¡ii belgiene a concluzionat cå o politicå de reducere a utilizårii PPP ar avea efecte negative, dacå a¿teptata reducere a randamentului produc¡iei agricole ar fi compensatå printro cre¿tere a suprafe¡ei de teren utilizate pentru agriculturå. Faptul ar duce la o pierdere a biodiversitå¡ii - exact efectul contrar scopului declarat de promotorii reducerii consumului de PPP. “Fårå aplicarea de PPP, inclusiv de biopesticide, securitatea alimentarå a omenirii este amenin¡atå (...) Fermierii din UE pot fi pu¿i în dezavantaj competitiv cu producåtorii externi, care nu sunt supu¿i la controale la fel de stricte, dar au, în continuare, acces deplin la pia¡a UE. O astfel de situa¡ie ar putea încålca obiectivele PAC de a asigura un venit echitabil fermierilor ¿i de a le spori competitivitatea. Mai mult, este posibil ca måsurile politice så nu-¿i atingå ¡intele referitoare la durabilitate. (...) Este important ca op¡iunile politicii de protec¡ie a culturilor så fie încorporate într-o perspectivå mai largå. Aceasta ar trebui så includå domenii conexe, cum ar fi politica fitosanitarå, întregul sistem de produc¡ie agricolå, lan¡ul de aprovizionare ¿i rela¡iile comerciale interna¡ionale care trebuie så fie în armonie cu politica de protec¡ie a culturilor”, conchide raportul STOA. 33

CULTURI VEGETALE

Filan, puterea tehnologiei de vârf Rapi¡a poate fi extrem de profitabilå, dar numai dacå este tratatå corespunzåtor. Altfel, pot apårea oricând probleme, printre care bolile provocate de fungi, ce o pot afecta puternic. Spre exemplu, în cazul infestårii cu Sclerotinia, pierderea de produc¡ie poate ajunge chiar la 50%. ªi, odatå ce a atacat, cu greu mai poate fi ståpânitå.

ungicid sistemic, cu mod de ac¡iune preventiv, curativ ¿i eradicativ, Filan este o op¡iune inteligentå, foarte performantå, cu omologare la culturile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui. Aståzi, vom vorbi despre beneficiile aplicårii acestui produs la rapi¡å, unde combate boli periculoase, cum sunt: Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), Putregaiul negru (Phoma lingam), Putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), Alternarioza (Alternaria brassicae) ¿i Fåinarea (Erysiphe communis). Deopotrivå, produsul ajutå plantele så-¿i continue dezvoltarea optimå chiar ¿i în condi¡ii de stres.

lentå capacitate de protec¡ie a culturilor. Astfel, dezvoltarea plantelor este perturbatå într-un grad mai redus de apari¡ia bolilor. De asemenea, Filan limiteazå råspândirea acestora ¿i contaminarea ulterioarå. Boscalid este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, din clasa carboxamidelor. În prezent, este recunoscut ca una dintre cele mai eficiente substan¡e disponibile pentru combatarea bolilor fungice. Acesta ac¡ioneazå chiar dacå infestarea s-a produs deja, remarcându-se prin: - translocare acropetalå: substan¡a este transportatå prin xilem, ascendent, în plantå, protejând-o din interior împotriva bolii; - ac¡iune translaminarå: frunza, unul dintre locurile principale de manifestare ale bolii, este protejatå prin råspândirea substan¡ei active în interiorul såu. Astfel, frunza reu¿e¿te så-¿i continue func¡iile ¿i så asigure dezvoltarea plantelor, chiar dacå boala a apårut deja.

Boscalid împiedicå germinarea sporilor ¿i formarea tubului germinativ, cu efect preventiv. De asemenea, are ¿i efect curativ, deoarece stopeazå cre¿terea miceliului ciupercilor ¿i sporularea. A doua substan¡å activå din Filan, dimoxistrobin, din grupa strobilurinelor, Sinergia unor completeazå efectul boscalidului, combatan¡i excelen¡i Filan con¡ine douå substan¡e active, având o ac¡iune sistemicå ¿i translamiboscalid ¿i dimoxistrobin, caracterizate narå. Strobilurinele sunt substan¡e ob¡iprintr-o excelentå ac¡iune fungicidå. nute din ciuperci, în combina¡ie cu al¡i Men¡ionåm faptul cå, pe lângå protec¡ia contra bolilor ¿i prevenirea pierderilor de recoltå cauzate de acestea, produsul prezintå ¿i efecte fiziologice, ca mod de ac¡iune secundar, benefice pentru culturi. Aplicarea sa înseamnå culturi mai sånåtoase, la care se manifestå, spre exemplu, accelerarea procesului fotosintetic. Efectele complementare ¿i sus¡inerea reciprocå ale celor douå substan¡e active se traduc printr-o exce38

compu¿i chimici, ce le mic¿oreazå sensibilitatea la efectele radia¡iilor solare.

Optimizarea mecanismelor fiziologice Prin modul såu de ac¡iune, Filan este capabil så previnå, så vindece sau chiar så elimine bolile fungice din cultura de rapi¡å. Dar beneficiile sale sunt multiple: - Reduce stresul cauzat de secetå, temperaturi scåzute, atacuri de insecte etc. Produsul reduce hormonul etilenå, implicat în blocarea diviziunii celulare în perioadele dificile, când se constatå o încetinire a cre¿terii frunzelor tinere. - Diminueazå riscul dehiscen¡ei premature la culturile de rapi¡å. - În urma utilizårii produsului, se constatå o umplere mai bunå a boabelor ¿i ob¡inerea unor produc¡ii mai mari, de o calitate superioarå. - Prezintå flexibilitate în alegerea momentului de aplicare, de la formarea bobocilor ¿i pe durata înfloritului. În concluzie, modul în care alegem produsele pentru combaterea bolilor din cultura de rapi¡å este esen¡ial, deoarece eficien¡a nu trebuie så fie puså în balan¡å.

Pentru mai multe informa¡ii privind tehnologia necesarå la cultura de rapi¡å, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 8/2021

MICA PUBLICITATE Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare

Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea unui post de ªEF DE FERMÅ producere de såmân¡å la cereale ¿i plante tehnice Condi]ii> - studii universitare curs de zi, cu diplomå de licen¡å în specialitatea Agriculturå; - vechime minimå 5 ani ca ¿ef de fermå vegetalå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800-1500, telefon 0241.231.383, 0767.619.712 sau 0723.407.173 (Biroul de Resurse Umane).

Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:  Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 8/2021