nr. 48 din 23 decembrie 2020 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 48/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori
La Mul¡i Ani!
redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Coboarå, Doamne, harul tåu asupra ve¿nicilor no¿tri politicieni. Când se bat ei pe posturile de mini¿tri, cu chiote ¿i strigåturi, se cheamå cå “negociazå principiile de bunå guvernare”. Altå claså politicå n-avem de unde lua, måcar cu asta ne-am obi¿nuit. ¥i ¿tim ¿i metehnele, ¿i butoanele... ¥n mårinimia Ta, nu-i uita nici pe cå¡elandrii din teritoriu, trimi¿i de organiza¡iile de bazå så se cåpåtuiascå la Centru. Dacå po¡i, då-le câte un post de secretar de stat la fiecare, cå oricum nu or så facå nimic, doar så se fåleascå pe Facebook. ªi mai zic: då-le, Doamne, putere ¿i energie fermierilor mari ¿i mici! Douå campanii au dus crucea grea a secetei. Acum, cu zåpada asta, våd ¿i ei Fata Morgana, speran¡a mereu vie, la orizont. Am ajuns så ne uråm så avem ploi mai mult decât ne uråm så avem sånåtate. Ai grijå, Doamne, ¿i de tinerii no¿tri fermieri, atât de mul¡i în acte, atât de pu¡ini cu adevårat. Cât timp fermele pårin¡ilor merg, så le îngåduim så mai copilåreascå pu¡in, cå or avea vreme så vadå ¿i de afaceri.
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Smere¿te-i, Doamne, pe pre¿edin¡ii de asocia¡ii profesionale. A¿a huli¡i cum sunt, tot au dus agricultura României pânå la Copa-Cogeca ¿i pânå la Bruxelles. Cå de acolo au venit cu vorbe, nu e doar vina lor. Nici gazdele nu mai sunt a¿a pregåtite de musafiri cum erau altådatå.
Concep¡ie graficå ¿i DTP
Iar la finalul acestui pomelnic, prive¿te, Doamne, ¿i spre jurnali¿ti. Noi, å¿tia de agriculturå, ne stråduim så punem pe hârtie cât mai bine ceea ce ¿tim. La anul care vine, då-ne ¿i condei, ¿i un Plan Na¡ional Strategic de disecat...
Director
Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia
La Anul ¿i La Mul¡i Ani!
str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU
Profitul Agricol 48/2020
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Brexitul prive¿te mai ales agricultura Tractorul Anului 2021 Cich: o nouå genera¡ie de biostimulatori
7 8
Ferma de familie, între dorin¡å ¿i putin¡å
12
Culturi vegetale
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
10
22
47 48
Opinii Hibrizii de floarea-soarelui recomanda¡i pentru campania 2021 25 Informa]ii externe Biden îl nominalizeazå Cre[terea animalelor pe Regan la Mediu Africa de Est, Adrian Balaban: cotropitå de låcuste “Am pierdut Guvernul indian face 100 de euro 41 concesii fermierilor cu fiecare porc” Wasabi då gust picant Fråmântårile lui Dimitrie Muscå la sfâr¿itul anului 2020 42 culturii japoneze
1.144 milioane tone de porumb la nivel mondial 14 Produc¡ia mondialå de oleaginoase 16 Produc¡ia mondialå de soia: 362 de milioane de tone 17 Produc¡ia de rapi¡å råmâne constantå 18 Scade produc¡ia de floarea-soarelui 18 Ma[ini & utilaje Agricultura profitabil\ Claas Lexion 8600 TT. Record la recoltarea porumbului Dan Gutium, exportator de cereale cu port la Dunåre 20 Perspectiva culturii de floarea-soarelui
9
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Cine ar vrea så fie ministru? UE se teme de fermierul terorist
General Leasing: au scåzut vânzårile de combine Economie de carburant ¿i timp cu Claas CEMOS
Anul 2020, cu plusuri ¿i minusuri. Dicor Land a crescut cu 25%
50
52 52 54 54
Magazin 44
46
Plåtica, un partener de nådejde pentru pescar Porcii... din Porcescu Cea mai frumoaså caså din întreg Banatul
56 57 58
CRE{TEREA
ANIMALELOR Adrian Balaban> “Am pierdut 100 de euro cu fiecare porc” Pentru cå avea deja douå ferme de porci blocate din cauza unor focare de prin gospodåriile ¡åråne¿ti, Adrian Balaban din Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, a fost nevoit så-¿i trimitå animalele sånåtoase la un abator pentru produse ob¡inute prin tratament termic.
A
batoarele profitå de situa¡ia gravå în care se aflå crescåtorii no¿tri ¿i de indiferen¡a statului, oferind pre¡uri ridicole pentru porci, mult sub pre¡urile de cost. “Am vândut 3.800 de porci cu 3 lei pe kilogram pentru tratament termic. Am pierdut peste 100 de euro la fiecare porc. În total, pierderile se ridicå la peste 400.000 de euro. Dacå va continua la fel ¿i anul viitor, vom intra în faliment”, spune Adrian Balaban. Ce se poate face? Deocamdatå, nimic. La ultima conferin¡å de preså, l-am întrebat pe ministrul Adrian Oros de ce nu intervine statul så sus¡inå diferen¡a de pre¡ pentru carnea de porc, supuså tratamentului termic, ¿i så preia apoi conservele de la abatoare pentru grådini zoologice, adåposturi de animale, pentru rezervele de stat, dedicate unor eventuale dezastre. “Ne gândim ¿i la aceastå posibilitate”, ne-a råspuns ministrul ¿i a plecat în campania electoralå. Dacå se întoarce la post, vom vedea ce va face. Profitul Agricol 48/2020
Cooperativa pe care o conduce Adrian Balaban colaboreazå de doi ani ¿i cu lan¡ul de magazine Kaufland în programul porcul românesc ¿i pre¡ul cårnii a crescut cu 1,5 lei la kilogram. Dupå ce fermele au råmas blocate din cauza focarelor din gospodåriile ¡åråne¿ti, porcii lui au ajuns la 180 de kilograme ¿i trebuia fåcut ceva totu¿i cu ei. Legile reproduc¡iei la porc ¿i la pasåre au înghe¡at ¿i ele. Cheltuim peste 1,5 miliarde de euro anual pe importuri de carne de porc, dar nu gåsim 500 de milioane de euro ca så rezolvåm o problemå ce ¡ine de securitatea na¡ionalå. “Vin atât de mul¡i bani de la Uniunea Europeanå ¿i porcul este baza alimenta¡iei, dar nu se face nimic aici. 500 de milioane de euro pentru maternitå¡i de scroafe nu ar însemna nimic din cei peste 80 de miliarde de euro care se dau pentru România. Prin noi investi¡ii în cre¿terea porcilor, s-ar putea satisface necesarul intern de carne ¿i s-ar crea noi locuri de muncå”, explicå fermierul. Fermele de porci func¡ioneazå tot mai prost ¿i multe nu mai populeazå de fricå. De teama blocårii ¿i a pierderilor, unele ferme din lan¡ul Premium Porc din Danemarca se închid, inclusiv în fermele închiriate prin ¡ara noastrå. Între timp, Germania exportå carne de porc în Spania, iar spaniolii o duc în China. Tot din Spania vine carne ¿i în supermarketurile din România, carne ce provine tot din Germania.
Adrian Balaban,
fermier C\z\ne[ti, Ialomi]a
Fermier consacrat în ¡ara noastrå, Adrian Balaban este vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, director executiv la societatea Pork& Co., director la compania Fermeplus, coordonatorul Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a. Un om cu multå expertizå ¿i, de aceea, sugestiile lui ar trebui aplicate de cåtre autoritå¡i.
Viorel PATRICHI 41
Fr\mânt\rile lui Dimitrie Musc\ la sfâr[itul anului 2020 Dimitrie Muscå, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, este îngrijorat de tensiunea, care u¿or se transformå în urå, dintre fermierii mari ¿i cei mici, ¿i crede cå trebuie luate måsuri pentru ca situa¡ia så nu degenereze. Cu gândul la viitoarele plå¡i din bugetul Politicii Agricole Comune, prea mul¡i viseazå så se îmbogå¡eascå fårå så facå nimic.
tensiuni? Situa¡ie este asemånåtoare în toate fermele mari.” Pe de altå parte, Dimitrie Muscå sus¡ine cå a våzut un proiect foarte bun al Ministerului Agriculturii. Este vorba de decizia ca fondurile de vânåtoare så treacå la cei care de¡in påmântul. “Suntem singurii din Europa care acceptå ca oamenii cu bani mul¡i în buzunar så vinå ¿i så fie sadici cu animalele sålbatice de la noi, så le vâneze din distrac¡ie. Nu este normal. Nu cå fermierii î¿i doresc vânatul. Nu asta e preocuparea noastrå, pe Nu am nimic cu fermierii mici, noi ne intereseazå så facem o agriculturå putem så ståm la aceea¿i maså, sigurå, iar riscul este ca aceste culturi fårå problemå, ne putem în¡elege ale noastre så fie distruse de animalele ¿i comunica. Nu ignoråm ¿i nu respingem sålbatice în fiecare an ¿i statului român pe nimeni. Dar nici nu îmi convine politica så nu îi pese deloc de pierderile noastre. UE: ia de la mine ¿i då-i lui, fiindcå asta Noi nu mai dorim så avem aceste diseste haiducie clarå”, spune Dimitrie trugeri masive de culturå. I-am spus domnului ministru, când a Muscå. “Dacå vrei så aju¡i agricultura ¿i fer- fost la noi la Curtici, så vinå cu adevårat mierul, implicå-te, då-le cât vrei ¿i ce în sprijinul fermierul, så fie cu adevårat alåturi de agricultori în marile probleme vrei, dar nu lua de la mine. Eu nu sunt fermier mare pe påmântul cu care noi ne confruntåm". meu. La Combinatul Curtici sunt peste Muscå mai atrage aten¡ia ¿i asupra 2.100 de oameni care au påmântul acolo. problemei spinoase ¿i nerezolvate a exCând love¿ti în marile ferme, îi love¿ti pe ei, care tråiesc de pe seama acelui teren, ploatårii gazelor de ¿ist. Aici este afectat nu neapårat pe mine. De ce så creezi direct, cåci are pe terenurile sale câteva un asemenea risc pentru ei ¿i asemenea puncte pe care statul român le-a conce-
“
42
sionat companiilor petroliere. Muscå nu e de acord ca acestea så vinå peste påmânturile lui, så-i distrugå culturile în numele unei iluzorii cåutåri de gaze ¿i petrol. “Sfideazå proprietatea ¿i interesul agricultorilor români, distrugând iremediabil påmântul. Vin cu zeci ¿i zeci de tone de substan¡e chimice ¿i otråvesc påmântul. Nimeni din Europa nu i-a mai låsat så facå asta, numai noi. E de neconceput. Suntem în procese de cinci ani cu aceste companii stråine, în loc så ne vedem de munca câmpului ¿i de animalele noastre. Vreau så spun cå le-am câ¿tigat pe toate. Grav este cå atunci când au våzut cå nu mai au ¿ansa så ne învingå, au început så cumpere påmânt aici în Arad, pentru a putea så exploateze gazele de ¿ist, nu så facå agriculturå. Noi fermierii avem o cauzå nobilå: facem hrana cea de toate zilele pentru poporul român. S-a fåcut mâncare pe aceste påmânturi de mii de ani, a¿a trebuie så fie în continuare, nu så acceptåm så vinå stråinii så devinå ståpâni peste påmântul nostru. E påcat...!”, aten¡ioneazå Dimitrie Muscå.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 48/2020