nr. 47 din 16 decembrie 2020 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 47/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori
Zgomotul de fond
redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Formarea guvernului a înfierbântat min¡ile pe Dâmbovi¡a. Ziari¿tii compun ¿i descompun liste de nume cum ne jucam pe vremuri cu cubul Rubik (de la numele inventatorului, maghiarul Ernö Rubik, arhitect de meserie). Agricultura pare så nu fie a¿a doritå cum ne place så credem, iar cele câteva nume vehiculate au iz de co¡cårie politicianistå decât a oameni cu ¿anse reale. Singura excep¡ie notabilå, Tànczos Barna de la UDMR... Måcar AUR, partidul åla care a intrat pe sub radar în Parlament, a înaintat un nume clar, Avram Fi¡iu. Cå Fi¡iu este un ecologist de operetå, umblå cu chimir ¿i straie ¡åråne¿ti ¿i a bântuit prin toate partidele care l-au låsat înåuntru, e altå chestiune. (Trebuie så îi recunoa¿tem ¿i un merit. Datoritå lui a intrat în politicå Adrian Rådulescu când era pre¿edintele LAPAR, ca så nu îl ia Dacian Ciolo¿ pe Fi¡iu ¿ef de cabinet.)
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿
Director marketing
Alt nume rostogolit este al lui Adrian Pintea, directorul general al APIA. Unii strâng ¿i liste de adeziuni pentru “dom’ ministru” (la ordinul cui?).
Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Acum, Pintea ce o så facå cu adeziunile? Så se ducå cu ele la poarta Cotrocenilor ¿i så îi arate pre¿edintelui cât de iubit este el de agricultori? Pe Pintea visul måririi politice s-ar putea så-l coste postul. Crede¡i cå APIA se va gripa dacå nu va mai fi el director general? Fi¡i siguri cå va merge la fel...
Abonamente ¿i difuzare
ªtiu câteva organiza¡ii mari care au parat frumos când au primit solicitarea så îi scrie o adeziune. Cum så sus¡inå un ministru fårå o agendå agricolå clarå? ªi nici nu are vreun rost så porneascå cu un handicap de imagine în ochii viitorului ministru, dacå nu e så fie Pintea. Din noianul de vorbe goale, extrag spusele lui Kelemen Hunor: “Nu am vrut så cre¿tem zgomotul de fond ¿i så aruncåm ¿i noi cu nume.”
Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia
Andrei OSTROVEANU
Profitul Agricol 47/2020
str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Adoptarea bugetului UE Joe Biden a stabilit cine va conduce Agricultura Arnaud van Strien este pre¿edintele APIMAR
7 7 8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
12
În 2021 produc¡ia de grâu a lumii va cre¿te cu 9 milioane tone
14
Via]a companiilor
Justi¡ia a validat conducerea LAPAR 8 Ma[ini & utilaje În culisele Bruxellesului 9 Reducerea accizei la motorinå, pânå în 2023 10 Hibrizii Corteva de floarea-soarelui au confirmat încå o datå 22 28 de probe cu organisme de carantinå 24 Cercetarea agricolå are nevoie de bani. Foarte mul¡i bani... 26 Sånåtatea microbiologicå a solurilor din Bårågan este precarå 28 Hibrizii de porumb recomanda¡i de INCDA Fundulea 30 In Memoriam Gheorghe Alexandru 31
Fabrica de sunliquid Clariant va fi terminatå pânå la sfâr¿itul anului 2021 16 totipentruvin.ro, sprijinul Syngenta pentru micii viticultori 16 BASF încheie un parteneriat cu Bosch Cre[terea animalelor pentru perfec¡ionarea solu¡iilor digitale 18 Campania Jidvei Cum s-a rupt în trei pentru vinuri bune 18 cartea de raså a Bål¡atei 35 Culturi vegetale Echilibrul adus de iriga¡iile prin picurare
20
Crescåtorii pot så-¿i taie toate vacile. 38 Vor primi subven¡ii încå 7 ani!
Retrospectiva anului 2020. Solu¡ii, nu lacrimi Dicor Land oferå o gamå largå de utilaje de deszåpezire
40 42
Informa]ii externe Rusia ar vrea o taxå pentru exporturile de cereale Gripa aviarå face ravagii în Japonia
44 44
Opinii Pune pandemia în pericol securitatea alimentarå mondialå?
45
Magazin
Pescuit la pe¿ti råpitori în prag de iarnå Ciurde în mi¿care Asocia¡ia de la Mure¿ ¡ine Carte de Raså La maså în Banat pentru Bål¡ata Româneascå 37
48 49 50
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Adoptarea bugetului UE În urma acordului ob¡inut în cadrul Consiliului European, privind bugetul UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeanå a prezentat un al doilea proiect de buget pentru 2021, a anun¡at pre¿edintele Consiliului European, Charles Michel, ceea ce pune capåt impasului apårut prin veto-ul exprimat în ultimele såptåmâni de Polonia ¿i Ungaria. Proiectul prevede angajamente în valoare de 164 de miliarde de euro ¿i
plå¡i în valoare de 166 de miliarde. “Aceastå propunere necesitå aprobarea rapidå a Consiliului pentru ca Parlamentul European så voteze cu privire la aceasta în cadrul sesiunii sale plenare din perioada 14-17 decembrie. Acest lucru ar permite intrarea în vigoare a bugetului la 1 ianuarie 2021”, a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn.
Joe Biden a stabilit cine va conduce Agricultura Pre¿edintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, a anun¡at cå la conducerea Depar tamentului pentru Agriculturå (USDA) îl va numi pe Thomas James (pe scurt Tom) Vilsack. Vilsack este avocat ¿i un politician cu mare experien¡å. A mai condus USDA (care este echivalentul ministerului agriculturii la noi) în timpul celor douå mandate ale lui Barack Obama, a¿a cå Biden îl cunoa¿te foarte bine. “Aceasta este echipa potrivitå pentru acest moment al istoriei ¿i ¿tiu cå to¡i ace¿ti oameni sunt ni¿te lideri care vor lucra la tura¡ie maximå încå din prima zi, pentru a rezolva problemele complexe cu care se confruntå familiile americane în ziua de azi”, a declarat viitorul lider de la Casa Albå. Vilsack este considerat un moderat ¿i întoarcerea lui a fost salutatå de organiza¡iile fermierilor, ale consumatorilor ¿i de cåtre activi¿tii care luptå pentru combaterea såråciei. Profitul Agricol 47/2020
Thomas James Vilsack Nominalizarea lui a nemul¡umit înså aripa progresistå a Partidului Democrat american, care se teme cå Vilsack îi va neglija pe micii fermieri ¿i pe agricultorii de culoare ¿i va descuraja proiectele comunitare.
China va construi cea mai mare fermå de porci din lume Cel mai important producåtor chinez de carne de porc, Muyuan Foods, a anun¡at cå va construi cea mai mare fermå de porci din lume. Construc¡ia a început în martie, iar prima dintre cele 21 de clådiri a devenit opera¡ionalå în luna septembrie. Ferma va produce 2,1 milioane de porci anual ¿i va avea sisteme tehnologice avansate pentru a reduce riscul unei epidemii. Producåtorii români nu vor mai plåti taxe de raft ascunse Producåtorii români nu vor mai plåti acele taxe ascunse cåtre marile magazine, iar termenele în care î¿i vor primi banii vor fi reduse, odatå cu adoptarea în Parlament a unei directive europene privind practicile comerciale neloiale, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferin¡å online. Bani mai mul¡i pentru GAL-uri Europarlamentarul Cristian Ghinea (Renew Europ/USR Plus) a cerut în Com Agr (Comisia de Agriculturå a Parlamentului European) cre¿terea sumelor alocate GAL-urilor, Grupurile de Ac¡iune Localå. “Cred cå formula cu Grupuri de Ac¡iune Localå este una eficientå, de aceea am propus ¿i am ob¡inut includerea proiectelor pe axa Leader între cele eligibile pentru finan¡are în perioada de tranzi¡ie 20212022. În esen¡å, înseamnå mai multe fonduri pentru GAL-uri”, a spus Cristian Ghinea. Agrometeo Aprovizionarea cu apå pentru grâul de toamnå în stratul de sol 0 - 100 de centimetri se va încadra în limite satisfåcåtoare ¿i apropiate de optim în majoritatea regiunilor agricole ale ¡årii, relevå prognoza agrometeorologicå publicatå de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie (ANM), pentru perioada 9 - 15 decembrie. Sub aspect termic,va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi¿nuit, în aproape toatå ¡ara. Temperatura medie diurnå a aerului se va încadra între minus 2 ¿i 13 grade Celsius. 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Reguli noi pentru acordarea subven¡iilor Pe data de 9 decembrie, a apårut în Monitorul Oficial Legea 288/2020, care modificå Ordonan¡a subven¡iilor. Iatå noile reguli pentru accesarea subven¡iilor agricole din 2021: 1. Fermierii nu mai sunt obliga¡i så depunå adeverin¡a de la registrul agricol la APIA. Obligativitatea revine primåriilor. Primåriile pe raza cårora se aflå terenurile agricole sunt obligate så elibereze adeverin¡ele conform înscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consim¡åmântul scris al fermierului. 2. Fermierii persoane fizice nu mai sunt obliga¡i så depunå o serie de documente doveditoare pentru terenul lucrat. Ei vor depune o declara¡ie pe propria råspundere. Fermierii persoane fizice trebuie så depunå o declara¡ie pe proprie råspundere cå î¿i lucreazå terenul ¿i cå de¡in documente doveditoare. 3. APIA le va achita fermierilor subven¡iile pentru animalele ucise de sålbåticiuni ¿i pentru terenurile distruse de acestea. APIA va considera caz de for¡å majorå sau circumstan¡å excep¡ionalå distrugerea terenurilor agricole ¿i a animalelor aflate pe exploata¡iile agricole de cåtre exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic. Låptåria cu Caimac iese pe burså Agroserv Måriu¡a, compania care opereazå brandul de lactate Låptåria cu Caimac, a fåcut primul pas pe bursa pe Bursa de Valori Bucure¿ti în data de 8 decembrie, când a fost listatå emisiunea de obliga¡iuni sub simbolul MILK25E. Agroserv Måriu¡a a derulat în luna noiembrie un plasament privat prin care a vândut obliga¡iuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro. Obliga¡iunile au scaden¡a în noiembrie 2025 ¿i o dobândå de 5,25%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar oferta a fost suplimentatå. Au subscris 94 de investitori, persoane fizice ¿i juridice. 8
Arnaud van Strien este pre[edintele APIMAR Pe 10 decembrie a avut loc Adunarea Generalå a Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR). Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat desfå¿urarea alegerilor pentru func¡ia de pre¿edinte, vicepre¿edinte ¿i pentru membri ai Consiliului Director. În urma deliberårilor, Adunarea Generalå l-a ales pre¿edinte, cu unanimitate de voturi, pe Arnaud van Strien, director general IPSO Agriculturå. Vicepre¿edinte este Leontin Coca, director vânzåri Mewi. În Consiliul Director APIMAR a fost realeaså Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, iar pentru urmåtoarele douå locuri au fost ale¿i Francis Desbonnets, director general
Agri-Alian¡a, ¿i Manfred Spendier, director general Titan Machinery, cei doi înlocuindu-i pe Dya Shoucair, director general FarmTech, ¿i Liviu Zimcea, reprezentant Amazone Romania.
Arpad DOBRE
Justi]ia a validat conducerea LAPAR Dupå zece luni de båtålii juridice, noua conducere a LAPAR a fost validatå de Justi¡ie. Curtea de Apel Bucure¿ti a admis, vineri, 11 decembrie, apelul echipei conduse de Nicu Vasile împotriva sentin¡ei din 14 august, a Tribunalului Bucure¿ti, prin care a fost respinså cererea de legalizare a conducerii instalate în urma votului din ¿edin¡a adunårii generale din 4 februarie. Dacå s-ar fi men¡inut decizia Tribunalului, conducerea LAPAR instalatå în 4 februarie nu ar mai fi fost opozabilå nimånui din exterior. Nici în interiorul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare sau la Copa-Cogeca, nici în rela¡ia cu Ministerul Agriculturii. Înså, problemele juridice din LAPAR sunt încå departe de a fi solu¡ionate.
Într-un proces separat, LAPAR se confruntå cu opt organiza¡ii, care solicitå chiar anularea hotårârii AGA din 4 februarie. Procesul a demarat pe 24 august, fix în ziua în care LAPAR a fåcut apel. Cele opt organiza¡ii contestatare a hotårârii din 4 februarie sunt ACCPT Boto¿ani, AF Tulcea, APA Bråila, AUPAP Ia¿i, APA “Valea Florilor”, AJPA Bacåu, Romovis ¿i Moldovis Boto¿ani. Sentin¡a în acest dosar este a¿teptatå pe 5 ianuarie. Dacå se då câ¿tig de cauzå asocia¡iilor contestatare, se revine, practic, la situa¡ia existentå în 3 februarie, cu Lauren¡iu Baciu pre¿edinte suspendat ¿i Gheorghe Albu pre¿edinte interimar.
Robert VERESS Profitul Agricol 47/2020
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
:n culisele Bruxellesului Såptåmâna trecutå au avut loc câteva întâlniri ale grupurilor de lucru Copa-Cogeca. Ca mai toate evenimentele din aceastå perioadå, s-au petrecut online.
S-a
discutat mult despre acordul cu Polonia ¿i Ungaria privind dreptul de veto asupra bugetului UE, care se va concretiza prin Sumitul UE, pânå la sfâr¿itul acestui an, poveste¿te Cristina Cionga, reprezentantul pentru afaceri europene al APPR. Discu¡iile s-au axat apoi pe informa¡iile venite dinspre trialogurilor privind Politica Agricolå Comunå. Vå reamintim, trialogul este formula de negociere dintre Comisia Europeanå, Consiliul de mini¿tri ¿i Parlamentul European. “Suntem într-o etapå crucialå pentru atingerea unui acord. Acestea trebuie så se încheie înainte de toamna anului 2021, respectiv maximum 12 luni de când au început. Trialogurile pentru perioada 2014-2020 au durat 18 luni pentru cå s-a insistat foarte mult ca PAC så aibå o finan¡are importantå, de peste 40% din Bugetul UE, în timp ce în noua perioadå de programare va fi de circa 26% - 28%”, spune Cristina Cionga. Copa-Cogeca, în baza feedback-ului furnizat de membri, transmite pozi¡ii ¿i propuneri înainte de fiecare ¿edintå a trialogului. De pildå, în trialogul din 16 decembrie se va discuta despre GAEC-uri (abrevierea vine din englezå ¿i desemneazå coProfitul Agricol 47/2020
durile pentru bune condi¡ii agricole ¿i de mediu). De exemplu, pe GAEC 1 s-a ajuns la o în¡elegere ca data de referin¡å så fie 2018 pentru paji¿tile ¿i på¿unile permanente. Comisia Europeanå dore¿te så înainteze pe actele delegate ¿i consultå statele membre dacå doresc så realizeze o listå a ¡intelor în baza celor 15 recomandåri primite. Aceste recomandåri for¡eazå înglobarea obiectivelor din Pactul Ecologic European (De la Fermå la Consumator, Biodiversitate 2030) în PAC, fårå a veni cu un buget suplimentar, distinct. Comisia a transmis statelor membre o serie de recomandåri pentru scrierea PNS, pornind de la analizele SWOT.
“Este foarte important ca organiza¡iile din fiecare ¡arå så poarte discu¡ii cu Ministerul Agriculturii pentru a analiza aceste recomandåri”, explicå Cristina Cionga. APPR a solicitat Ministerului o analizå de impact pe cele douå strategii din Pactul Verde European. ¥n mod curios, nu existå încå un astfel de studiu, sau nu este unul public. ¥n schimb, americanii de la USDA au realizat o detaliatå analizå. Are 50 de pagini ¿i, ca orice democra¡ie cinstitå, l-au fåcut public. Nu este foarte mågulitor la adresa înclinårii spre ecologie a politicilor agricole europene. Undeva în introducere autorii chiar scriu cå, dacå UE î¿i men¡ine direc¡ia, va plonja în insecuritate alimentarå ¿i diminuarea exporturilor agricole cu 22%.
Participan¡ii la grupurile de lucru Copa-Cogeca au aråtat cå este foarte important så se realizeze analize de impact economic, social ¿i de mediu pe fiecare strategie în parte pentru a vedea ce efect vor avea asupra fermierilor ¿i mediului rural. ¥i îngrijoreazå mai ales perspective ca scoaterea din circuitul agricol a unor suprafe¡e de teren, ceea ce va måri ¿omajul în mediul rural. O altå problemå, transferul între piloni, se prefigureazå så fie de 15%. Dacå statele membre au alocat un procent pentru mediu ¿i climå pe parcursul programului 2014-2020, acest procent trebuie men¡inut ¿i pe perioada de tranzitie, solicitå membrii Copa-Cogeca. O veste bunå, Italia este ingrijoratå de convergen¡a externå, care se va intensifica începând cu 2021, ¿i nu cu 2023 cum era prognozat. Asta înseamnå cå în România ar trebui så creascå plata pe suprafa¡å începând cu 2021, explicå Cionga. Mai multe organiza¡ii au aråtat cå redistribuirea sumelor nu face fermele mici så fie mai rentabile. Iar recomandårile Comisiei sunt relativ rupte de realitatea economiei agricole. Sunt abordåri extrem de birocratice, lipsite de argumente, sau måcar de exemplificåri ajutåtoare. ºintele ecologice îngrijoreazå fermierii, cooperativele ¿i organiza¡iile, care nu prea doresc så fie implementate. Este nevoie de mai multe analize de impact, iar în func¡ie de acestea ar trebui så î¿i stabileascå criteriile ¿i ¡intele viitoarea Politicå Agricolå Comunå.
Andrei OSTROVEANU 9
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Testare gratuitå pentru Bål¡ata Româneascå Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡ata Româneascå, tip Simmental, (ACVBR Sim) anun¡å cå fermierii membri pot beneficia de un program de screening (analize, teste) pentru vacile din rasa Bål¡ata Româneascå. Cheltuielile vor fi suportate de asocia¡ie. ACVBR Sim, în parteneriat cu MSD, deruleazå programul de screening al tuturor taurinelor din fermele de Bål¡atå Româneascå, înscrise în Registrul Genealogic. Astfel, Asocia¡ia îi va ajuta pe crescåtori så men¡inå statutul de ferme indemne de boli grave - IBR (rinotraheita infec¡ioaså) ¿i BVD (diareea viralå). Achizi¡ie de vi¡ei Tot ACVBR Sim anun¡å cå va cumpåra vi¡ei ¿i vi¡ele de la fermele care au folosit material seminal gratuit, oferit de asocia¡ie sau achizi¡ionat de la Semtest Craiova, pentru vacile Bål¡atå Româneascå. Se acordå 5 euro/kg +TVA. Fermierul trebuie så confirme paternitatea ¿i maternitatea vi¡eilor respectivi, care så aibå 1-3 luni ¿i o greutate minimå de 100 de kilograme. Proiectul se adreseazå fermierilor înscri¿i în Registrul genealogic al rasei ¿i care au material seminal de la ACVBR Sim. Asocia¡ia va lansa un brand propriu De anul viitor ACVBR Sim are în plan lansarea unui brand propriu pentru lapte ¿i carne. Acesta se va numi Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti. “Dorim ca Bål¡ata Româneascå så fie carne premium. Rasa Angus a câ¿tigat teren pentru cå nu a avut concuren¡å. Avem proiecte de cercetare cu Universitatea Transilvania pentru maturarea cårnii de vitå de 15 ani, care pare de vi¡el: antricot maturat, vråbioarå. Pentru lapte, avem o investi¡ie nouå la Târgu-Secuiesc”, a spus Zoltan Haller, pre¿edintele de facto al asocia¡iei. 10
Reducerea accizei la motorin\, pân\ în 2023 Guvernul condus de premierul interimar Nicolae Ciucå a adoptat vineri, 11 decembrie, o hotårâre prin care termenul de aplicare HG 1174 din 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå se prelunge¿te pânå la data de 31 decembrie 2023.
În
lipsa acestei decizii, termenul de aplicabilitate al HG 1174/2014 expira la 31 decembrie 2020. Pentru a beneficia de reducerea accizei la motorinå, fermierii trebuie så depunå, o datå într-un an, pentru anul urmåtor, o cerere în vederea ob¡inerii unui acord prealabil de finan¡are. Având în vedere cå, de vineri, 11 decembrie, mai råmåseserå doar 12 zile lucråtoare din acest an, devenea problematicå respectarea cerin¡ei de depunere a cererilor pentru acordul prealabil. Un proiect de modificare a HG 1174 a fost postat, pentru consultare publicå, pe site-ul MADR, încå din luna noiem-
brie, a fost introdus pe agenda ¿edin¡ei de Guvern din 4 decembrie, împreunå cu hotårârea de prelungire a termenului din HG 1174, înså ambele proiecte råmåseserå "în analizå", soarta lor fiind incertå. În aceste condi¡ii, fermierii ne-au sesizat cå unele filiale teritoriale APIA au refuzat înregistrarea cererilor fermierilor, pretinzând cå nu existå baza legalå. Alte filiale au acceptat înregistrårile, dar existå temeri cå procedurile vor trebui reluate. Prin hotårârea de modificare a HG 1174, se suplimenteazå cu 176.743.000 lei suma alocatå pentru plata ajutorului de stat de 629.908.000 lei. Måsura vizeazå asigurarea aplicårii schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 - 30 iunie 2020. Conform datelor APIA, pentru perioada 1 aprilie 2020 - 30 iunie 2020, cantitå¡ile de motorinå determinate la platå cu accizå reduså sunt de 115.835.000 litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub formå de rambursare este de 176.743.000 lei, pentru un numår de 17.540 beneficiari.
Robert VERESS Profitul Agricol 47/2020
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu
pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 30 noiembrie.
România
Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 77.970 tone, Malaezia 57.770 tone, Mexic 47.070 tone, Peru 27.770 tone, Japonia 13.070 tone.
FOB Constan¡a 195 euro/t (- 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020. ¥n såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 250 dolari/tonå (1.000 lei). A scåzut cu 7 dolari/tonå fa¡å de £/t
Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Mar Apr
30.11 131 127 129
01.12 130 125 127
02.12 129 124 125
Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr
30.11 213 215 219
01.12 211 214 217
03.12 127 123 124
04.12 125 122 123 $/t
02.12 03.12 04.12 210 209 208 213 212 211 215 214 213
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 241 dolari/tonå (964 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
România
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.11 01.12 02.12 Rouen 211 210 209 Dunquerque 213 211 210 Pallice 215 213 211 Creil FOB 207 205 203 Moselle FOB 203 201 200 Rouen FOB 259 257 255
03.12 207 209 210 201 199 254
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Mar Apr
30.11 249 245 250
01.12 247 243 249
02.12 245 241 247
03.12 243 239 245
Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la
30.11 171 173 175
01.12 02.12 03.12 04.12 170 169 167 165 171 170 169 167 173 171 170 169
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.11 Bordeaux 194 Pallice 199 Rhin FOB 205 Bordeaux FOB 200 Pontivy 203
12
euro/t
01.12 02.12 03.12 04.12 193 191 190 189 197 195 194 193 204 203 202 201 199 198 197 195 201 200 199 197
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
04.12 241 237 243
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 decembrie 2020, a
Ian Mar Apr
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 177 dolari/t (708 lei).
$/t
FOB Constan¡a 191 euro/t (- 6) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.
$/t
La bursa Dunquerque pre-
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 181 dolari/t (724 lei).
euro/t 04.12 205 207 209 200 197 253
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 185 dolari/tonå (740 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii - Bursa din Chicago
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
¡ul a fost de 207 euro/tonå (1.034 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB
fost de 221 dolari/tonå (884 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Porumb
Moselle a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.
€ - 4,9 lei $ - 4 lei
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr
închidere a fost de 193 euro/tonå (946 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 201 euro/tonå (985 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-
port a fost 227 dolari/tonå (931 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 30 noiembrie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 232 231 230 229 227 233 232 231 230 229
Profitul Agricol 47/2020
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a scåzut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 471 dolari/tonå (1.884 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 30.11 432 433 435
Ian Mar Apr
01.12 431 432 433
$/t 02.12 430 431 432
03.12 429 429 430
04.12 427 428 429
România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 30.11 201 200 198 203
01.12 200 199 197 202
02.12 199 198 196 201
03.12 198 197 195 200
04.12 197 195 194 199
204 209
203 202 201 199 207 205 204 203
Sorg
PREºURI
30.11 - 4.12.2020
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie 2020, a fost de 200 dolari/tonå (800 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 485 dolari/tonå (1.940 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 429 dolari/tonå (1.800 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr
30.11 847 839 827
01.12 02.12 03.12 849 850 851 841 843 845 833 835 839
$/t 04.12 853 847 841
FOB-Rouen, a fost de 197 euro/tonå (965 lei), mai mic cu 4 euro/tonå.
Orz
Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
na 1.007.770 tone, Italia 85.170 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Egipt 71.770 tone, Mexic 17.070 tone.
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 203 euro/tonå (995 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 noiembrie. Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (908 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 157.770 tone ¿i Japonia 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t
Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 204 203 202 201 200 207 205 204 203 201
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 433 432 431 430 429 435 433 430 429 427
Ian Febr
Floarea-soarelui
gistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.
¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 483 euro/tonå (2.367 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 479 dolari/tonå (1.916 lei).
¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 4 dec., a fost de 477 dolari/tonå (1.908 lei). A înre-
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 493 dolari/t (1.972 lei).
Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina
Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
Ian
$/t
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 471 472 473 475 477
Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 424 euro/tonå (2.078 lei), cu 6 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 nov. La bursa Rouen pre¡ul a fost
euro/t
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 Dieppe 475 477 479 481 483
de 423 euro/tonå (2.073 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 421 euro/tonå (2.063 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
30.11 Rouen 429 Dunquerque 427 Moselle 430
04.12 423 421 424
Ian Mar Apr
01.12 427 425 429
02.12 425 424 427
03.12 424 423 425
30.11 457 451 449
01.12 459 453 451
02.12 461 455 453
03.12 463 457 455
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
250 dolari/t
Profitul Agricol 47/2020
-7
221 dolari/t
-6
$/t
30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 491 490 489 487 485 493 491 490 489 487
471 dolari/t
-6
200 dolari/t
$/t 04.12 465 459 457
-4 13
CULTURI VEGETALE
Hibrizii de porumb recomanda]i de INCDA Fundulea FELIX FAO 460 - NOU! Semitardiv, perioada de vegeta¡ie de la semånat la maturitate 133-135 zile, planta viguroaså, talie medie 250 260 cm, cu 17-19 frunze semierecte, inser¡ia ¿tiuletelui la 95 - 105 cm. ªtiulete cilindric, 20 - 21 cm; diametru 4,5-5 cm, 16 rânduri de boabe, randament boabe 84-85%; rahis ro¿u, dentat, galben, cu mi¿una pronun¡atå cu desen specific (striuri), profunzime bob 1-1,2 cm, MMB 300 - 320 g. Are un con¡inut mediu de proteinå de: 8,5-9%, amidon 72-73,5%, gråsimi 3,8-4%. Poten¡ialul la neirigat în condi¡ii favorabile 10,5-11,5 t/ha, produc¡ie maximå realizatå (15.586 kg/ha, Dâlga, 2018). Stabilitate foarte bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Locul 7, în 2020, în platforma cu loturi demo de la Orezu, Ialomi¡a. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, rezistent la fuzarioza plantelor ¿i ¿tiule¡ilor, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. Pierde apa mai repede din bob. Recomandat pentru zona I ¿i a II-a de favorabilitate, la densitate de 60-65.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat.
F423 FAO 401 - 500 - înregistrat în 2015 Simplu, bob galben-portocaliu, semidentat, semitardiv, pentru zonele I ¿i II de favorabilitate pentru cultura porumbului. Perioadå de vegeta¡ie de la semånat la maturitatea tehnicå este de 135-138 zile. Plantå viguroaså, mijlocie spre înaltå, 260-270 cm. ªtiuletele cilindro-conic, în medie de 21-23 cm, cu 16 rânduri de boabe; calitate foarte bunå: proteinå (10,5-11,5%), amidon (7072%) ¿i ulei (4,5-4,6%). Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la tåciunele co30
mun ¿i la fuzarioza ¿tiule¡ilor. Densitatea optimå recomandatå este de 6065.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat. Capacitate de poduc¡ie bunå ¿i cu o calitate foarte bunå a boa-
belor, în special con¡inut mare de proteinå ¿i aminoacizi esen¡iali: lizinå (0,31%), fenilalaninå (0,52%) ¿i leucinå (1,38%). Produc¡ia medie în re¡eaua ISTIS a fost de 9,12 t/ha, cu un maxim de 14,15 t/ha la Portåre¿ti, în anul 2014; capacitatea de-a valorifica condi¡ii diferite de mediu, nu suportå densitå¡i mari, are capacitate mare de autoreglare a produc¡iei prin mårimea ¿tiuletelui ¿i a însu¿irii de-a forma doi ¿tiule¡i pe plantå.
IEZER FAO 401 - 500 - înregistrat în 2012 Simplu, dentat, galben auriu, cu mi¿una pronun¡atå ¿i desen specific, de mårime mijlocie, profunzime bob 1,5 cm ob¡inut prin hibridare între douå linii consangvinizate, linia mamå apar¡ine convarietå¡ii dentiformis, iar linia tatå este semiinduratå. Plantå înaltå, viguroaså, înål¡imea medie 270-280 cm, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui este de 120-125 cm, în medie 17-18 frunze semierecte, paniculul este de mårime mijlocie, cu 13-15 ramifica¡ii. Tulpinå de grosime mijlocie, elasticå, cu o foarte bunå rezisten¡å la frângere ¿i cådere. ¿tiulete cilindro-conic cu lungimea medie de 18-20 cm, 16-18 rânduri de boa-
be, rahis de culoare ro¿u deschis. MMB aprox. 300 g, MH 72 - 74 kg, iar randamentul în boabe peste 82%. Semitârziu, perioadå de vegeta¡ie 130-135 zile. Rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la tåciune, rezistent la helmintosporiozå, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. În medie pe trei ani, 2009-2011, hibridul IEZER a avut un con¡inut de proteinå de 10,1%, ulei 4,1% ¿i amidon 69,5%, con¡inut total de aminoacizi esen¡iali 3,08% din care lizinå 0,26%, metioninå 0,25%, leucinå 1,08%. Recomandat a se cultiva în zona I-a ¿i a-II-a de favorabilitate.
FUNDULEA 475 M FAO 350 Simplu, dentat, bob galben-portocaliu, ob¡inut prin hibridare între douå linii consagvinizate, apar¡inând convarietå¡ii dentiformis. Planta înaltå, viguroaså, înål¡imea medie de 260-270 cm, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui este de 100110 cm. În medie 16-17 frunze semierecte, paniculul este de mårime mijlocie, cu 10-12 ramifica¡ii. Tulpina are grosime mijlocie, cu rezisten¡å medie la frângere ¿i cådere. ªtiuletele este cilindro-conic, lungime de 22-24 cm, cu 1618 rânduri de boabe, rahis de culoare ro¿ie. Profunzimea bobului e de 1,1-1,3 cm, MMB: 310-320 g, MH: 74-76 kg/hl, randamentul în boabe este de peste 82%. Perioadå de vegeta¡ie de 115-120 de zile. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, la tåciune ¿i fuzariozå. Sensibil la erbicide de tip hormonal. Capacitate de produc¡ie de 8-10,5 t/ha la neirigat în condi¡ii normale ¿i de 9,5-13,6 t/ha la irigat. Pierde u¿or apa din bob. Con¡inut mediu de proteinå de 9,6%, amidon de 72%, gråsimi 4,0%. Recomandat a se cultiva în zona I ¿i a II-a de favorabilitate. Profitul Agricol 47/2020
In Memoriam
Gheorghe Alexandru Gheorghe Alexandru a administrat “cea mai performantå fermå de culturå vegetalå din ¡arå”. Aprecierea îi apar¡ine lui Nicolae Sitaru. Care, la rândul såu, e în topul fermierilor performan¡i. Chiar dacå pre¿edintele APPR poate fi subiectiv, vorbind despre un prieten, cert este cå România a pierdut, fix de ziua sa na¡ionalå, un mare agricultor ¿i un om de toatå isprava.
A
lexandru, George cum îi spuneau apropia¡ii, împlinise 69 de ani cu douå såptåmâni înainte de a îngro¿a rândurile victimelor pandemiei. Prin varå, parcå a avut o premoni¡ie. “Mi-a spus cå marele såu regret e cå toate cuno¿tin¡ele pe care le-a acumulat urmau så se piardå, pe veci, odatå cu dispari¡ia sa. Cå nu putea transfera nimånui bagajul såu de informa¡ii”, mårturise¿te Sitaru. La a¿a ceva, råmâi fårå replicå. Dacå ar mai fi tråit, ¿i-ar mai fi putut alina oful, “transferându-le” lui Ines, Andrada ¿i Artur, nepo¡ii såi triple¡i, acum elevi de ciclu primar, mai multe din importantele cuno¿tin¡e pe care le-a “depozitat” de-a lungul timpului. Ce putem noi face este så consemnåm måcar o parte dintre întâmplårile frumoase, speciale, pe care prietenii lui Alexandru le-au împårtå¿it cu el ¿i le-au rememorat în amintirea sa. Unora dintre cei care nu l-au cunoscut îndeaproape li s-a pårut a fi genul ursuz, care påstra distan¡a. Înså era doar o pojghi¡å sub care se ascundea un om care ¿tia så comunice când avea ceva de spus. Cult, educat, citit, o enciclopedie de istorie ¿i geografie, îi plåProfitul Agricol 47/2020
cea så filozofeze ¿i chiar îi punea pe gânduri pe cei din jur cu ideile sale. Familist convins ¿i un bunic de poveste - triple¡ii erau “lumina ochilor såi”. Pu¡inul timp liber îl dedica hobby-urilor sale: naviga¡ia ¿i vânåtoarea.
pe munca de la Agro Ial 94. Dar George m-a sfåtuit så påstrez Elsit. S-a dovedit cå sfatul a fost inspirat, fiindcå Agro Ial 94 a intrat pânå la urmå în faliment, din cauza combinelor. Pentru combine care valorau 500.000 de mårci am plåtit dobânzi de 633.000 de mårci, uuu
Robert VERESS
Nicolae Sitaru: “Voia så facem un Decalog al Agriculturii” Gheorghe Alexandru ¿i Nicolae Sitaru s-au cunoscut în 1991, când primul era încå director la SMA Ialomi¡a, iar cel de-al doilea la Fabrica de Nutre¡uri Combinate din Cåzåne¿ti. S-au apropiat mai mult când au trecut amândoi în sectorul privat ¿i cumpårau tractoare cu dobândå subven¡ionatå împreunå. De atunci, au trecut printr-atâtea, încât lui Sitaru îi e greu så se opreascå la o singurå secven¡å. Fåceau excursii de afaceri împreunå, î¿i petreceau concediile împreunå, se sfåtuiau în privin¡a tehnologiilor aplicate ¿i a valorificårii produc¡iilor. Una dintre amintiri e legatå de un sfat pe care Alexandru i l-a dat într-un moment de cotiturå. În 1994, ei doi, împreunå cu Marin Nedu ¿i cu doi membri ai familiei Neac¿u, au înfiin¡at societatea pe ac¡iuni Agro Ial 94, pentru a-¿i u¿ura achizi¡ionarea a douå combine Claas, prin Credit Bank. Avantajul era cå singura garan¡ie cerutå era combina. Dar pre¡ul era uria¿, de 250.000 de mårci/combinå de dimensiuni ¿i putere reduse, iar dobânda, de 17%, era împovåråtoare, mai ales cå se adåugau penalitå¡i de 8% la orice întârziere. În actele societå¡ii, to¡i cei cinci ac¡ionari erau administratori, dar primul care a administrat efectiv afacerea a fost Sitaru. La un moment dat, i s-a fåcut oferta de a vinde Elsit. “Era o propunere tentantå, fiindcå a¿ fi câ¿tigat o sumå frumoaså ¿i tranzac¡ia mi-ar fi permis så må concentrez 31
IN MEMORIAM uuu iar când banca a intrat în faliment, am råmas ¿i fårå combine, ¿i fårå un apartament în care aveam sediul”. De¿i administra o afacere de succes, Alexandru era constant nemul¡umit de situa¡ia din domeniu. S-a implicat serios atât la ACCPT Ialomi¡a, cât ¿i la APPR, unde a fost chiar membru fondator. A refuzat så aibå un post de conducere, considerând cå are mai multå putere ca simplu membru, fiind liber så spunå orice îi trece prin minte. Îl presa pe Sitaru så fie mai impetuos în rela¡ia cu autoritå¡ile ¿i så se fixeze asupra câtorva prioritå¡i, så încerce måcar rezolvarea lor. A avut chiar ideea unui proiect de lege, pe care acum Sitaru va încerca så-l promoveze ca “Legea Gheorghe Alexandru”. “În ultima perioadå insista så facem un fel de Decalog al Agriculturii. Så stabilim câteva teme care sunt cu adevårat importante ¿i så ne ¡inem de ele. De exemplu, tema perdelelor forestiere. George a venit cu ideea de a le considera tot un fel de culturi, pe care så le po¡i înfiin¡a ¿i desfiin¡a dupå cum e necesar. În prezent, acordul proprietarului ¿i încadrarea la regimul silvic blocheazå în fa¿å proiectele de înfiin¡are a perdelelor. Dacå nu-¡i asumi o fentare a legii, nu faci nimic. Dar, dacå s-ar considera un hectar de perdea forestierå echivalent cu 3 ha de câmp înverzit, ar fi un stimulent care ar umple ¡ara de aceste perdele forestiere atât de necesare”.
Arnaud Perrein: “Mereu am avut câte ceva de învå¡at de la Alexandru” Gheorghe Alexandru ¿i Arnaud Perrein, fostul pre¿edinte al APPR, aveau viziuni diferite fa¡å de sindicalismul agricol ¿i viitorul României agricole. Fiecare î¿i sus¡inea cu cerbicie punctul de vedere, astfel cå divergen¡ele au fost inevitabile. Dar se respectau reciproc. “Cuvântul lui trebuia ascultat, fiindcå era, incontestabil, un fermier foarte performant, mai performant decât mine sau Nicolae Sitaru. Îl admiram pentru inteli32
gen¡a ¿i cultura lui. Nicio discu¡ie cu el nu era pierdere de timp. Mereu învå¡ai câte ceva, mereu avea ceva interesant de povestit. ºin minte cå m-a fascinat cu amånuntele pe care le ¿tia despre musulmanii ¿ii¡i ¿i sunni¡i, de unde vin conflictele dintre ei. Chiar ¿i în ¿edin¡ele de la APPR intervenea uneori cu câte o remarcå pe care pe moment n-o în¡elegeam. Aveam nevoie de timp så procesez, så constat cå avea sens ce spunea. Practic, în termeni de ¿ah, era mat - te låsa fårå replicå”. Perrein completeazå tabloul despre Alexandru cu un amånunt interesant despre caracterul acestuia, o posibilå cheie a succesului în afaceri. “Spunea cå mereu a fost mul¡umit cu cât a avut, chiar ¿i în studen¡ie, când era mai pu¡in avut decât majoritatea colegilor. Mi se pare foarte important. În ziua de azi, mul¡i, mai ales cei tineri, sunt neferici¡i cå nu au ultimul model de Mercedes sau BMW. Po¡i fi fericit ¿i dacå nu mergi în vacan¡å în Dubai sau Mali, ci doar la munte sau la ¡arå, la rude. Conteazå atitudinea fa¡å de bani”.
Costin Telehuz: “Era recunoscut drept cel mai bun dintre noi” Pre¿edintele de acum al ACCPT Ialomi¡a l-a cunoscut încå din adolescen¡å pe Gheorghe Alexandru, întrucât acesta avea un furnizor comun de inputuri cu tatål såu, pe care îl ajuta la fermå. “Era privit cu admira¡ie încå de pe atunci ¿i orice scurtå conversa¡ie în cadru restrâns era consideratå un privilegiu. Am aderat la ACCPT Ialomi¡a pentru cå Alexandru era acolo, iar el era recunoscut drept cel mai bun dintre noi. Alåturi de celelalte nume grele din asocia¡ie a constituit o companie selectå, în care orice tânår fermier ar trebui så î¿i doreascå så se afle. Era un capitalist convins ¿i credea în implicarea reduså a statului în via¡a economicå”. Alexandru î¿i exprima în general punctele de vedere cu convingere, fiind întotdeauna dificil de contrazis. Înså principiul peste care nu a trecut nicio-
datå a fost respectarea deciziei majoritå¡ii, pentru påstrarea unitå¡ii asocia¡iei. Un alt principiu pe care îl respecta cu sfin¡enie era acela cå ostilitå¡ile încetau întotdeauna la sfâr¿itul ¿edin¡elor ¿i råmâneau în sala de ¿edin¡e. “Am avut divergen¡e aprige, mai ales când am decis ca ACCPT Ialomi¡a så iaså din LAPAR. Înså, de¿i era rigid, de fiecare datå s-a îmbunat ¿i m-a tolerat în preajma lui, spre surprinderea multora. Nu era omul compromisurilor, dar pentru asocia¡ie ar fi fåcut un compromis de fiecare datå când s-ar fi impus unul”.
Emil Bålteanu: “Sunt fermier datoritå lui” Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, vorbe¿te de “cealaltå” mo¿tenire pe care Gheorghe Alexandru o laså în urmå, dincolo de afacerea ce råmâne familiei. “Consider cå în via¡a unui om esen¡ial este ceea ce reu¿esc al¡ii så înve¡e din ceea ce face el. Iar George Alexandru a reu¿it så le transmitå altora foarte multe. De pildå, eu sunt fermier datoritå lui. Ne-am cunoscut în 2006, într-o excursie în stråinåtate. Mai întâi s-au împrietenit so¡iile noastre, iar apoi noi. De¿i ne despår¡ea o distan¡å destul de apreciabilå, am påstrat o legåturå apropiatå. El mi-a vorbit încå de atunci de oportunitå¡ile din agriculturå, de faptul cå urma så se dezvolte în ritm accelerat, ceea ce s-a ¿i întâmplat. A mai argumentat cu faptul cå de pâine va avea nevoie toatå lume, a¿a cum ¿i de medicamente va fi nevoie - trimitere la faptul cå fata mea e farmacistå, la fel cum ¿i so¡ia sa este farmacistå. Din påcate, nu i-am urmat sfatul imediat ¿i am fåcut pasul abia în 2014, când am cumpårat ferma cu de trei ori banii pe care i-a¿ fi dat cu 5-7 ani în urmå”. Bålteanu dezvåluie ¿i un aspect pe care pu¡ini dintre cei care l-au cunoscut pe Alexandru în ultimii 10-20 de ani l-ar putea intui: Profitul Agricol 47/2020
IN MEMORIAM “De¿i nu pårea, ¿i-a tråit via¡a ca o flacårå. În tinere¡e a fost rocker rebel, cu plete”. Impresionantå era ¿i implicarea lui în via¡a de familie: “L-am perceput ca pe un pårinte ¿i un bunic foarte iubitor. Era efectiv pasionat de grija pentru nepo¡ei. Acum vreo doi-trei ani eram cu familia lui Balcic. O plimba în bra¡e pe una dintre nepo¡ele, Ines cred. S-a împiedicat ¿i a cåzut, dar a avut grijå så o protejeze pe feti¡å, cu pre¡ul unei råni serioase la genunchi. Pe nepo¡elul såu Artur l-a dirijat spre fermå, ¿i a devenit foarte pasionat de ma¿inile agricole”.
Gheorghe (Dodo) Gutium: “Era bun de prim-ministru” Cel mai bun prieten al lui Gheorghe Alexandru a fost un tiz al såu - Gheor-
La AgriPlanta 2017 Profitul Agricol 47/2020
ghe (Dodo) Gutium. Ei doi au copilårit împreunå, fiind de aceea¿i vârstå, au fost colegi încå din clasa I, apoi au urmat acela¿i liceu ¿i aceea¿i facultate, au ajuns directori de SMA, ¿i-au dat demisiile cam în acela¿i timp (19911992) apucându-se de propriile afaceri. Gutium administreazå o fermå de o mie de hectare. Când l-am rugat så ne relateze o întâmplare din lungul lor trecut împreunå, Gutium a ripostat: “Doar Ceva? Este prea pu¡in, sunt prea multe de spus”. A råmas cå e obligatoriu så ne întâlnim, ca så poatå depåna din amintiri pe îndelete. A rezumat înså rela¡ia lor în douå propozi¡ii: “Am avut practic vie¡i în paralel. Este cu mine permanent!”. ªi a tras o concluzie: “Domnule, era bun de prim-ministru!”.
Biografie, pe scurt Nåscut la 13 noiembrie 1951, Alexandru Gheorghe s-a licen¡iat în mecanicå agricolå ¿i, în 1975, imediat dupå absolvirea studiilor superioare, s-a angajat ca inginer mecanic agricol, la trustul SMA Ialomi¡a. A avansat, treptat, ca ¿ef de sector, inginer ¿ef, iar în 1984 devenea director de trust. În 1992 ¿i-a dat demisia ¿i a trecut în sectorul privat, punând bazele societå¡ii pe care avea so administreze pânå la dispari¡ia sa. A început cu preståri de servicii, achizi¡ionând tractoare prin credite cu dobânzi mici ¿i modificând, împreunå cu bunul såu prieten Gheorghe (Dodo) Gutium, care i-a fost coleg din clasa I pânå la terminarea facultå¡ii, combine de ricin, pe care le-au adaptat la påioase. În 1996, când pia¡a prestårilor de servicii s-a îngustat, a fåcut o fermå de pui cu 120.000 de capete pe serie. Realiza ¿i abatorizare, iar planul era så treacå ¿i la reproduc¡ie. Problemele de sånåtate din anii 1998-1999 l-au silit så “reducå motoarele”. Dar s-a ivit oportunitatea de a lua teren în arendå de la mai multe IAS-uri din zonå. În 2017 lucra deja 3.400 ha, în jude¡ele Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i. O parte din teren l-a ¿i achizi¡ionat. În 2020 ajunsese la 4.000 de ha administrate, o bunå parte în proprietate. În martie 2019 a fost inclus între cei 10 cei mai performan¡i oameni de afaceri din jude¡ul Ialomi¡a. Somalex s-a aflat, constant, pe podiumul fermelor din jude¡ ¿i în top 20 al fermelor din ¡arå. Linia sa directoare a fost så-¿i ¡inå aproape angaja¡ii. “Îmi place så cred cå suntem ca o familie. Dacå tractoristul nu are con¿tiin¡å, cu certitudine treaba nu iese cum se cuvine. ªi atunci, trebuie så ¿tie cå-l respec¡i ¿i så se simtå ¿i el obligat så te respecte”, spunea Gheorghe Alexandru într-un interviu pentru Televiziunea Românå, realizat în 2017. Activitatea fermei Somalex va continua, administrarea fiind preluatå de ginerele lui Alexandru, Daniel Donisei, care i-a fost alåturi, de mai mul¡i ani, ca director tehnic. 33
MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 16 - 31.12.2020
Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director executiv Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România Gheorghe Robule¡ 17.12.1949, pre¿edinte Agromixt Cuza Vodå, Cålåra¿i Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director executiv Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare, MADR Cristian Florin Petcu 23.12.1977, manager regional vânzåri Claas Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Mass Seeds Ioan Platon 30.12.1951, SCP Pomicola Bistri¡a Camelia Lungu 31.12.1968, director Direc¡ia resurse umane APIA Elvira Petrescu 30.12.1969, director general Nufarm
Vorbe, vorbe, vorbe Amintirile sunt asemenea cår¡ilor din biblioteca ta. Cau¡i câte una când nu mai ai nimic nou de citit. Mu¿atisme 50
La mas\ în Banat Mai mul¡i voluntari au luat la pas localitå¡ile rurale din jude¡ul Timi¿ pentru a descoperi ce re¡ete se mai gåtesc în gospodåriile localnicilor ¿i care au poten¡ialul de a fi valorificate de cåtre comunitå¡ile locale. “În ultimii ani am stråbåtut Banatul în lung ¿i în lat ¿i am råmas surprin¿i de diversitatea produselor ¿i bucatelor locale. Pentru a se dezvolta sustenabil pe termen lung, satele bånå¡ene au nevoie så î¿i regåseascå identitatea ¿i så punå în valoare ceea ce au mai bun, iar mâncarea bunå este cu siguran¡å unul dintre aceste lucruri”, a explicat Nicoleta Trifan, coordonatoarea proiectului La maså în Banat. Astfel, documentarea re¡etelor culinare se desfå¿oarå la fa¡a locului, precum ¿i modul în care sunt pregåtite ¿i se dau curs ¿i pove¿tilor care s-au ¡esut în jurul acestor preparate. “De exemplu, ¿tia¡i cå în micul sat Cherestur se mai face rejte¿ sau cå la
Ciacova existå ¿i azi familii care gåtesc sub influen¡a bucåtåriei turce¿ti, iar la Gladna Românå este neîntrecutå o zacuscå de pitonci. Sunt astfel de particularitå¡i în absolut fiecare localitate din Banat, iar noi credem cå ele aduc valoare ¿i atractivitate pentru aceste locuri”, a mai spus Nicoleta Trifan. Din 2021, vor lua la pas localitå¡ile din Cara¿-Severin pentru a descoperi diversitatea bucåtåriei de la ¡arå.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) A marcat goluri celebre pentru Elve¡ia – Aviz de predare; 2) Frumuse¡i de vrajå – Nu are nicio legåturå; 3) Prefix la 9 10 ter¡et – Asta-i de groazå; 4) A sorbi din ochi – Strâns la pungå; 5) A lucra la un combinat; 6) Potole¿te nelini¿tea – Scheletul din vechea caså; 7) Tip de fluieråturi – Scrijelite în lemn! 8) ºinut sub presiune – Jocuri de pietre; 9) Înghi¡it pe nemestecate – Pus la ciorap; 10) Reprezentant al opozi¡iei.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5
2
3
4
5
6
7
8
6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 46/2020 ORIZONTAL: GUTA - ALBUM; URATORI - ZA; RIP - MANIAC; MC - CARUNTE; AERAT - RIAL; N - ERUDIT - A; DATATA - IAR; CIMENTARI; VANE - SITAR; PREAMARITE.
VERTICAL: 1) Scumpå la tårâ¡e ¿i ieftinå la fåinå – Cåzutå din tårie; 2) Omul experien¡elor – Domn al Poloniei; 3) Termen pentru o altå chemare – Prostul invitat la o cafea; 4) Pânzå cu imagini florale – Drama lui Nenea Iancu; 5) A face atmosferå la serviciu; 6) Cuvânt care spune multe – Local francez; 7) Înnegrit la ochi – Plin de sens! 8) Ars în bucåtårie – Baba cu 40 de ho¡i; 9) Luatå în eviden¡å – Nu aduce mângâiere; 10) Formå de organizare. Profitul Agricol 47/2020