nr. 44 din 25 noiembrie 2020 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 44/2020
Vom avea mai mul¡i fermieri decât cetå¡eni?
Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori
De zile bune se rostogole¿te în spa¡iul public de la noi ideea cå tinerii agricultori vor primi, fiecare, câte 100.000 de euro. Asta este super puterea internetului: preia vorbele fårå så le rumege, le trânte¿te un titlu bombastic ¿i le posteazå peste tot. Primul care a vorbit despre cei 100.000 de euro a fost europarlamentarul Daniel Buda. Måcar el are scuza cå era pozi¡ia Parlamentului European vizavi de PAC. Aici, la noi, pe Dâmbovi¡a, ministrul, liberal ¿i el ca ¿i Buda, nu a sim¡it nevoia så clarifice. De ce ar face-o, mai ales în an electoral? Nu se face så dai muni¡ie gratuit inamicilor politici. ªi, dacå ne gândim mai bine, nici alia¡ilor. Ca la poker, ministrul a plusat ni¡el: så dåm ¿i câte 50 de hectare din proprietatea statului fiecårui tânår fermier. Nu a mai lipsit decât promisiunea unor subven¡ii tot mai mari, de 400 de euro pe hectar, ¿i tortul amågirilor politice a fost gata. Cine nu ar vrea så se facå agricultor dacå aude cå prime¿te 100.000 de euro, o halcå de 50 de hectare ¿i câte 20.000 de euro pe an numai din subven¡ia pe suprafa¡å? Dacå chiar s-ar da banii å¿tia, am avea rapid mai mul¡i fermieri decât cetå¡eni... Pus pe post de cap limpede tocmai la Bruxelles, Achim Irimescu a în¡eles cå între¡inerea iluziei a cât de mul¡i bani va câ¿tiga un tânår care se apucå de agriculturå face mai mult råu decât bine. Dar, subordonat disciplinat al guvernului, Irimescu nu poate så o zicå de-a dreptul... A¿a cå în revista de numårul trecut i-a scåpat o subtilå observa¡ie. Fermele mari vor pierde din terenul arendat dacå, prin redistribuire, micii proprietari vor primi câte 400 de euro pe hectar. Se referea exact la asta, la min¡ile înfierbântate care vor refuza så mai dea terenul în arendå ca så primeascå câte un salariu pentru fiecare hectar.
redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director
Când vå intersecta¡i cu o pårere a lui Achim Irimescu, så ¿ti¡i cå ea meritå cititå cu creionul în mânå. Este unul dintre pu¡inii care chiar în¡elege ce se discutå la Bruxelles ¿i î¿i cumpåne¿te cu aten¡ie vorbele.
George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU
Profitul Agricol 44/2020
3
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
Agricultura digital\
Generozitatea partidului ¡ine pânå ajunge la guvernare
Tinerii din Clubul Fermierilor valorificå mai bine solu¡iile digitale
7
Dorin Cojocaru: Industria de procesare a laptelui intrå în stand-by
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de soia: 363 de milioane de tone La rapi¡å nu se prevåd surprize Floarea-soarelui merge în scådere Produc¡ia mondialå de oleaginoase
12
14 15 15 16
Culturi vegetale Cum se câ¿tigå statutul de hibrid iscusit 19 Sunt mai toleran¡i hibrizii noi de porumb la condi¡iile nefavorabile? 20 Final de campanie de semånat 22 “Avem hibrizi care så ofere o constan¡å a produc¡iei!” 24
Gheorghe Alecsei, pre¿edintele Rezervelor de Stat: “Avem grâu pânå la recoltå!” Noul Consiliu Director al AIRPOM Radu-Adrian Rey a fost ales vicepre¿edintele Euromontana Cine va finan¡a agricultura dupå ce trece seceta? Plata cash a pesticidelor nu e stimulatå Kwizda Agro Romania. Bilan¡ la 10 ani. Know how to grow În Bråila, anul agricol a debutat mai prost ca precedentul Noutå¡ile din portofoliul Saaten-Union
9 10 10
26 27
Ma[ini & utilaje Cultivatorul Poettinger Terria înlocuie¿te aråtura Claas: 25 de ani de recorduri Kubota M6002, tractoare fiabile la costuri reduse
38 39 40
Opinii Reforma Politicii Agricole Comune
42
Informa]ii externe 28 29 30
Gr\dina, via [i livada Sunt ¿i legumicultori care reu¿esc så vândå supermarketurilor
36
31
Cre[terea animalelor
Anglia renun¡å la carantinarea sezonierilor Managerii pariau pe sånåtatea angaja¡ilor Pre¡ record pentru un porumbel campion Germania: virusul gripei aviare se întinde
44 44 45 45
Magazin
Pe Dunåre, la avat Auditul Comisiei Europene privind pesta La cerbi, în prag de iarnå porcinå africanå din România 33 Englezii ¿i-au fåcut Scåpåm de pesta porcinå africanå? 34 propriul vin beaujolais
48 49 50
Biox-M®, un produs pe bază de ulei de mentă, destinat controlului încolțirii cartofilor, depozitați pentru o perioadă mai lungă de timp! În trecut, depozitarea pe termen lung a cartofilor a fost posibilă prin inhibarea chimică a colților cu substanța activă clorprofam (CIPC) sau prin răcirea mecanică a cartofilor de masă. Conform decizie luate la nivelul Comisie Europene, în data de 18 Iunie 2019, substanța activă clorprofam a fost retrasă din țările membre ale Uniuni Europene, începând cu a doua jumătate a acestui an. ÍQ DQXO GXSĄ PDL PXOʰL DQL vQ FDUH SLDʰD HXURSHDQĄ D DYXW DFFHV OD XOHLXO GH PHQWĄ SHQWUX D DVLJXUD LQKLEDUHD ELRORJLFĄ D vQFROʰLULL FDUWRILORU FX R HILFDFLWDWH ULGLFDWĄ .1( &(57,6 D UHXȾLW VĄ LQWURGXFĄ ȾL vQ 5RPkQLD WHKQRORJLD LQRYDWLYĄ FH DUH OD ED]Ą SURGXVXO %LR[ 0®.
$SOLFDUHD SURGXVXOXL DUH OD ED]Ą R QRXĄ WHKQRORJLH %LR[ 0® SRDWH IL DSOLFDW GRDU FX XUPĄWRDUHOH HFKLSDPHQWH HOHFWULFH (OHFWURIRJ ȾL 6\QRIRJ $FHVWH HFKLSDPHQWH DVLJXUĄ R GLVWULEXʰLH H[FHOHQWĄ D SURGXVXOXL SH FDUWRILL WUDWDʰL ȾL SUH]LQWĄ R VLJXUDQʰĄ PDL PDUH SHQWUX DSOLFDQW
ÍQ (XURSD SURGXVXO D IRVW RPRORJDW SULPD GDWĄ vQ DQXO ȾL D]L HVWH FRPHUFLDOL]DW ȾL XWLOL]DW vQ ʰĄUL SUHFXP )UDQʰD %HOJLD ʯĄULOH GH -RV *UHFLD ȾL *HPDQLD FX UH]XOWDWH IRDUWH EXQH
3URGXVXO %LR[ 0® SRDWH IL DSOLFDW DWkW vQ VSDʰLLOH GH GHSR]LWDUH vQ FDUH FDUWRILL VXQW DȾH]DʰL vQ FXWLL FkW ȾL vQ VSDʰLLOH XQGH FDUWRILL VXQW GHSR]LWDʰL YUDF &X WRDWH DFHVWHD H[LVWĄ LQVWUXFʰLXQL FDUH WUHEXLH UHVSHFWDWH SHQWUX D REʰLQH R HILFDFLWDWH PD[LPĄ
%LR[ 0® HVWH VLQJXUXO SURGXV FDUH HVWH OLVWDW vQ )L%/ ȾL SULQ XUPDUH SRDWH IL DSOLFDW vQ SURJUDPXO GH FRPEDWHUH D vQFROʰLULL FDUWRILORU HFRORJLFL Ce este Biox-M®? %LR[ 0® HVWH XQ LQKLELWRU DO vQFROʰLULL FDUWRILORU SH ED]Ą GH XOHL GH PHQWĄ (VWH XQ SURGXV IĄUĄ UH]LGXXUL FHHD FH vQVHDPQĄ FĄ QX FRQʰLQH UH]LGXXUL FKLPLFR VLQWHWLFH ȾL HVWH SULPXO LQKLELWRU DO vQFROʰLULL FDUWRILORU GLQ 5RPkQLD SHQWUX FDUH QX D IRVW VSHFLILFDW XQ QLYHO PD[LP GH UH]LGXXUL 05/ ÍQ FRQFHQWUDʰLL VFĄ]XWH XOHLXO GH PHQWĄ DIHFWHD]Ą FUHȾWHUHD FROʰLORU ȾL LQIOXHQʰHD]Ą VLVWHPXO KRUPRQDO DO FROʰLORU
OD XQ LQWHUYDO GH GH ]LOH vQWUH WUDWDPHQWH %LR[ 0® SRDWH IL XWLOL]DW vQ VFKHPHOH SUHYHQWLYH GDU ȾL vQ VFKHPHOH FXUDWLYH &D ȾL WUDWDPHQWXO FXUDWLY SURGXVXO DFʰLRQHD]Ą FKLDU ȾL DWXQFL FkQG OXQJLPHD FROʰLORU HVWH FXSULQVĄ vQWUH ȾL PP 3HQWUX D REʰLQH XQ UH]XOWDW IRDUWH EXQ GXSĄ XWLOL]DUHD SURGXVXOXL %LR[ 0® WUHEXLH DFRUGDWĄ R DWHQʰLH VSRULWĄ PRGXOXL vQ FDUH VH IDFH PDQDJHPHQWXO GHSR]LWXOXL
2PRORJDUHD SURGXVXOXL %LR[ 0® vQ 5RPkQLD OD PLMORFXO DFHVWXL DQ RIHUĄ SRVLELOLWDWHD IHUPLHULORU GDU ȾL $FHVWHD GLIHUĄ GH LQVWUXFʰLXQLOH FHORU PDL LPSRUWDQWH FRPSDQLL GH FRQYHQʰLRQDOH FXP DU FHOH SHQWUX SURFHVDUH D FDUWRIXOXL VĄ EHQHILFLH]H XWLOL]DUHD &,3& ÍQDLQWH GH DSOLFDUHD GH XQ WUDWDPHQW LQRYDWLY FX R SURGXVXOXL FDUWRILL WUHEXLH VĄ ILH HILFDFLWDWH ULGLFDWĄ vPSRWULYD vQFROʰLUL XVFDʰL FX FRDMD PDWXUĄ ȾL IĄUĄ UHVWXUL FDUWRILORU /D IHO GH LPSRUWDQW HVWH ȾL GH SĄPkQW SH HL LDU GHSR]LWXO WUHEXLH IDSWXO FĄ SURGXVXO D IRVW RPRORJDW VĄ ILH HWDQȾ 3ULPD DSOLFDUH VH IDFH OD WLPS SHQWUX D RIHUL R FRQWLQXLWDWH FX R GR]Ą GH PO W vQ WLPS FH ȾL R VROXʰLH ,QGXVWULHL 3URFHVDWRDUH ȾL XUPĄWRDUHOH DSOLFĄUL PD[LP VH )DPLOLHL &DUWRIDULORU YRU IDFH FX R GR]Ą GH PO W
ÍQ FRQFHQWUDʰLL PDL PDUL XOHLXO GH PHQWĄ YHUGH GLVWUXJH PHPEUDQHOH FHOXODUH DOH ʰHVXWXOXL vQFROʰLW ȾL DVWIHO DVLJXUĄ GLVWUXJHUHD OXL 'XSĄ FkWHYD RUH ]LOH vQ IXQFʰLH GH WHPSHUDWXUD GH GHSR]LWDUH ȾL HWDQȾHLWDWHD GHSR]LWXOXL FROʰLL DX DVSHFW GH ÅDUVµ $FHȾWL FROʰL YRU GHYHQL vQ FHOH GLQ XUPĄ PDL VXEʰLUL ȾL XVFDʰL SXWkQG IL vQGHSĄUWDʰL FX XȾXULQʰĄ GLQ WXEHUFXOL vQ WLPSXO VRUWĄULL
KNE CERTIS SRL *5((1 *$7( %8,/',1* %OYG 7XGRU 9ODGLPLUHVFX QU (W 8QLW
18
6HFWRU %XFXUHȾWL 5RPkQLD Tel.: Fax: E-mail: LQIR#NQHFHUWLV UR
ZZZ NQHFHUWLV UR
Profitul Agricol 44/2020
CULTURI
VEGETALE Cum se câ[tig\ statutul de hibrid iscusit Nimic din ceea ce promovåm nu scapå fårå så treacå prin analiza ALCEDO, deci to¡i hibrizii care ¿i-au cåpåtat statutul de “iscusit” numai dupå ce ne-au demonstrat cå au calitå¡i deosebite, chiar ¿i în condi¡iile anului 2020, când seceta a creat mari probleme fermierilor.
Curtui¿eni ¿i 6.400 kg/ha la Deveselu; - RGT Himalaxx - 10.985 kg/ha la Curtui¿eni ¿i 6.654 kg/ha la Deveselu; - MAS 49 P - 6.216 kg/ha la Deveselu.
La floarea-soarelui, în cele patru loca¡ii s-au ob¡inut produc¡iile: - Impact - 2.750 kg/ha la Lilieci, 2.000 kg/ha la Brani¿tea ¿i 2.229 kg/ha la Curtui¿eni; - LG 54.92 HO CL - 2.800 kg/ha la Lilieci ¿i 1.800 kg/ha la Brani¿tea; - NHK12M010 - 2.750 kg/ha la Lilieci, 3.119 kg/ha la Lunca Banului în anul agricol 2019-2020, am reu¿it så amenajåm mai (irigat) ¿i 1.900 kg/ha la Brani¿tea; - X4219 - 800 kg/ha la Brani¿tea ¿i multe loturi de testare în ¡arå (Curtui¿eni - Bihor, Deveselu - Olt, 2.160 kg/ha la Curtui¿eni; - Vollcano HO CLP - 2.820 kg/ha la Lilieci - Ialomi¡a, Brani¿tea - Gala¡i ¿i Lunca Banului - Vaslui). Condi¡iile au Lilieci, 3.452 kg/ha la Lunca Banului fost total diferite, iar asta se vede în pro- (irigat), 1.800 kg/ha la Brani¿tea ¿i duc¡iile ob¡inute pentru acela¿i hibrid. 3.484 kg/ha la Deveselu. Încå o datå ni s-a demonstrat cå sunt suficiente genetica ¿i tehnologia, apa Evident cå la aceste culturi s-au aplieste factorul limitativ, iar aceastå afircat numai produse din portofoliul Alcedo ma¡ie este sus¡inutå de produc¡iile ridicate de la Lunca Banului, unde loturile ¿i, chiar ¿i acolo unde seceta ¿i-a spus cuvântul, s-au ob¡inut produc¡ii satisau fost irigate. fåcåtoare. Deci, se poate! Impor tant este så alege¡i hibridul corespunzåtor, La porumb, în cele douå loca¡ii, una så aplica¡i o tehnologie “ca la carte”, iar cu umiditate suficientå (Curtui¿eni - Bi- dacå ne mai då ¿i Dumnezeu vreme hor), cealaltå în condi¡ii de secetå (De- bunå pentru agriculturå, nu pute¡i så veselu - Olt), iatå produc¡iile la câ¡iva ie¿i¡i decât pe plus! hibrizi: - RGT Dragster - 12.678 kg/ha la Curtui¿eni ¿i 7.564 kg/ha la Deveselu; - RGT Hexxagone - 11.316 kg/ha la
Şi
Profitul Agricol 44/2020
Argentina: Produc¡ia de grâu va scådea cu 9% fa¡å de anul trecut Produc¡ia de grâu din Argentina pentru 2020/21 ajunge la 18 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 6,4 milioane hectare, cu 2% mai mult decât luna trecutå, dar mai micå cu 5% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de 2,8 tone/hectar, cu 7% mai micå fa¡å de luna trecutå ¿i cu 4% fa¡å de anul trecut. Lipsa umiditå¡ii solului a avut un rol determinant în estimårile privind poten¡ialul de produc¡ie. Recoltarea începe de obicei la mijlocul lunii noiembrie. Cu toate acestea, în unele zone, fermierii au decis så renun¡e ¿i så lase culturile pentru på¿unat sau, cei mai pu¡ini dintre ei, au treierat grâul pentru furaje. Ucraina: Randamentul la porumb scade cu 27% Produc¡ia de porumb din Ucraina pentru 2020/21 va atinge 28,5 milioane tone, cu 21% mai micå fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 5,3 tone/ha, în scådere cu 27% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Scåderea lunå de lunå a randamentului este anun¡atå Ministerul Agriculturii din Ucraina ¿i se bazeazå pe datele de¡inute când jumåtate din suprafa¡å era recoltatå. La 5 noiembrie porumbul era recoltat pe aproximativ 70% din suprafa¡å, iar rezultatele vor fi publicate în raportul de luna viitoare.
Agrivi ob¡ine 4 milioane de euro de la fondurile de investi¡ii Agrivi produce software de management al fermei. De un an ¿i jumåtate programul a fost tradus ¿i în românå. Pentru a se dezvolta pe pia¡a localå, compania a atras o finan¡are de 4 milioane de euro de la fonduri de investi¡ii. Cu ace¿ti bani vor cre¿te numårul de angaja¡i, vor fi mai mobili, pentru a ajunge la mai mul¡i fermieri etc. 19