nr. 40 din 25 octombrie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul mimeazå grija pentru salariul celor din agriculturå
7
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bazå va fi prelungitå
7
Starea semånåturilor de toamnå
8
China se angajeazå så cumpere din Rusia
8
Emiratele vor så cumpere teren în Egipt
10
Comisia autorizeazå importul a încå trei hibrizi de porumb OMG
10
12
Încå un pas spre autonomia energeticå a fermei 9 China aprobå zeci de culturi OMG 12 Ministrul s-a dus la Consiliul AgriFish
9
Syngenta trebuie så vândå terenul agricol din Arkansas
Pre]uri [i pie]e
E nevoie de apå ¿i în Cluj
28
Ma[ini & utilaje
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Seceta începe så creeze probleme în Satu Mare
30
Jaydeep Singh a devenit CEO al Dicor Holding
16
Mådålina Fofircå este noul CFO al Agrinvest
18
România agrarå nu are o strategie post-råzboi
659 milioane tone de semin¡e oleaginoase Cu 4 milioane de tone mai multå floarea-soarelui
Rapi¡a scade la 85 milioane de tone 19
T=rguri [i expozi]ii (R)evolu¡ia digitalå este råspunsul
Culturi vegetale Seceta s-a accentuat! Cu reportofonul la firul ierbii
20
Viktor Lemken a împlinit 85 de ani 39 31
32
Cre[terea animalelor Ho¡ii de vaci lovesc din nou Nicolae Cioranu: Oierii nu pot fi “integra¡i” cu for¡a
Cålin Muscå: 21 Legile zootehniei func¡ioneazå pe dos
33
Tractorul T5 Utility pentru fermele mici ¿i mijlocii
40
Bednar Efecta CE seamånå 20 ha/orå
42
Un tractor hibrid de 260 CP
42
Gigan¡ii câmpului, tractoarele de la 600 la 1.100 CP
43
33
Opinii 34
Matematica lui Daea ¿i modificarea sprijinelor cuplate
22
Agricultura carbonului
24
Nicolaie Apopi ¿i-a fåcut carmangerie de carne Angus
36
S-a împrumutat pentru a achita doar dobânda unui credit
Dumitru Andre¿oi î¿i ia ¿i vapor 26 ¿i exportå un milion de animale
37
Pânå ¿i Bihorul stå sub semnul stresului hidric
27
Sta¡iunea ªimnic cre¿te Bål¡atå Româneascå cu Negru
39
38
47
Hobby Robo¡ii polenizatori vor înlocui albinele
50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Nestle ¿i Cargill vor produce îngrå¿åminte din coji de nucå-de-cocos Nestle ¿i Cargill au lansat un program pilot în Marea Britanie care î¿i propune så producå anual 70.000 de tone de îngrå¿åmânt ecologic din cojile de nucå-de-cocos furnizate de o fabricå de dulciuri din ora¿ul York. Îngrå¿åmântul va fi utilizat de fermieri englezi care aprovizioneazå Nestle cu cereale, iar ini¡iativa face parte din planul celor douå companii de a reduce emisiile de gaze cu efect de serå. Nestle ¿i-a propus så foloseascå 50% din ingrediente din agriculturå sustenabilå pânå în anul 2023 ¿i så reducå la zero emisiile de gaze pânå în 2050. Voluntari cålare ajutå poli¡ia ruralå din Anglia Un grup de voluntari cålare s-a alåturat poli¡iei din zonele rurale din regiunea Dorset din Anglia, pe fondul cre¿terii fårå precedent a furturilor de la fermele din zonå. Cålåre¡ii vor patrula potecile din regiune pentru a aduna informa¡ii, pe care le vor comunica poli¡iei locale. Numårul furturilor a explodat în mediul rural din Anglia dupå invazia ruså din Ucraina ¿i sanc¡iunile economice impuse Kremlinului, pentru cå unele componente ale utilajelor agricole, cum sunt modulele GPS, se vând acum la pre¡uri foarte mari pe pia¡a neagrå din Rusia. Bulgaria ¿i România curå¡å de mine un coridor pentru navele ucrainene din Marea Neagrå Un grup de nave militare din Bulgaria ¿i România a început så cure¡e de mine un coridor maritim care este folosit de navele care transportå cereale din porturile ucrainene din Marea Neagrå. Cele ¿ase nave ale marinei bulgare ¿i dragorul românesc Slt. Alexandru Axente s-au concentrat momentan pe deminarea unei zone situate la sud-est de portul Varna. Pentru o protec¡ie mai bunå a coridorului de export, navele militare nu au deminat doar apele teritoriale ale Bulgariei, ci ¿i o parte a apelor interna¡ionale ale Mårii Negre. 12
China aprob\ zeci de culturi OMG China a aprobat zeci de varietå¡i de porumb ¿i soia modificate genetic, pe fondul eforturilor Beijingului de a cre¿te produc¡ia internå de alimente pentru a reduce dependen¡a de importuri. “Dupå finalizarea procesului de evaluare, un comitet na¡ional al ministerului a aprobat 37 de varietå¡i de porumb modificat genetic ¿i 14 hibrizi modifica¡i de soia”, a anun¡at Ministerul chinez al Agriculturii. Datele oficiale aratå cå suprafa¡a cultivatå cu plante modificate genetic în China este momentan foarte micå ¿i a ajuns în acest an la doar 267.000 de hectare. Fermierii chinezi cultivå înså porumb pe o suprafa¡å totalå de 44 mili-
oane de hectare, iar utilizarea semin¡elor modificate genetic ar putea cre¿te productivitatea cu 12%. Al¡i exper¡i locali nu se a¿teaptå înså la rezultate pe termen scurt ¿i spun cå plantele modificate genetic vor avea un impact nesemnificativ asupra importurilor de alimente.
Syngenta trebuie s\ vând\ terenul agricol din Arkansas Autoritå¡ile din Arkansas au cerut grupului Syngenta så vândå o suprafa¡å de 65 de hectare de teren arabil pe care o de¡ine în statul american. Arkansas a promulgat în acest an o lege care le interzice investitorilor din anumite ¡åri, printre care ¿i China, så cumpere sau så controleze proprietå¡i agricole, din motive legate de siguran¡a na¡ionalå. Syngenta va trebui så plåteascå ¿i o amendå în valoare de 280.000 de dolari pentru cå nu a raportat la timp adevåratul proprietar al terenurilor, iar guvernatorul statului a amenin¡at cå acestea vor fi na¡ionalizate în cazul în care compania nu le vinde rapid. În replicå, Syngenta sus¡ine cå de-
cizia este una ilegalå ¿i exageratå, care va avea consecin¡e negative asupra fermierilor americani. “Fermierii no¿tri din Arkansas sunt americani, condu¿i de manageri americani, care lucreazå pentru agricultura din Arkansas”, spune purtåtorul de cuvânt al Syngenta, Saswato Das, care a explicat cå terenurile sunt în proprietatea companiei de 35 de ani. Syngenta a fost fondatå în Elve¡ia, dar a fost cumpåratå în anul 2017 de compania de stat chinezå ChemChina, dupå o tranzac¡ie cu valoarea record de 43 de miliarde de dolari.
pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 40/2023
Pre]uri [i pie]e
659 milioane tone de semin]e oleaginoase Produc]ie semin]e oleaginoase. Total> 659,3 milioane tone
¥n ultimul raport publicat de USDA prognoza pentru anul de pia¡å 2023/2024 anun¡å o produc¡ie de semin¡e oleaginoase mai micå cu 2 milioane tone ¿i se estimeazå cå va atinge aproape 659,3 milioane. Sunt estimate scåderi de produc¡ii la soia din SUA (- 4,5 mil. tone) ¿i din India (-1,4 mil. tone), rapi¡a din Canada (-0,9 mil. tone) ¿i arahide din India (0,2 mil. tone). Produc¡ii un pic mai crescute sunt cele de rapi¡å din Polonia ¿i semin¡e de floarea-soarelui pentru Argentina (+8,0 mil. tone). Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase a scåzut cu 1 milion de tone ¿i ajunge la 192,5 milioane tone, cu vânzåri în scådere pentru rapi¡a din Canada, soia din SUA ¿i floarea-soarelui din Ucraina. S-au înregistrat înså vânzåri mai mari de soia din Brazilia. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 98 milioane tone, SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12 16
milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (6 milioane tone). La importatori avem China, cu 105 milioane tone), UE, cu 20,4 milioane
Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (33 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,3 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,8 mil. tone).
tone, Mexic (8 milioane tone) ¿i Japonia (6 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 3 milioane tone, la 132 milioane tone. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 369 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: soia (258 mil. tone); rapi¡å (47 mil. tone); floarea-soarelui (23,4 mil. tone); semin¡e de bumbac (15 mil. tone); nuci de palmier (10,6 mil. tone); arahide (7,8 mil. tone).
Marii consumatori sunt China (104,5 milioane tone), UE (50 mil. Marii consumatori sunt China (40 tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 milioane tone), UE (25 mil. tone), In- mil. tone). Stocurile ajung la 20 mil. tone. donezia (25 mil. tone), India (24 mil. Profitul Agricol 40/2023
CULTURI VEGETALE
Seceta începe s\ creeze probleme în Satu Mare Seceta începe så creeze probleme ¿i în zona de nord-vest a ¡årii, îngreunând råsårirea cerealelor påioase. Directorul Direc¡iei Agricole Satu Mare, Ioan Cioltean, a declarat cå umiditatea solului este deficitarå, dupå ce, în luna octombrie, au cåzut numai 6 litri pe metru påtrat.
Campania de toamnå este în plinå desfå¿urare “Este extrem de pu¡in. De obicei, în Satu Mare, cad 700 - 750 de litri pe metru påtrat într-un an. Ar trebui så cadå 70 litri, în octombrie”, spune Ioan Cioltean, directorul DAJ. Totu¿i, în lunile anterioare, situa¡ia a fost mai bunå. În septembrie, au fost 57 de litri pe metru påtrat, în august, peste 30 de litri, iar în iulie, 103 de litri. Ploile din septembrie au ajutat cultura de rapi¡a så råsarå ¿i au fost benefice ¿i la pregåtirea patului germinativ pentru campania de toamnå la însåmân¡at cerealele påioase. Avantajul este cå, în aceastå perioadå, consumul nu este mare, plantele de rapi¡å sunt micu¡e, iar lipsa umiditå¡ii nu se simte a¿a grav pe câmp. Cioltean este optimist ¿i crede cå, din pu¡inul de apå existent în sol, sunt ¿anse så råsarå culturile de toamnå, grâul, orzul ¿i ovåzul, semånate. “Campania este în plinå desfå¿urare în a doua jumåtate a lunii octombrie ¿i så speråm cå vin ¿i mult a¿teptatele ploi”. Din påcate, fermierii såtmåreni se mai confruntå cu o altå mare problemå. “A cåzut pre¡ul la cereale! Kilogramul de 30
Dr.ing.Ioan Cioltean, directorul DAJ Satu Mare
grâu este maxim 80 de bani, 70 de bani sau mai pu¡in kg de porumb, iar orzul peste 60 de bani kg”, a aten¡ionat directorul DAJ. Partea bunå este cå în Satu Mare existå spa¡iu de depozitare cu o capacitate de 1 milion de tone, iar fermierii nu se gråbesc så vândå recolta. Preferå så stocheze.
Produc¡ii bune în 2023 “Prin urmare, s-a ajuns så se ob¡inå produc¡ii de peste 4.000 de kilograme la hectar la floarea-soarelui. Mul¡i dintre fermieri au reu¿it aceste vârfuri de produc¡ie în 2023. Ceea ce în urmå cu câ¡iva ani nu se întâmpla. Mai mult de 2.500-3.000 de kg nu ob¡ineau ¿i erau mul¡umi¡i”. În 2023, produc¡iile au fost bune la grâu. În medie, 5.600 kg la ha în Satu Mare. Bineîn¡eles cå au fost ¿i niveluri mult mai înalte, de 6 - 7 tone la hectar. În acest an, grâul a fost ¿i de calitate. La porumb, s-au ob¡inut între 8.000 ¿i 12.000 de kg la ha. Cioltean a mai spus cå cheltuielile la un hectar sunt de min-
im 6.000 de lei, iar dacå au ob¡inut 6 tone, pre¡ul ar trebui så fie cel pu¡in 1 leu ca så compenseze cheltuielile. Totu¿i, pentru a câ¿tiga un profit a¿a cum este normal, evident cå trebuie så fie peste 1 leu kg de grâu. Ceea ce nu se întâmplå. A¿a cå fermierii sunt pe zero la grâu sau chiar în minus. Campania de semånat la grâu evolueazå foarte bine în a doua jumåtate a lunii octombrie. ¥ntrucât fermierii respectå rota¡ia culturilor, mul¡i au a¿teptat så finalizeze recoltatul porumbului pentru a pune grâul. Mai mult, unii au mai întârziat cu recoltatul porumbului, pentru ca ¿tiule¡ii så mai piardå din apå, fiindcå uscarea controlatå a boabelor costå 30 de lei tona. De aceea fermierii s-au orientat ca porumbul så aibå umiditate sub 15%. Dacå se poate chiar sub 14%, så nu aibå de cheltuit cu uscatul produc¡iei. În 2023, în Satu Mare au fost 70.000 de hectare de porumb. Au fost semånate 27.000 de hectare cu rapi¡å ¿i 36.000 de hectare cu grâu.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 40/2023
CULTURI VEGETALE
M\d\lina Fofirc\ este noul CFO al Agrinvest Agrinvest, unul dintre principalii jucåtori din agribusinessul românesc, anun¡å numirea Mådålinei Fofircå în postul de CFO (chief financial officer sau director financiar). Prin ocuparea acestei pozi¡ii, Agrinvest finalizeazå proiectul de întårire a echipei manageriale, proiect început în ianuarie 2023. “Experien¡a de peste 15 ani, profesionalismul, cât ¿i caracterul sunt valori care o recomandå ¿i suntem foarte ferici¡i cå, începând din aceastå lunå, Mådålina Fofircå este parte din echipa noastrå”, a declarat Daniel Florescu, CEO al Agrinvest. Absolventå de Finan¡e-Bånci, Mådålina Fofircå a ocupat pe rând mai multe pozi¡ii în banking, de la consultant financiar pânå la director zonal persoane juridice. “Am învå¡at legi, proceduri, metode, mi-am consolidat principii solide, am format ¿i coordonat echipe, am cunoscut oameni, am stabilit, atins ¿i depå¿it obiective, am fost întotdeauna top perfomer. Toate provocårile ¿i situa¡iile parcurse, cu bune ¿i rele, au contribuit la consolidarea unei experien¡e valoroase”, declara noul director financiar al companiei. Activitatea grupului Agrinvest se deruleazå pe mai multe linii, fiind un
Profitul Agricol 40/2023
business ce acoperå distribu¡ia de inputuri, comer¡ul cu cereale, produc¡ia agricolå ¿i finan¡area pentru fermieri. “Poten¡ialul de cre¿tere este evident. A deveni parte dintr-o organiza¡ie ca Agrinvest ¿i a ¡i se oferi ¿ansa de a putea contribui la evolu¡ia ei sunt argu-
mente solide pentru orice profesionist pasionat de meseria sa. Am våzut în asta o provocare pe care nu am putut decât så o îmbrå¡i¿ez”, sublinia Mådålina Fofircå.
Agrinvest
M\d\lina Fofirc\, CFO Agrinvest
31
CRE{TEREA ANIMALELOR
Sta]iunea {imnic cre[te B\l]at\ Româneasc\ cu Negru Sta¡iunea de Cercetare Dezvoltare Agricolå de la ªimnic, de lângå Craiova, are ca obiect principal de cercetare culturile mari. Dar pasiunea directorului Constantin Gåvan pentru animale a fåcut posibilå pråsirea la Sta¡iunea ªimnic a unui nucleu genetic superior din rasa Bål¡atå Româneascå cu Negru. Sigur, s-a pornit tot de la rasa Holstein Frizå, dar Mircea Bara, fost director tehnic la Semtest Craiova, acum cercetåtor la Sta¡iunea ªimnic, afirmå cå este o raså româneascå omologatå prin adaptare la mediu în ¡ara noastrå timp de mai multe genera¡ii. S-a fåcut o selec¡ie drasticå ¿i rezultatele se våd: vaci viguroase cu produc¡ii de lapte impresionante. “Sta¡iunea merge pe profit, are 2.000 de hectare ¿i vinde semin¡e grâu, orz, triticale, porumb, spune Mircea Bara. Nu plouå ¿i nu se poate ara. Are 200 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå cu Negru, din care mulge 105. A genotipat o parte din ele ¿i au rezultate extraordinare. “Testarea genomicå (testele genomice pentru determinarea valorii de ameliorare genomice - gPFT) ne-a adus o surprizå de propor¡ii: avem o vacå de 3.000, un record pentru România”, spune Mircea Bara. “Vreau så promovez doi tauri din asemenea vaci pentru testare la Semtest Craiova. To¡i taurii adu¿i la Semtest Craiova sunt testa¡i genomic la societå¡i acreditate din Europa. Ei se comparå cu baza interna¡ionalå de date. Avem tauri de 3.000-3.500, la fel ca în Italia. Noi avem la ªimnic vaci din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå. Am omologat prin Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie linia moderat consangvinizatå de Bål¡atå cu Negru Româneascå. Rasa are certificat de omologare. 38
Dup\ o via]\ de munc\ dedicat\ geneticii la Semtest Craiova, unde înc\ este consultant, Mircea Bara a ajuns la respectabila vârst\ de 70 de ani un reprezentant al vechii noastre [coli de zootehnie.
Linia geneticå de la ªimnic este lucratå dupå 5 genera¡ii de vaci din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå. Noi ne întemeiem pe faptul cå mediul a influen¡at foarte mult aceste animale. În cele 5 genera¡ii, au plecat deaici tåura¿i care au devenit ta¡i de tauri. S-au folosit astfel tauri române¿ti adapta¡i. Este o vacå largå, adâncå, cu fertilitate ridicatå, cu aptitudini de reproduc¡ie foarte bune. Ca fenotip ¿i nivel de produc¡ie, s-au adaptat mediului de la noi ¿i au confirmat prin valoarea lor genomicå deosebitå. Sta¡iunea ªimnic a cheltuit 40.000 de lei ca så facem testul genomic. A¿a putem demonstra valoarea genomicå. Raportatå la controlul oficial al performan¡elor, con¡ine mai mult adevår despre realitatea biologicå a rasei. Nucleul genetic de la ªimnic are la temelie vacile Holstein Frizå, aduse din Danemarca în anul 1977. Pe acel nucleu, s-a lucrat ¿i s-a demonstrat
¿tiin¡ific cå este o raså distinctå. De-a lungul anilor, de la Sta¡iunea ªimnic, din 1978, când eu chiar am fost repartizat la Semtest Craiova, au venit la noi 297 de tauri nominaliza¡i, am påstrat numele, numerele matricole. Ei au fost recolta¡i ¿i difuza¡i în popula¡ia de vaci în toatå România. Asta înseamnå progres genetic, difuzat de la aceastå sta¡iune. Am luat acceptul profesorilor universitari ca Horia Grosu, care au demonstrat calitå¡ile rasei.” Sta¡iunea nu vinde juninci, vrea så creascå efectivul. “Profesorul Constantin Gåvan, directorul Sta¡iunii ªimnic, este medic veterinar ¿i ¡ine foarte mult la nucleul de vaci. Din perspectiva aportului financiar, le-ar fi desfiin¡at, dar le ¡ine din pasiune. Îmbuteliem zilnic 3-400 de litri de lapte pentru ni¿te azile de båtrâni, pentru magazine mici din Craiova ¿i primim 3 lei pe litru, cu tot cu ambalaj”.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 40/2023
MA{INI & UTILAJE Jaydeep Singh a devenit CEO al Dicor Holding Dicor Holding anun¡å numirea lui Jaydeep Singh în func¡ia de CEO. Acesta va prelua conducerea holdingului ¿i se va focaliza pe maximizarea valorii pentru partenerii ¿i clien¡ii Dicor, împreunå cu echipa de top management formatå din Daniel Auricå - CEO, Dicor Land, Silviu Pricop - CCO, Dicor Land, Elena Ciobånicå - CFO, Dicor Land, Magda Bumbar - Director Adjunct, Dicor Holding, ¿i Radu Grigorescu - CCO, Dicor Input. “Prezentarea lui Jaydeep Singh ca noul CEO este nu doar ca un nou membru valoros în echipa noastrå, ci ¿i o reflectare a evolu¡iei grupului de firme ce fac parte din Dicor Holding. Sunt încrezåtor cå, sub
conducerea sa, ne vom continua misiunea de a cre¿te ¿i de a avea un impact semnificativ atât la nivel local, cât ¿i na¡ional”, a declarat Råzvan Diaconu, proprietar Dicor Holding. “Valorile, cultura ¿i mentalitatea echipei Dicor rezoneazå profund cu ceea ce cred ¿i cu ceea ce am devenit pe plan profesional ¿i este cu siguran¡å un loc unde se poate construi temeinic. Viziunea ¿i ambi¡ia mea se concentreazå acum asupra maximizårii poten¡ialului companiei, sprijinind fermierii în eforturile lor de a cre¿te productivitatea ¿i de a atinge succesul pe termen lung”, a spus Jaydeep Singh, CEO Dicor Holding.
Viktor Lemken a împlinit 85 de ani Viktor Lemken, ac¡ionar ¿i membru al companiei Lemken, a împlinit recent 85 de ani. Reprezentantul celei de-a ¿asea genera¡ii al acestei afaceri de familie Vik-
tor Lemken a transformat compania care îi poartå numele într-una dintre cele mai importante firme producåtoare de tehnologie agricolå din lume.
Se declarå “tehnician convins”, a absolvit cursuri de specialitate în domeniul tehnicii agricole, iar la 31 de ani a preluat conducerea Lemken. Timp de zeci de ani a lucrat la perfec¡ionarea plugului Lemken, cunoscut în toatå lumea. A urmat diversificarea produc¡iei cu semånåtori ¿i echipamente pentru protec¡ia plantelor, ceea ce a mårit exponen¡ial cifra de afaceri (559 milioane de euro anul trecut). Aståzi, conducerea companiei a trecut deja la cea de-a ¿aptea genera¡ie a familiei, la fiica sa, Nikola Lemken, care este ac¡ionar ¿i membru al conducerii executive a companiei Lemken.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2023
39