Issuu

nr. 40 din 28 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 40/2020

Alian¡a nu e nici acum gata pentru Copa-Cogeca

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

A trecut o lunå de când Ministerul Agriculturii a plåtit cotiza¡ia cåtre Copa-Cogeca. 200.000 de euro, pentru vreo ¿ase luni de statut de membru cu drepturi depline al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Atunci, pe la finalul lui septembrie (29 ca så fiu exact), liderii Alian¡ei se fålo¿eau în comunicate de preså cå în câteva zile vor prezenta echipe întregi care vor reprezenta agricultorii în grupurile de lucru de la Copa-Cogeca, cå vor intra imediat în pâine... De atunci, parcå s-a ales praful de promisiunile acelor zile. Pânå acum, la finalul lui octombrie, cele patru organiza¡ii din Alian¡a pentru Agriculturå nu au fåcut decât så se hår¡uiascå. Så nu participe la întâlnirile stabilite, så î¿i bage be¡e în roate pe te miri ce... Noi ne temeam cå vor avea o problemå de cadre. Cå nu vor gåsi suficien¡i speciali¿ti care så vrea så participe în cele 42 de grupe de lucru de la Copa-Cogeca. Dar se pare cå au gåsit de fapt prea mul¡i. Fiecare organiza¡ie membrå (nu må refer la APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, ci la membrii jude¡eni care compun organiza¡iile acestea mari) a propus între douå ¿i ¿apte persoane pentru fiecare grupå de lucru! Cu totul, s-au strâns 300 de oameni pe liste (sunt unii care s-au înscris în mai multe grupe de lucru). Cei 300 nu vor participa, efectiv to¡i, la ¿edin¡e. Ei trebuie tria¡i. Din rândul lor urmeazå så fie desemna¡i 42 de “finali¿ti”. Care så ¿tie problemele, så vorbeascå o limbå stråinå, så aibå disponibilitatea de a-¿i achita toate cålåtoriile din banii lor ¿i, mai ales, så aibå ¿i timp så facå toate astea. Ceilal¡i råmân în ¡arå, în cadrul unor a¿a-numite grupe na¡ionale de suport, constituite în oglindå cu cele de la Copa-Cogeca. Vå da¡i seama ce discu¡ii presupune aceastå triere? Nu speculåm deloc când spunem cå ¿edin¡ele de lucru se ¡in cu scandal, atunci când se ¡in. Zilele acestea la Bruxelles se creioneazå noua Politicå Agricolå Comunå, iar România stå ca neica nimeni, pe bancå în fa¡a por¡ii, sparge semin¡e, impasibilå cå tot satul då nåvalå cu gåle¡i, så îi stingå incendiul.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Robert VERESS

P.S.: ¥ntre timp, pe margine au început så se agite asocia¡iile micilor fermieri, stârnite (de cine?) så conteste plata cotiza¡iei...

Profitul Agricol 40/2020

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Gr\dina, via [i livada

Evenimentele s\pt\m=nii Furtunå într-un pahar cu apå

Dacian Ciolo¿: clarificåri asupra PAC Starea de calamitate, ordonan¡a 2.0 În linie dreaptå spre PAC

7 8 9

Familia Niculae a câ¿tigat procesul loturilor de hibridare împotriva ANAF

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 368 milioane de tone de soia Situa¡ia mondialå la floarea-soarelui Rapi¡å: 69 milioane de tone

Proiectul Yara pentru produc¡ie sustenabilå Interes crescut pentru Grain Bags în vestul ¡årii Record de 14,3 tone la porumb ¿i de 3,7 tone la floarea-soarelui Campania de semånat grâu, relansatå dupå ploi

12 14 16 16

Opinii Agricultura României, între nevoie ¿i realitate! Scurt portret al fermei europene

Dumitru Manole revine la prima iubire: Glosa

20 20

Combaterea dåunåtorilor în culturile de toamnå Corteva preferå hibrizii linoleici Saaten-Union: oferta ¿i noutå¡ile pentru culturile de primåvarå

Eugen Marin: Subven¡iile pentru pomiculturå råmân meschine Nevoia de furaje

Tehnologia Veda din fermele lui Cålin Muscå de la Arad 41

Ma[ini & utilaje

Tractorul din mijlocul Dunårii 44 Maschio Admiral: Grapa cu discuri prin defini¡ie 46 Claas a lansat încårcåtorul telescopic Torion 738 T Sinus 48

Informa]ii externe

22 22

28 30 33

Plan major de investi¡ii rurale în Sco¡ia Curcanii ar putea lipsi din meniul de Cråciun al englezilor

49 49

Magazin Pe râu, la caras, în stil competi¡ional Legea vânåtorii... cu altå pålårie O cartå din 1666, speran¡a Belgiei de a-¿i påstra drepturile de pescuit în apele britanice

Cui îi intr\ în portofel cele 6 miliarde de euro pentru iriga]ii

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cre[terea animalelor

17 “Prefer så ob¡in cu 1-2 tone în minus/ha, în anii buni, dar så am siguran¡a cå voi 18 scoate produc¡ii ¿i în anii foarte seceto¿i.”

Asocia]ii profesionale Asocia¡ia Aberdeen Angus trece la Pro Agro AMSEM, o asocia¡ie dedicatå 100% membrilor såi!

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Dacian Ciolo[> clarific\ri asupra PAC Europarlamentarul Dacian Ciolo¿ a sim¡it nevoia så låmureascå (mai ales presei agricole) câteva dintre aspectele privind Politica Agricolå Comunå. Asta în contextul aglomerårii spa¡iului public cu informa¡ii despre ce s-a votat vizavi de PAC în Consiliul de mini¿tri, în Parlamentul European...

În

primul rând, atrage aten¡ia Ciolo¿, forma votatå în plenul Parlamentului European zilele trecute nu este forma finalå, ci este doar pozi¡ia de negociere a Parlamentului cu Consiliul de mini¿tri ¿i cu Comisia Europeanå. La fel, nici forma votatå de Consiliul de mini¿tri, la Luxemburg, nu este documentul final, ci tot o carte de negociere, care va suferi perfec¡ionåri. Acum, cå fiecare dintre cele 3 pår¡i (a treia parte este Comisia Europeanå) ¿i-a stabilit pozi¡iile de negociere, în prima jumåtate a anului 2021 vom vedea probabil forma finalå a ceea ce va fi PAC pentru urmåtorii 7 ani. O modificare de esen¡å a PAC este abordarea prin Planuri Na¡ionale Strategice, scrise de fiecare ¡arå pentru ea. Ceea ce, spune Ciolo¿, poate aduce mai multå claritate. Fiecare stat î¿i poate adapta Politica Agricolå la tipicul lui, va fi mai flexibil ¿i poate mai pu¡in birocratic. Dar, pentru asta, fiecare stat va trebui så introducå defini¡ia fermierului activ. De la ce nivel minim de activitate agricolå în sus consideråm cå cineva este fermier?

Profitul Agricol 40/2020

Prin aceastå stratagemå, statele pot elimina companiile de la primirea subven¡iilor. Mai ales acele companii care fac agriculturå printre altele. Råmân înså în schemå fermierii pluriactivi, adicå cei care fac agriculturå ¿i procesare, de pildå. Ecoschemele, care pânå acum nu au fost definite, or så facå legåtura cu Pactul Verde. Oricum, ecoschemele urmeazå så fie mai bine definite în negocierile dintre Parlament ¿i Consiliul de mini¿tri, iar Comisia poate veni cu clarificåri. Trec repede peste måsurile privind pensionarea fermierilor båtrâni ¿i instalarea tinerilor în locul lor în ferme, dar amintesc aici cå Parlamentul a introdus încå un concept, de nou-venit în agriculturå, oameni care poate nu mai sunt tineri, dar vor så se apuce de o fermå. Esen¡ial, Parlamentul European a aprobat reducerea progresivå a plå¡ilor anuale directe de peste 60.000 de euro ¿i plafonarea acestora la 100.000 de euro. Dar fermierii vor putea så deducå (så adauge) 50% din suma totalå cheltuitå cu salariile. Cel pu¡in 6% din plå¡ile na¡ionale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici ¿i medii. Dacå înså statul folose¿te în acest scop peste 12% din alocarea sa financiarå, plafonarea devine voluntarå, nu obligatorie. Plafonarea totalå se va face când cumulul subven¡iilor va ajunge la 1.000.000 de euro în cazul fermelor persoane juridice ¿i la 500.000 de euro în cazul persoanelor fizice.

O vizitå de lucru la Paris Pre¡ de douå zile, pe 26 ¿i 27 octombrie, ministrul Adrian Oros s-a aflat într-o vizitå oficialå la Paris. El a fåcut parte dintr-o delega¡ie mai mare, conduså de prim-ministrul Ludovic Orban, care a avut ca ¡intå semnarea Parteneriatului strategic cu Fran¡a. ¥n trecut, parteneriatul era semnat la nivel de ¿efi de stat. Foarte probabil, Klaus Iohannis a preferat så îl evite pe Macron, ni¡el controversat acum sau så îi dea un suflu nou premierului Orban înainte de alegeri. ¥n agendå, ministrul Oros a avut prinså o întâlnire cu omologul såu francez, Julien Denormandie, ¿i participarea la convorbirile cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex. 529 de focare de PPA ANSVSA a anun¡at cå sunt 529 de focare de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e. 9 focare sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 5 în exploata¡ii de tip A. La finalul comunicatului, Agen-

¡ia anun¡å victorioaså cå, de¿i ¿efii serviciilor veterinare din statele membre UE se a¿teptau la o cre¿tere a numårului de focare în România, datoritå måsurilor luate de autoritå¡i, se produce o scådere a acestora, precum în grafic.

Insula Mare se apucå de zootehnie “Trebuie så facem ¿i zootehnie. Nu este în regulå så producem numai grâu, orz, porumb. Deocamdatå este un proiect, dar ac¡ionarii cer aceastå schimbare încå de la început, pentru diversificarea surselor de profit. Ne gândim inclusiv la legumiculturå”, spune directorul general Mihai Solomei. El a preluat func¡ia dupå pensionarea lui Lucian Buzdugan, la 1 ianuarie 2020.

Andrei OSTROVEANU 7

Pre]uri [i pie]e

Rapi]\> 69 milioane de tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19,4 milioane tone), UE (17 milioane tone), China (13,2) ¿i India (7,6 milioane tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 1 mil. tone fa¡å de anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,6) ¿i India (8).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 38,5 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (5,4), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone.

ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27,3 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), Canada (4,2), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8,2), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,8 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (50.000 tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

Situa]ia mondial\ la floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 51 milioane tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (15 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Rusia (13,5), UE (9,5) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 52 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mililioane tone): Ucraina (15), Rusia (13) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 1,4 milioane tone, cu 0,8 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21,5 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21,5 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7,5 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,68 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,4 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,3 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,4 milioane tone. Profitul Agricol 40/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Agricultura Rom=niei, ;ntre nevoie [i realitate! Crede cineva c\ dac\ Austria sau Fran]a ar avea B\r\ganul sau Dobrogea, cu câmpii întinse cât vezi cu ochii, ar sparge o sol\ de 100 sau 200 ha în parcele...?

parcurs cele 51 de pagini ale analizei nevoilor din agricultura româneascå, fåcutå de Ministerul Agriculturii. Este analiza ce va sta la baza Planului Na¡ional Strategic pentru exerci¡iul bugetar european 2021-2027. Cu excep¡ia digitalizårii, nu am sesizat nici o nevoie despre care så nu se fi vorbit în ultimii 7 ani. Cele 56 de nevoi identificate sunt repartizate în coresponden¡å cu cele 3 obiective generale, fiecare la rândul lui având 3 obiective specifice, la care se adaugå ¿i un obiectiv transversal, din noua Politicå Agricolå Comunå. Asta îmi aratå cå analiza nevoilor din agricultura româneascå dupå 2027 va aråta aproximativ la fel, întrucât nu se vor cheltui banii de-o altå manierå fa¡å de ultimul exerci¡iu bugetar european. Cu alte cuvinte, vom avea, ¿i dupå 2027, o balan¡å comercialå în care valoarea importurilor de produse alimentare va fi mult mai mare decât cea a exporturilor de cereale ¿i animale vii. Dupå intrarea în Comunitatea Europeanå, agricultura româneascå a cunoscut un salt spectaculos, ca performan¡å, în producerea de materie primå, în special. Acest salt s-a datorat infuziei de capital prin fondurile europene, dar în egalå måsurå ¿i aportului adus de companiile multina¡ionale furnizoare de inputuri ¿i utilaje agricole. Creditul furnizor acordat de cåtre aceste companii, precum ¿i conectarea fermierilor la tot ceea ce este nou în materie de tehnologie agricolå au contat foarte mult ¿i trebuie s-o spunem desProfitul Agricol 40/2020

chis. Principalul creditor, ¿i aståzi, al agriculturii române¿ti sunt companiile multina¡ionale, nu båncile. De asemenea, ¿i în sectorul de procesare a materiei prime, în special pe segmentul laptelui, au venit marile corpora¡ii ¿i au investit în România. Simultan au intrat ¿i corpora¡iile din retail. Fa¡å de acestea din urmå, România n-a avut viziunea sau puterea de a le obliga så se instaleze måcar mai cåtre periferia ora¿elor, astfel încât în ora¿e så poatå rezista micile magazine, a¿a cum se întâmplå în ¡årile europene. În acest context, direc¡iile de dezvoltare au fost trasate nu de statul român, ci de companiilor multina¡ionale prin strategiile proprii de dezvoltare pe o pia¡å emergentå, a¿a cum era România în 2007 ¿i cum, de altfel, a råmas ¿i aståzi pentru multe segmente economice, printre care ¿i agricultura. Aceastå realitate o putem schimba doar printr-o legisla¡ie care så permitå evolu¡ia agriculturii cåtre faza urmåtoare, ¿i anume o agriculturå maturå, precum cea a ¡årilor vest-europene. Pentru exemplificare, må opresc asupra unui segment pe care îl cunosc bine, industria semin¡elor. România a ocupat, în ultimii ani, locul 3, la nivel european, dupå Fran¡a ¿i Ungaria, ca producåtor de semin¡e de porumb. Aceastå direc¡ie de dezvoltarea nu a fost trasatå de cåtre statul român, ci de primele 2 companii de semin¡e, la nivel mondial, care au våzut poten¡ialul agricol al României, pozi¡ia geograficå ¿i costurile de produc¡ie mult mai scåzute fa¡å de cele ale Fran¡ei.

În aceste condi¡ii, au dezvoltat un cluster în producerea de semin¡e, prin dotarea fermelor cu echipamente pentru iriga¡ii, în vederea stabilizårii produc¡iei, dar ¿i cu utilaje ¿i echipamente agricole, asigurarea suportului tehnic, prin reprezentan¡ii de produc¡ie ai companiilor. Fermierii au plåtit cu såmân¡a produså inputurile ¿i echipamentele primite, în cadrul unor contracte multianuale. Dacå aceste companii vor råmâne cu acelea¿i marje de profit, vor mai produce semin¡e în România. Dacå nu, vor migra mai spre est, iar noi, ca ¡arå, ne vom pierde aceastå pozi¡ie. Cred cå statul român trebuie så-¿i defineascå propria strategie de dezvoltare, plecând de la resursele naturale, tradi¡ia zonei, nivelul de instruire a popula¡iei ¿i nevoia noastrå de a ne hråni cu ce producem local ¿i, implicit,de a sus¡ine economia localå. Noua Politicå Agricolå Comunå, cu cele 3 obiective generale, plus obiectivul transversal, trebuie pliatå pe strategia agricolå a României ¿i nu invers. Ideea de a ne fårâmi¡a marile exploata¡ii într-unele mai mici, pe motiv cå a¿a are Europa, este o prostie. Crede cineva cå dacå Austria sau Fran¡a ar avea Båråganul sau Dobrogea, cu câmpii întinse cât vezi cu ochii, ar sparge o solå de 100 sau 200 ha în parcele, så facå ferme mai mici care så practice agriculturå ecologicå? România dispune de zone de deal ¿i munte, unde se poate practica agricultura ecologicå, astfel încât så råspundå acestui deziderat european de a avea 25% din suprafa¡a agricolå cultivatå în sistem ecologic pânå în 2030. 17

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union> oferta [i nout\]ile pentru culturile de prim\var\ ¥n data de 4 octombrie 2019, compania Saaten-Union România a venit cu o mare surprizå pentru fermierii din România: mai exact, a completat portofoliul de floarea-soarelui cu 2 noi hibrizi, Alexa SU ¿i Davero SU, baza¡i pe tehnologia cu tribenuron-metil. Prin asociere cu un erbicid graminicid, aceastå tehnologie oferå un control foarte bun al buruienilor.

În

acest fel, începând cu anul 2020, avem posibilitatea så afirmåm cå portofoliul Saaten-Union este unul complet, care con¡ine hibrizi performan¡i din toate cele trei tehnologii: 1. Clearfield: Integral CL, Paraiso 102 CL, Surimi CL, Marquesa CL 2. Clearfield plus: Surprise CLP, Paraiso 1000 CLP 3. Sulfonil-ureicå: Alexa SU, Davero SU, Netå SU. Oferta companiei se adreseazå tuturor fermierilor din România, indiferent de suprafa¡å sau de zona geograficå în care se aflå ferma. Politicå comercialå vine în ajutorul fermierilor cu diverse instrumente financiare ¿i cu o plajå largå de pre¡uri. Poate vå întreba¡i cum se pot achizi¡iona produsele Saaten-Union ¿i care sunt pa¿ii de urmat. Pentru asta, l-am rugat pe dl Marius Cre¡u, director Comercial al companiei Saaten-Union, så ne råspundå la câteva întrebåri: 1. Hibrizii Alexa SU ¿i Davero SU sunt pentru primul an în câmpurile fermierilor, au trecut ace¿tia testul maturitå¡ii? M.C.: Cu modestie ¿i cu mare încânProfitul Agricol 40/2020

tare pot spune cå ace¿ti 2 hibrizi au depå¿it a¿teptårile departamentului comercial, dovedind stabilitate ¿i perfor-

man¡å în câmpurile fermierilor. La ora actualå ne situåm peste media din fermå cu ace¿ti doi hibrizi. uuu

Pre¡uri semin¡e certificate de floarea-soarelui pentru primåvara 2021 Grup

HIBRIZI PREMIUM SULFO rezisten¡i la Orobanche A-F HIBRIZI SULFO rezisten¡i la Orobanche A-E

HIBRIZI CONSACRAºI CL

HIBRIZI NOI CL

Hibrid

Precocitate

Ambalaj

HIBRIZI SULFO ALEXA SU Semitimpuriu NETÅ SU - nou Semitardiv Saci cu DAVERO SU Semitimpuriu 150.000 de semin¡e LAGUNA SU Semitardiv MIRANDA SU Semitardiv HIBRIZI CL SUBELLA CL Semitimpuriu PUNTASOL CL Semitimpuriu SURIMI CL Semitardiv MARQUESA CL Semitardiv Saci cu VICTORY CL Semitardiv 150.000 PARAISO 102 CL Semitardiv de semin¡e SUNTEC HO CL Semi tardiv GOLDY IR Timpuriu INTEGRAL CL - nou Semitimpuriu DRIVER CL Semitimpuriu HIBRIZI CL PLUS LORETTE CL PLUS - nou Semitimpuriu

HIBRIZI CL Plus PARAISO 1000 CL PLUS Semitardiv

Saci cu 150.000 de semin¡e

Pre¡ (lei/sac)

985

950

940

985

CONVENºIONALI SSaci cu Semitimpuriu 150.000 de semin¡e OFERTÅ SPECIALÅ (în limita stocului disponibil)* SURPRISE CL PLUS Timpuriu HIBRIZI CL PLUS LUCIA CL PLUS Semitardiv SURFER CL Semitimpuriu Saci cu HIBRIZI CL SUNFLORA CL Semitimpuriu 150.000 de semin¡e TAMARA CL Semitardiv SUPERSOL Semitimpuriu CLASICI VELKO Semitimpuriu Rezisten¡i la Orobanche A-F SUROSURO 162

845

800

745

495

*La hibrizii din ofertå specialå, pentru un numår de 10 saci achizi¡iona¡i se vor oferi 5 saci cu titlul gratuit din acela¿i hibrid sau din hibrizii afla¡i în aceea¿i grupå de pre¡. Livrårile se efectueazå de la depozit Saaten-Union Slobozia, Pesac ¿i Beuca. Pre¡urile din ofertå sunt negociabile în func¡ie de cantitå¡ile de semin¡e achizi¡ionate. Oferta este valabilå în limita stocului disponibil. Semin¡ele de floarea-soarelui sunt tratate cu Apron XL 350 ES. Certificare: normele EU respectiv OECD/ISTÅ. Termen de platå: 30.10.2021.

MA{INI & UTILAJE Tractorul din mijlocul Dun\rii Oamenii de marketing cautå tot timpul metode inedite pentru a-¿i prezenta cât mai atractiv subiectele. ªi fiecare vrea så gåseascå acea idee care så fie cât mai wow! IPSO Agriculturå a ridicat ¿tacheta anun¡årii noilor utilaje, cu lansarea la apå, la figurat, a celei mai noi game de tractoare 8RX. De fapt, e u¿or incorect spus “la figurat”, cåci dezvelirea noului tractor s-a petrecut în mijlocul fluviului, pe un bac plin cu jurnali¿ti, în splendida luminå aurie a amurgului.

rezentarea absolut ie¿itå din comun a fost exclusiv pentru o parte a presei agricole. Nu cå IPSO ar avea ceva cu cealaltå parte, doar cå trebuie respectate condi¡iile de distan¡are impuse de pandemie, iar bacul era limitat ca suprafa¡å. Cu toate acestea, ¿i restul presei agricole, ¿i fermierii au putut vedea în direct pe Facebook ¿i YouTube transmisia live a evenimentului. Dacå a¡i ratat momentul, îl gåsi¡i pe pagina de Facebook a revistei. Så revenim la bacul din mijlocul ¿enalului navigabil al Dunårii, undeva în dreptul localitå¡ii bulgare Silistra. Cei de la IPSO l-au adus, pe post de moderator, pe jurnalistul Alex Dima de la Pro Tv, cel care face emisiunea România, te iubesc! Alåturi, pentru detalii tehnice, i-au stat speciali¿tii de produs Marian Grigore (tractoare) ¿i Adrian Cålin (FarmSight).

Acestea permit o razå de virare sub 11 metri, fa¡å de alte tractoare pe ro¡i, de aceea¿i mårime ¿i putere, care vireazå pe o razå de 13 metri. Gama 8RX, lansatå a¿a de spumos în valurile Dunårii, include 4 modele: 8RX 310, 8RX 340, 8RX 370 ¿i 8RX 410. Ultimele 3 cifre reprezintå puterea nominalå. Dar, ca idee, puterea maximå cre¿te de la 357 CP la 458 CP în cazul ultimului model. Toate au un ampatament de 3.235 mm, o lungime de 6.230 mm, o înål¡ime de 3.550 mm ¿i o lå¡ime de 2.794 mm. Sigur, pe bac nu au putut expune toate 4 modelele. L-au ales pe cel mai puternic, 410. Transmisia este de tip e23, automatå, care transmite puterea necesarå

cerutå de tractor, implement ata¿at ¿i lucrare agricolå. Din teste, pune la sol 94% din for¡a motorului. Un alt element deosebit îl reprezintå sistemul complex de suspensii - pentru ¿enile, pentru cabinå, pentru scaunul operatorului - care preia toate ¿ocurile apårute în timpul lucrului ¿i nu le transmute nici elementelor în mi¿care ale tractorului, adicå motorul ¿i transmisia, nici operatorului. Drept urmare, durata de utilizare a tractorului este mult mai lungå, iar oboseala tractoristului va fi mult reduså la încheierea programului de lucru. Unii fermieri vor spune, da, e în regulå, dar aceste echipåri s-ar putea regåsi ¿i pe unele tractoare pe ro¡i. Da, înså ¿i ¿enilele au avantaje: reduc tasarea terenului, au o trac¡iune mult îmbunåtå¡itå ¿i lucråri agricole sunt efectuate în timp mai scurt. Speciali¿tii IPSO Agriculturå spun cå aceste avantaje pot aduce economii ulterioare (sau sporuri de produc¡ie în anul urmåtor, depinde cum se calculeazå) de 56 de euro/ha. Pare pu¡in?

Noua gamå de tractoare 8RX atrage în primul rând prin cele patru ¿enile. Cele de pe puntea fa¡å sunt discret mai mici decât cele de pe spate. ªenile pentru cå, spun inginerii John Deere, asigurå o manevrabilitate ¿i o trac¡iune optimå în orice condi¡ii de teren. Spre deosebire de alte tractoare pe 4 ¿enile din pia¡å, tractorul 8RX nu este articulat la mijloc, iar virarea se face cu ¿enilele de pe puntea fa¡å. 44

Profitul Agricol 40/2020

foto> Petru] C=]u

MA{INI & UTILAJE

La 1.000 de hectare economia (sau sporul) poate ajunge la 56.000 de euro.

Cabina, centru de comandå ¿i de relaxare Cabina montatå pe 8RX are echipåri ce par ie¿ite din comun. Parcå inginerii de la John Deere ¿i-au dorit cu tot dinadinsul ca fermierul så vrea så conducå un tractor 8RX. Vizibilitatea este de 360 de grade, iar scaunul meritå o descriere amånun¡itå: are sistem de masaj (exact, a¡i citit bine), sistem de ventila¡ie, suspensie pneumaticå, posibilitate de deplasare în lateral ¿i rotire pânå

la 63 de grade, plus un suport de odihnå pentru picioare. Acesta se aflå sub coloana de direc¡ie, iar volanul care se poate regla pe înål¡ime ¿i adâncime. Cotiera din dreapta operatorului are pe ea atât comenzile pentru transmisie, cât ¿i joystick-ul care acceseazå celelalte func¡ii ale tractorului ¿i comenzile pentru monitorizarea utilajelor ata¿ate. Operatorul are ¿i un mic frigider în care så-¿i ¡inå mâncarea ¿i apa, iar în interiorul cabinei temperatura poate fi reglatå prin intermediul aerului condi¡ionat exact cum dore¿te fiecare. Sistemele electronice ¿i softurile care echipeazå aceste tractoare pot fi

monitorizate ¿i accesate de pe un ecran color, iar în orice moment, în func¡ie de setåri, tractorul comunicå atât cu operatorul, cât ¿i cu fermierul aflat oriunde, prin smartphone. Tractorul indicå prin platforma MyJohnDeere.com starea utilajului, numårul de hectare lucrate, consumul de carburant (care este garantat cel mai mic din industrie, spun reprezentan¡ii John Deere), rata de semånat, rata de tratamente administrate, alerte privind eventuale repara¡ii sau înlocuiri de piese ori consumabile ¿i multe alte comunicåri ce ¡in deja de inteligen¡a artificialå. Pe parcurs, dacå nu are altceva de fåcut, operatorul acestui centru de comandå (cå tractorist nu mai putem så-i spunem…) poate citi o carte, asculta muzicå la radioul dotat cu ecran tactil, compatibil cu telefoanele Apple, 6 boxe ¿i un subwoofer. În acest råstimp, tractorul prelucreazå automat terenul cu utilajele ata¿ate sau seamånå ori trateazå culturile, toate aceste opera¡iuni fiind autoghidate prin GPS, iar la capåt de rând, fire¿te, întoarce singur, ridicå ¿i apoi coboarå singur utilajul tractat ¿i continuå lucrarea agricolå. Iar toate acestea, pentru cå poate. Vorba constructorului american: “Nothing runs like a Deere. John Deere.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2020

MAGAZIN

O cart\ din 1666, Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 28.10- 11.11.2020

Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti Doina Silistru 30.10.1958, senator PSD, membru Comisia de Agriculturå Mircea Armegioiu 30.10.1964, director regional zona 5, KWS Elena Nuncå 31.10.1976, director financiar Pioneer Petre Daea 2.11.1949, fost ministru Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a Leti¡ia Zahiu 4.11.1935, prof. dr. ASAS Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1976, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Costicå Leu 5.11.1937, fost ministru adjunct Elena Tatomir 7.11.1960, director Direc¡ia politici agricole MADR Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti - Måråcineni ªtefan Erimia 9.11.1977, responsabil service Claas Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Pite¿ti - Måråcineni Istvan Töke 11.11.1959, fost secretar de stat 54

speran]a Belgiei de a-[i p\stra drepturile de pescuit în apele britanice ¥n cazul unui e¿ec al negocierilor între UE ¿i guvernul de la Londra, Belgia va pierde accesul în mare parte din zona de pescuit a Mårii Nordului. Dar un document în limba latinå emis pentru Flandra de cåtre regele britanic Charles al II-lea, în iulie 1666, oferå unui numår de 50 de ambarca¡iuni de pescuit flamande acces perpetuu în apele britanice. “Cunoscând cât de mult Marea Britanie este ata¿atå vechilor legi ¿i cutume, aceasta ar putea fi o ¿anså”, spune Jan d'Hondt, arhivist ¿ef al ora¿ului-port Bruges, aråtând documentul amplu cu hârtie galbenå. Regele Charles al II-lea a semnat acest document ca un gest de recuno¿tin¡å fa¡å de ora¿ul Bruges, care i-a oferit refugiu dupå ce tatål såu a fost decapitat în timpul råzboiului civil englez din 1649. Cum în prezent navele de pescuit belgiene pleacå din Zeebrugge, aflat în vecinåtatea ora¿ului Bruges, documentul este încå valabil, considerå ministrul fla-

Regele Charles al II-lea al Angliei, Sco]iei [i Irlandei

mand al economiei, Hilde Crevits. Reprezentan¡a britanicå pe lângå UE nu a råspuns deocamdatå unei cereri de a comenta pe marginea acestui subiect.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Aurul ob¡inut dupå o evolu¡ie la sol – Victime cåzutå în urale; 2) A ¡ine la curent – Înhåmat de un mo¿; 3) Ambele pår¡i 9 10 ale unui disc! – Båtut... în cap; 4) Bårbat de excep¡ie – Curs de francezå; 5) Debutan¡i în forma¡ia militarå – Te¿ire... la strung! 6) Aråtat cu degetul la ¡arå – A cådea de frig; 7) Încorporat la unitate; 8) Apreciatå dupå ochi; 9) Tur de for¡å al avia¡iei – Neajunsul marilor aspira¡ii; 10) Lipsitå de mijloace de existen¡å.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 39/2020 ORIZONTAL: VACAR - TANC; UNANIMA - OH; LUT - MURATI; PA - CENTRAT; ORBI - COBRA; I - RUPERI - R; REBEL - TRI; COLOS - ERES; EMOTIONANT; PICANTERIE.

VERTICAL: 1) Vechi specialist în tåiatul viilor – Lovituri la nas; 2) Duce la revenirea pe rol – Termen pentru o nouå înfå¡i¿are; 3) Argåsi¡i... la tåbåcar! – Prilej de atac în valuri; 4) N-are niciun fel de re¡ineri – Era luatå cu zestre; 5) Curent alternativ; 6) Scapå fårå så fie controlat – Întorc la serviciu; 7) Sprijinit pe o poli¡å; 8) Cutii cu rol selectiv – Cere scuze cititorilor; 9) A reveni în incintå – Argument lipsit de fond! 10) Fåcute så explodeze. Profitul Agricol 40/2020