nr. 39 din 21 octombrie 2020 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 39/2020
E loc de mai råu
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18
De ce se zbat, zilele acestea, asocia¡iile profesionale så fie primite în toate structurile europene care conteazå? De ce ministerul a plåtit, cam în pripå, 200.000 de euro pentru ca Alian¡a pentru Agriculturå så stea 6 luni la masa Copa-Cogeca? Chiar, de ce o fi atât de important så fim în Copa-Cogeca anul viitor? Pentru cå suntem exact în perioada în care se definitiveazå Politica Agricolå Comunå. Apoi, zåu cå nu mai conteazå dacå ne ducem sau nu la întâlniri. 7 ani se vor scurge a¿a cum au fost pu¿i pe hârtie ¿i nu vom putea schimba o virgulå. Acum, nici så nu ne amågim cå, dacå suntem în Copa-Cogeca, putem schimba direc¡ia lucrurilor fa¡å de cum vor vest-europenii. (Cine plåte¿te masa, comandå muzica.) Dar, cu o prezen¡å bine conturatå, putem optimiza unele måsuri. Le putem face ¿i în favoarea fermierului român.
Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Fotoreporter
¥n acest moment, plafonarea nu mai este deloc o mizå. Pactul Verde European, cu pilonii anun¡a¡i deja, De la fermå la furculi¡å ¿i Biodiversitatea 2030, a lansat provocåri noi, mult mai subtile. ¥n fa¡a lor, cåinarea cå “da’ noi de ce n’avem subven¡ia celor din Vest” este rudimentarå, ca ¿i cum te-ai duce cu bâta la un meci de ¿ah. ªi, mai trebuie så observåm cå 2030 este doar un an-¡intå intermediar. Bruxelles-ul deseneazå zilele acestea politici economice care ne vor ghida pânå în 2050. Când zicå-se cå båtrânul continent va deveni neutru climatic. Adicå nu va emite mai multe gaze cu efect de serå decât poate stoca. Aståzi, la Copa-Cogeca, la Bruxelles, oriunde e loc de negociere, de nuan¡are, va trebui mizat pe ecoscheme, dar ni¿te ecoscheme care så remunereze substan¡ial fermierul pentru practicile sale pro mediu. Pe de altå parte, nu sunt sigur cå meritå så acceptåm ca 25% din terenul agricol så fie cultivat în sistem organic. ¥n primul rând, foarte probabil cumpåråtorul nu poate absorbi atâta ecologie. Reducerea cu 50% a pesticidelor este o altå discu¡ie complexå, unde este bine ca asocia¡iile profesionale så fie de fa¡å. Cu temele fåcute, pot propune nuan¡e. De pildå, så convingå Bruxelles-ul så le reducå pe grupe de risc. Aici, în Est, o mizå importantå sunt neonicotinoidele. Dacå vom propune o zonare riguroaså a utilizårii lor, poate îi convingem så ne mai îngåduie câ¡iva ani. ¥n fa¡a ecologiei Comisiei, poate avem ¿ansa så contracaråm cu un set mai amplu de bune practici. Oricum ar fi, trebuie så fim prezen¡i acolo unde se negociazå viitorul. Pentru cå, altfel, e loc de mai råu... Andrei OSTROVEANU
Petru¡ Câ¡u 0765 238 853
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
P.S.: A¿teptåm cu interes så vedem cine sunt cei care vor reprezenta fermierii la vârful Europei! Profitul Agricol 39/2020
3
CULTURI VEGETALE
Ziua Grâului în B\r\gan [i Moldova APPR pregåte¿te loturile comparative de grâu pentru douå evenimente ce vor avea loc anul viitor. Parteneri sunt ACCPT Ialomi¡a ¿i ACCPT Ia¿i.
“Sper\m ca aceste evenimente s\ devin\, precum Ziua Porumbului, platforme de dialog, de aceast\ dat\ pe tema cerealelor p\ioase”, spune Alina Cre]u, director executiv APPR. Subiectul principal îl reprezintå genetica de cereale påioase, mai exact promovarea celor mai adaptate soiuri. Se vor realiza loturi comparative de câte un hectar, cu 40 de soiuri de grâu ce provin de la zece producåtori. Acestea sunt înså doar baza de discu¡ii, întrucât obiectivul organizatorilor este mult mai vast. Sunt avute în vedere ¿i promovarea programelor de protec¡ie a culturilor ¿i de fertilizare, dar ¿i tehnologiile de cultivare. Pentru schema de protec¡ie a plantelor asocia¡ia a încheiat parteneriate cu Adama, în cazul platformei din Bårågan, ¿i cu Bayer pentru Moldova. “Vrem s\ aducem împreun\ filiera cerealelor de la s\mân]\ pân\ la consumatorul final, sectorul de mor\rit, panifica]ie, comer]ul cu cereale, poate chiar [i retail”.
28
Ambele ferme în care se realizeazå platformele au beneficiat de precipita¡ii, astfel încât sunt condi¡ii bune de semånat. A fost convenitå împreunå cu reprezentan¡ii producåtorilor de semin¡e o densitate de 400 b.g./mp. Semånatul s-a desfå¿urat în perioa-
Ziua Grâului Bårågan se va organiza în ferma lui Costin Telehuz, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a. Ziua Grâului Moldova se va desfå¿ura în ferma lui Liviu Bålånici, vicepre¿edinte ACCPT Ia¿i. da 15-20 octombrie. Schema de nutri¡ie a plantelor prevede ca fertilizarea de bazå så fie cea practicatå de fermier, la care se adaugå produsele specifice ale firmei partenere, pe baza cartårii agrochimice a solului ce a fost deja efectuatå. Pentru fertilizare, la platforma din Bårågan partener este Timac Agro, iar pentru testarea din Moldova organizatorii erau încå în a¿teptarea unei confirmåri din partea unui partener interesat de proiect.
Fiecare dintre cele douå platforme va avea elemente de diferen¡iere. “Vom încerca så aducem în cele douå platforme mai aproape ¿i consumatorii, ¿i furnizorii de tehnologii agricole pentru cå aceste platforme trebuie så devinå o surså de informare tehnicå pentru fermieri, dar ¿i o zonå de comunicare cu to¡i actorii de pe filiera de produs ¿i cu consumatorul final”, spune Alina Cre¡u. Astfel, vor exista douå direc¡ii specifice de implementare. În Bårågan, alåturi de testarea soiurilor se vor prezenta mai multe tehnici de semånat (strip till, semånat direct, conven¡ional) realizate cu ¿ase tipuri de semånåtori (Mzuri, Horsch Focus, Horsch Pronto, Pöttinger Terrasem, Väderstad Rapid 6F, Sky EasyDrill). La Ziua Grâului din Moldova, organizatå în ferma Panifcom, accentul va fi pus pe calitatea de panifica¡ie a soiurilor, modul în care sunt bonifica¡i fermierii atunci când ob¡in grâu de calitate. Subiecte de interes pentru organizatori sunt ¿i cererea consumatorilor în ceea ce prive¿te produsele de panifica¡ie, precum ¿i educa¡ia consumatorilor din România în ceea ce prive¿te produsele de panifica¡ie ¿i trasabilitatea acestora.
Adrian MIHAI
Profitul Agricol 39/2020
VIA}A COMPANIILOR
Agricultura la feminin Pe 1 iulie, Corteva Agriscience a anun¡at TalentA, un program pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå pentru femeile din mediul rural. Acum câteva zile, TalentA ¿i-a aflat prima rundå de câ¿tigåtoare: Elena Carson, Violeta Corina Moraru ¿i Elena Chesnoiu, femei-fermier care au convins, prin proiectele lor, cå meritå finan¡are pentru a-¿i dezvolta afacerea. Un premiu special, în valoare de 1.000 de dolari, a fost acordat doamnei
Veronica Chedea, pentru proiectul “Producerea unui vin roze din soiul autohton Amurg în Podgoria Târnave”. Premierea a avut loc pe 15 octombrie, când se celebreazå ¿i Ziua Mondialå a Femeilor din Mediul Rural. Doamnele fermier s-au înscris pe platforma online Corteva, iar cele care au fost selectate au participat la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea exper¡ilor Corteva. Au putut urma cursuri de Competen¡e generale de Business ¿i Competen¡e generale de
Locul I - 5.000 $ Carson Bread este proiectul care s-a situat pe primul loc în urma evaluårii realizate de consiliul de exper¡i. Este un proiect realizat de Elena Carson, din localitatea comuna Fålciu, jude¡ul Vaslui. Are 29 de ani, este inginer agronom ¿i lucreazå alåturi de so¡ul ei 220 hectare de teren. Locul II - 4.000 $ Violeta Corina Moraru, din localitatea Peri¿oru, jude¡ul Cålåra¿i, are 38 de ani ¿i va primi 4.000 $ pentru implementarea de sisteme de iriga¡ii în cadrul fermei Morar Pan Com. “Lucråm peste 1.000 ha, iar situa¡ia din acest an, în care am înregistrat pagube uria¿e din cauza secetei, ne-a determinat så implementåm sisteme de iriga¡ii. În 2020, în cadrul fermei, randa-
Corteva “La noi în comunå nu existå brutårie, cea de la care se aprovizioneazå oamenii se aflå la 40 km distan¡å. Noi avem materia primå ¿i neam gândit cå ar fi o idee minunatå så o putem valorifica, så oferim produse sånåtoase nouå ¿i celor din jurul nostru. Va fi un plus pentru mine, familia mea ¿i pentru zona noastrå", a declarat Elena Carson.
mentul de produc¡ie la grâu, porumb ¿i soia a scåzut între 85% ¿i 100%. De aceea irigarea devine o prioritate strategicå a fermei în viitorul apropiat. Iriga¡iile vor determina cre¿terea produc¡iei medie cu 30-50%, indiferent de condi¡iile climatice. Am ales irigare prin aspersiune cu rampa tip pivot datoritå rapiditå¡ii de instalare ¿i u¿urin¡ei în exploatare ¿i pentru cå nu necesitå personal specializat”, a punctat Violeta Corina Moraru.
Locul III - 3.000 $ Ocupanta locului III este Elena Chesnoiu din localitatea Bondrea, jude¡ul Olt. Are 30 de ani ¿i lucreazå alåturi de so¡ul ei 6 hectare de teren. οi dore¿te så dezvolte o culturå de cåp¿un, pe care o considerå o specie promi¡åtoare. “Dezvoltarea unei culturi de cåp¿un se face în timp scurt, deci ¿i investi¡ia 34
Agri-Business. Dupå finalizarea cursurilor online, au fost construite proiectele, axate pe obiectivele de sustenabilitate 2030, anun¡ate recent de Corteva (îmbunåtå¡irea securitå¡ii alimentare, asigurarea accesului la apå potabilå în comunitå¡i, sus¡inerea consumului responsabil, combaterea schimbårilor climatice ¿i conservarea ecosistemelor).
este e¿alonatå ¿i poate fi plåtitå par¡ial din vânzarea produselor ob¡inute în anul precedent. O regulå de bazå consideråm cå este achizi¡ionarea de stoloni sånåto¿i, cu aviz fitosanitar, så alegem soiuri anuale care sunt mult mai eficiente decât cele multianuale, så respectåm condi¡iile de plantare, irigare ¿i recoltare”, a specificat Elena Chesnoiu. Profitul Agricol 39/2020
AFACERI, BANI, CREDITE
Avocat> fermierii au [anse minime în instan]e Clubul Fermierilor Români îi consiliazå comercial ¿i juridic pe fermierii penaliza¡i sau executa¡i silit de traderi. O echipå de avoca¡i a început demersuri în instan¡e, pentru a se denun¡a anumite clauze contractuale, considerate abuzive. Am vrut så aflåm, înså, ce are de spus un avocat independent (neimplicat în aceste procese), specializat în drept comercial.
Mihai Kehaiyan este mediator ¿i avocat practician în insolven¡å. Dupå ce a studiat câteva contracte transmise redac¡iei (sub rugåmintea discre¡iei absolute), Kehaiyan a conchis cå ¿ansele fermierilor în instan¡e sunt minime, dacå nu chiar nule. “În vederea protejårii consumatorilor fa¡å de abuzurile agen¡ilor economici, legiuitorul a stabilit prin legi speciale (Legea 193/2000, OG 21/1992) anumite drepturi în favoarea celor dintâi. Scopul avut în vedere are la bazå o pozi¡ie inegalå între cele douå pår¡i la momentul semnårii contractului, consumatorul fiind o persoanå neinformatå, lipsitå de cuno¿tin¡e, spre deosebire de agentul economic, care este un profesionist în acel domeniu. De regulå, contractele sunt unele pre-tipårite, preredactate de cåtre profesionist, cu clauzele dorite de acesta, de a¿a naturå încât doar el så poatå fi avantajat pe parcursul derulårii contractului, iar consumatorul nu poate modifica con¡inutul lor. Consumatorul fie semneazå contractul în forma respectivå, fie este poftit så se adreseze altui agent economic, în cazul în care dore¿te modifi38
Mihai Kehaiyan, mediator [i avocat practician în insolven]\
carea vreunei clauze. Cum, de regulå, to¡i agen¡ii economici dintr-un anumit domeniu se folosesc de acela¿i tip de clauze, pânå la urmå consumatorul nu va avea încotro ¿i va semna cu unul dintre ei. Tocmai de aceea, aceste contracte au fost denumite de adeziune, consumatorul având doar op¡iunea de a adera la con¡inutul lor sau de a nu-l semna. Niciodatå de a modifica contractul prin negociere. Fiind legi speciale, atât OG 21/1992, cât ¿i Legea 193/2000 determinå în mod expres condi¡iile în care ar putea fi invocat caracterul abuziv al unei clauze. Dar se pune în discu¡ie calitatea celui care invocå aceastå situa¡ie. Dacå nu ai calitate, nu po¡i reclama caracterul abuziv al clauzei. Consumatorul, cum am specificat anterior, poate fi doar o persoanå neinformatå, o persoanå neavizatå. În practica instan¡elor de judecatå se acceptå aceastå calitate doar pentru anumite persoane fizice. Niciodatå un SRL, o SA, Întreprindere individualå, PFA nu va putea invoca caracterul abuziv al clauzei, întrucât persoanele juridice sunt considerate prin lege ca apar¡inând categoriei profesioni¿tilor.
Nici måcar toate persoane fizice nu au calitatea de consumatori. Am demonstrat acest lucru într-o cauzå la ICCJ. Am avut în vedere exceptarea acelor persoane care desfå¿oarå cu regularitate anumite activitå¡i economice chiar dacå nu sunt înregistrate la Registrul Comer¡ului (de exemplu, închirierea a mai mult de 5 locuin¡e sau cumpårarea de imobile în scop de revânzare). Înalta Curte a considerat cå aceste persoane nu erau unele neavizate, ci, dimpotrivå, persoane informate. În consecin¡å, apreciez cå, în situa¡ia în care s-ar demonstra cå un fermier a mai semnat astfel de contracte în trecut, cå activeazå pe pia¡a agricolå de o perioadå mai mare de timp, nu ar putea invoca caracterul abuziv, întrucât el nu are calitatea de consumator. Este clar cå aceste contracte sunt unele de adeziune, cumpåråtorul fiind asigurat sub toate aspectele posibile, inclusiv for¡a majorå, impreviziune etc. S-ar mai fi putut modifica contractul în împrejurarea în care fermierul nu ar fi renun¡at la clauza de impreviziune, adicå la o situa¡ie care survine pe parcursul contractului ¿i conduce la o modificare a acestuia de a¿a naturå încât presta¡ia unei pår¡i devine excesiv de oneroaså în raport cu contrapresta¡ia celeilalte pår¡i (în traducere: intervenirea unor împrejuråri care schimbå situa¡ia de la momentul semnårii contractului în defavoarea clarå a uneia dintre pår¡i). O altå situa¡ie juridicå de modificare a contractului prive¿te Leziunea - înså apreciez cå nu ar putea fi invocatå în aceste contracte, întrucât presupune o condi¡ie de inegalitate existentå încå de la data semnårii contractului. Or, în aceste cazuri, inegalitatea survine pe parcurs, în func¡ie de vreme”.
Robert VERESS Profitul Agricol 39/2020
CRE{TEREA
ANIMALELOR
Parada taurilor de la Semtest Craiova Pe 15 octombrie, a avut loc, la sediul Semtestului Craiova de la Malu Mare, parada taurilor fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România. A fost a treia edi¡ie. Au venit la acest eveniment vreo 50 de fermieri. To¡i aveau må¿ti, påstrau distan¡a ¿i mi s-au pårut crispa¡i din cauza pandemiei.
În
general, atmosfera a fost apåsåtoare, chiar dacå am avut noroc de vreme frumoaså. Nu a venit nimeni de la Ministerul Agriculturii, de¿i aveau ce vedea. A fost înså Bela Vaida, director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, care a promis cå îi va ajuta pe crescåtorii de tauri, dar asta am auzit ¿i anul trecut de la Daniel Botånoiu. Crescåtorii de tauri pentru pråsilå tot nu primesc subven¡ie. Au participat trei organiza¡ii profesionale, care de¡in Registrul Genealogic pentru rasele lor: Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine “Brunå Schwyz” - Mara-
40
mamure¿, care a început testarea primilor ei doi tåura¿i (ACT Brunå Schwyz MM, pre¿edinte Dorel Codrea), Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå (AGCTR, pre¿edinte Toader Nea¡å Împåratu) ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACV.BR-SIM, pre¿edinte Mircea Dumitru). ACT Brunå Schwyz MM a prezentat taurii Primo (tata francez, mama româncå) ¿i Felix (tata american, mama româncå). A urmat AGCTR cu 8 tauri: Yoder (tata american, mama româncå),
Max Yoder (tata american, mama româncå), But Yoder (tata american, mama româncå), Jedi Yoder (tata american, mama româncå), Domingo Yoder (tata american, mama româncå), Charlie Yoder (tata american, mama româncå), Oman Yoder (tata american, mama româncå) ¿i Amadeo Yoder (tata american, mama româncå). ªi ACV.BR-SIM a etalat 8 tauri, to¡i cu nume ilustre: Basarab (tata austriac, mama româncå), Iancu (tata ¿i mama germani), Burghez (tata austriac, mama româncå), Darius (tata austriac, mama româncå), Ahile (tata german, mama româncå), Ferdinand (tata austriac, mama româncå), Mare¿al (tata german, mama româncå), Harry (tata austriac, mama româncå). În final, Semtest Craiova a prezentat 7 tauri proprii, cu origini interna¡ionale: Profitul Agricol 39/2020
Marcator (Holstein, provine dintr-o mamå care a dat 1429 de litri de lapte la o lacta¡ie), Bonny (Brunå), Donovan (Simmental de carne), Clos (Charolaise), Dixi (Angus Negru), Brent (Angus Ro¿u) ¿i Integral (Albastru Belgian). “Este sårbåtoarea asocia¡iilor de crescåtori, care au reu¿it aceste performan¡e, dar a trebuit så ne låudåm ¿i noi cu ce facem”, a spus Gheorghe Bîlteanu, director general la Semtest Craiova, gazda evenimentului.
Profitul Agricol 39/2020
A¿adar, personajele centrale cu acest prilej au fost taurii. Unii au o valoare de ameliorare surprinzåtoare peste 3.000, adicå mult peste media vacilor din fermele României. Precizarea “tauri fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România” se impune fiindcå adaptarea vi¡elelor la clima, la furajarea ¿i la modul de via¡å din grajdurile noastre betonate este importantå pentru sånåtatea viitoarelor fabrici de lapte. Aici trebuie gåsit ¿i rostul adevårat al controlului ofi-
cial al performan¡elor, al testårii tåura¿ilor. Din cauza celor douå pandemii, crescåtorii no¿tri nu au mai putut socializa ¿i nu au avut unde så-¿i etaleze animalele frumoase. Iatå de ce, ¿i din acest motiv, parada taurilor de la Semtest Craiova råmâne unicul eveniment major din anul 2020 pentru zootehnia din România.
Viorel PATRICHI
41
LOCURI DE MUNCÅ
Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡
ORGANIZEAZÅ CONCURSURI pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00 pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00
Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la
Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964
S.C. MIG VAS DISTRIBU}IE S.R.L, companie româneasc\, cu distribu]ie la nivel na]ional de semin]e, pesticide, îngr\[\minte, regulatori de cre[tere,
ANGAJEAZ| REPREZENTAN}I V+NZ|RI (ingineri agronomi sau agen]i de vânzare) pentru jude]ele> C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu
Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei MIG VAS DISTRIBUºIE SRL; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. Cerin¡e: - Studii în domeniul agricol constituie avantaj; - Competen¡e: PC, permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitate de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri. 50
Oferta societå¡ii: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru; - Perfec¡ionare profesionalå continuå; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).
Vå rugåm så transmite¡i CV pe adresa migvasdistributie@yahoo.com sau pe fax: 0242.332.801 Profitul Agricol 39/2020
Profitul Agricol 39/2020
51