Issuu

nr. 37 din 7 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 37/2020

Oportunitå¡i care meritå ignorate

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Pe 29 septembrie lumea întreagå a sårbåtorit Ziua Interna¡ionalå a Combaterii Risipei Alimentare. Nu era s-o rateze tocmai ministrul Agriculturii, la noi. ªi, ca så nu se spunå cå nu respectå liniile directoare interna¡ionale, a organizat o conferin¡å de preså. A fost exact cum vå imagina¡i cå putea fi: ¿ters, plictisitor pânå la adormire. Primul motiv de zâmbet, zecile de angaja¡i ai ministerului care au întâmpinat lumea îmbråca¡i cu tricouri pe care era scris mare “Respect, mâncårii”. Probabil copy-writerul lor este tatuatorul lui Alex Velea (pentru cei mai pu¡in plimba¡i prin paginile de mondenitå¡i, Velea este un cântåre¡ care are un tatuaj enorm, Dumnezeu e, cu mine. Exact, cu virgulå!). ¥n ciuda pandemiei, prezidiul a fost grandios. Invita¡i unul ¿i unul, ¿efi mari, de la secretari de stat în sus. Vi-i spun ¿i eu cum mi-i aduc aminte: unul de la Interne (o deveni ilegalå risipa de alimente, mai ¿tii?), unul de la Educa¡ie, de la Dezvoltare Durabilå, Externe, ANSVSA, Mediu, ANPC, ONG-uri ¿i firme ale cåror legåturi cu scopul conferin¡ei îmi scapå ¿i aståzi. Dintre to¡i, doar ministrul Adrian Oros pårea cå î¿i pune sincer întrebarea ce cautå to¡i oamenii aceia acolo. Pe cine o fi supårat de a picat tocmai pe el obliga¡ia så vorbeascå despre risipa alimentarå, când, ¿tie toatå lumea, agricultorul vrea så vândå, cât mai mult, cu pre¡ cât mai bun... Ascultam cum vorbitorii se dådeau pe rând în caruselul ideilor nåstru¿nice (ca så fiu blând cu invita¡ii domnului ministru) ¿i nu scåpam de senza¡ia cå tråiesc într-un banc “de dinainte”. Nu ratez ocazia så vi-l spun: ¥n 1965, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez. Vecinul meu månâncå toatå ziua caviar, sturion, bea båuturi rare. - Bine, tovarå¿e, vom cerceta! ¥n 1975, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez. Vecinul meu månâncå. Clapon, vi¡el... - Bine, tovarå¿e, vom cerceta! ¥n 1985, la Securitate sunå telefonul: - Bunå ziua. Vreau så raportez.Vecinul meu månâncå! - Venim!

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2020

SUMAR Romovis a dat în judecatå Ministerul Agriculturii

Evenimentele s\pt\m=nii Perspectivele agriculturii în urmåtorii 7 ani 7 Ordonan¡a privind starea de calamitate va fi modificatå 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Asocia]ii profesionale Cum se fac bani din neutralitatea carbonului

Culturi vegetale To¡i au dreptate, dar cum va aråta înså agricultura din 2021? 20 Fermele Muscå, 1,5 milioane euro investi¡ii “de între¡inere” 22 Såmân¡a, prima verigå cåtre reu¿ita unei culturi 24 Porumbul boabe: calitatea se pregåte¿te din câmp 26 Agil 100 EC, erbicid pentru samulastra de grâu din rapi¡å 28 Lebosol-Mangan Gold, culturi de toamnå mai viguroase! 30

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Clubul Fermierilor îi consiliazå pe membri în rela¡ia cu traderii România intrå în Copa-Cogeca cu stângul Prof. Valeriu Tabårå ¿i rezolvarea problemelor agriculturii Arvalin. Eficien¡å doveditå în controlul ¿oarecilor de câmp Ionel Stan cere 3% impozit pentru a da salarii de 1.000 de euro tractori¿tilor

9 10

31 32

Ma[ini & utilaje Noile tractoare Claas Axion 900, mai inteligente ¿i mai eficiente 44 Utilajul Amazone cu numårul 2.000.000 a ajuns la Grano-Agro 46 Amazone Cirrus. Semånat rapid ¿i de precizie 48

Informa]ii externe Greva inspectorilor opre¿te exporturile din Argentina

Gradina, via [i livada Mesajul AIPROM pentru legumicultori: “Purta¡i echipamentul de protec¡ie!” 36 Bayer anun¡å reduceri de costuri Cartoful industrial un pericol pentru cultivatori? 38 Magazin Zorvec împotriva manei vi¡ei-de-vie 38 Partide memorabile pentru pescarii din Bucure¿ti, Ploie¿ti ¿i nu numai! Cre[terea animalelor Potârnichea ¿i fazanul, ultimii mohicani? Adrian Rådulescu: Este vital så dezvoltåm Parada clåtitelor de la Timi¿oara cre¿terea porcilor 40

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Perspectivele agriculturii în urm\torii 7 ani Cu prilejul Galei fermierilor din Banat, care a avut loc pe 1 octombrie, ministrul Adrian Oros a încercat så råspundå la întrebarea: "Cum vom gestiona ¿i finan¡a agricultura româneascå în urmåtorii ¿apte ani?"

În

primul rând, spune ministrul, este importantå reducerea balan¡ei comerciale din agriculturå. De aceea, în urmåtorii ani finan¡area trebuie så se îndrepte mai ales cåtre activitå¡ile de procesare ¿i depozitare. O altå prioritate o reprezintå asocierea economicå a fermelor, consolidarea producåtorului ¿i a micului procesator în lan¡ul valoric. Cea mai eficientå formulå: cooperativele. Politica agricolå na¡ionalå va pune accent pe pia¡a localå, a¿a cum se procedeazå ¿i în ¡årile occidentale. Pandemia, când a blocat aproape total importul ¿i exportul, a demonstrat cât de importantå este pia¡a localå în situa¡ii de crizå majorå. Trebuie educat ¿i consumatorul så î¿i îndrepte aten¡ia cåtre produsele autohtone. Educa¡ia trebuie fåcutå de asocia¡iile producåtorilor agricoli, de institu¡iile din domeniu, de ¿coalå ¿i chiar de familie. Anul acesta a scos în eviden¡å încå o datå cå agricultura româneascå are nevoie mare de iriga¡ii. Prin urmare

Profitul Agricol 37/2020

“trebuie så finan¡åm foarte repede ¿i consistent tot ce ¡ine de infrastructura de gestionare a apei.” Pe lângå iriga¡ii, este nevoie de asigurarea culturilor, de înfiin¡area fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor. Vizavi de Politica Agricolå Comunå, politica cabinetului liberal este så nu sus¡inå plafonarea, ci så se facå o platå redistributivå pentru a sprijini fermele de familie, spune Oros. Problema arendårii ¿i mai ales a subven¡iilor care nu ajung la fermierul care munce¿te påmântul, stabilitate ¿i siguran¡a investi¡iilor pe termen lung este o altå preocupare a ministrului. Cât prive¿te problema animalelor sålbatice care distrug culturile agricole, ministrul a avansat ideea cå, acolo unde fondurile de vânåtoare se întâlnesc cu terenurile agricole, fondurile så fie gestionate de cåtre fermieri.

Gheorghe MIRON

Adrian Oros a atras aten¡ia cå, dacå ¿i în 2021 agricultura se va confrunta cu o secetå la fel de devastatoare ca în 2020, despågubirile nu sunt chiar cea mai bunå solu¡ie. “De aceea trebuie så ne apucåm så facem cât mai urgent suprastructurå de gestionarea apei în agriculturå, fiindcå numai a¿a vom evita pierderile. Aceasta este prioritatea numårul unu.”

Nu to¡i fermierii au cerut despågubirile de toamnå? Din cei aproximativ 35.000 de fermieri afecta¡i de seceta de toamnå, câ¡i anun¡a ministerul acum nicio lunå cå ar fi, doar 27.861 au cerut despågubirile de la APIA. Cifra a fost vehiculatå de ministrul Adrian Oros în ¿edin¡a de guvern de de joi, 1 octombrie. “Banii au ajuns în contul fermierilor. Sunt 27.861 de beneficiari, s-au plåtit 850 de milioane de lei, iar suprafa¡a afectatå a fost 1.116.860 hectare”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, banii au intrat în conturile fermierilor încå de såptåmâna trecutå, dupå ce s-au fåcut controalele administrative. Glacial, premierul l-a întrebat dacå ace¿tia sunt to¡i fermierii, dar fårå så insiste prea tare. Sumele aprobate pentru schemele de plå¡i directe În ¿edin¡a de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost adoptatå Hotårârea privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plå¡ii unice pe suprafa¡å, al plå¡ii redistributive ¿i a intervalelor de suprafa¡å pentru care se acordå aceasta, al plå¡ii pentru practici agricole benefice pentru climå ¿i mediu, al plå¡ii pentru tinerii fermieri ¿i a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru måsura din sectorul zootehnic, speciile ovine ¿i caprine. ¥n acest an se plåtesc 98,7381 euro/hectar prin schema unicå de platå pe suprafa¡å. Au mai fost aprobate cuantumurile pentru plata redistributivå: 5 euro/hectar pentru cei care de¡in între 1 ¿i 5 hectare inclusiv ¿i 48,1053 euro/hectar pentru cei între 5 ¿i 30 de hectare inclusiv. Plata pentru înverzire a fost stabilitå la 57,8245 euro/ha. Pentru tinerii fermieri se plåtesc 36,6119 euro/ha. Începând cu data de 16 octombrie, APIA poate acorda plå¡i în avans într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat dupå finalizarea controalelor. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ordonan]a privind starea de Såptåmâna trecutå, la Ministerul Agriculturii a avut loc o dezbatere a proiectului de OUG privind instituirea stårii de calamitate. Au participat reprezentan¡ii organiza¡iilor membre OIPA cereale, iar moderator a fost secretarul de stat George Scarlat. Concluzia dezbaterilor: proiectul va fi modificat, iar dupå aceea, discu¡iile vor fi reluate.

trebuie våzutå ca o bâlbå a guvernan¡ilor. Pozi¡ia analiticå a ministerului este explicabilå prin sensibilitatea subiectului. Fiind an electoral, guvernul liberal ¿i-a propus så le dea satisfac¡ie fermierilor care reclamå cå sunt executa¡i silit de comercian¡ii de cereale ¿i de furnizorii de inputuri. Måsura gânditå de ei: så instituie stare de calamitate în jude¡ele în care cel pu¡in 50% din suprafa¡a agricolå a fost afectatå de secetå. În aceste jude¡e, orice fermier ar putea invoca for¡a majorå. Unele prevederi din proiectul ordonan¡ei de urgen¡å au stârnit critici ¿i numeroase controverse imediat dupå ce documentul a devenit public. Câteva firme au ¿i anun¡at cå, dacå ordonan¡a s-ar adopta în forma ini¡ialå, ar renun¡a categoric la contractele forward. Sunt producåtori români cu cifre de afaceri mari care au prezentat situa¡ii din care reiese cå ar fi adu¿i în faliment de situa¡ia creatå prin adoptarea ordonan¡ei. De altfel, mul¡i distribuitori acuzå cå deja sunt mul¡i fermieri care au anun¡at cå nu-¿i vor mai onora contractele ¿i existå temerea cå råul este deja fåcut. Obiec¡iile majore: 1. În cazul adoptårii, ordonan¡a nu ar face decât så mute problema financiarå de la fermieri la traderi, distribuitori ¿i procesatori. Probabil, destui distribuitori vor falimenta, iar finan¡area agriculturii prin plata inputurilor la recoltå va fi istorie, la fel ¿i contractarea anticipatå a pro-

duc¡iei agricole. 2. Ar putea invoca for¡a majorå ¿i cei care s-ar putea achita de obliga¡ii fårå a-¿i periclita afacerea. ¥n plus, ar fi discrimina¡i fermierii cu probleme generate de secetå, dar ale cåror ferme sunt în jude¡e în care nu se va declara starea de calamitate. 3. Ar fi încålcat principiul neretroactivitå¡ii legii, fiindcå ordonan¡a ar da posibilitatea denun¡årii unor contracte încheiate înaintea adoptårii sale. O solu¡ie avansatå la discu¡ii este garantarea, de cåtre stat, a unor credite prin care fermierii så-¿i achite datoriile. Mai mul¡i participan¡i spun cå, în opinia lor, asta nu ar distorsiona pia¡a, iar statul ar garanta credite doar pentru fermierii afla¡i în dificultate. Dar, au replicat al¡ii, existå pericolul unei supraîndatoråri, în condi¡iile în care nu se cunoa¿te ce va fi în anul agricol 2020-2021. Chiar ¿i în lipsa unei asemenea facilitå¡i, fermierii cu probleme reale nu sunt executa¡i silit, imediat. “Niciun trader nu se duce cu preten¡ia de a primi to¡i banii, pe loc, atunci când fermierul e de bunå credin¡å”, spune Victor Beznea. Se achizi¡ioneazå cantitatea ce nu poate fi livratå ¿i se face un act adi¡ional, cu precizarea diferen¡ei de pre¡ între cel contractual ¿i cu cât sa cumpårat în final cantitatea ce nu a putut fi livratå. Acest cost suplimentar este acoperit de trader, fermierul råmânând sa acopere aceasta diferen¡å de pre¡ în viitor”.

Referitor la cea din urmå obiec¡ie, ministrul Adrian Oros s-a derobat de responsabilitate, încercând så mute verdictul spre colegii såi din Guvern: “Nu pot r\spunde la acest subiect. Cu certitudine, Ministerul Justi]iei [i Ministerul de Finan]e pot oferi mai multe detalii despre legalitatea aplic\rii retroactive. Noi ne-am f\cut datoria s\ promov\m aceast\ lege dup\ ce ne-am consultat cu marile asocia]ii. Am considerat c\ un asemenea proiect, foarte bine articulat, respectat cu stricte]e, ar fi o mân\ de ajutor pentru fermieri. Noi am fundamentat ordonan]ele cât am putut mai bine”. Am avut ¿ansa så aflåm ce s-a discutat acolo din perspectiva unora dintre participan¡i. Singurii sus¡inåtori ai propunerii MADR, dar cu nuan¡e, au fost reprezentan¡ii organiza¡iilor de fermieri membre OIPA: APPR, Pro Agro ¿i LAPAR. Cele trei sunt unite în structura informalå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) ¿i au prezentat un punct de vedere comun.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, spune cå propunerea Alian¡ei a fost så se gândeascå o solu¡ie care så nu afecteze în mod special pe nimeni din lan¡ul agricol. “E normal ca fermierii care au avut situa¡ii de for¡å majorå så fie exonera¡i pe moment de obliga¡iile care le revin. To¡i fermierii din Bårågan ¿i Dobrogea au suferit pierderi anul acesta, dar asta nu înseamnå cå to¡i trebuie båga¡i în aceea¿i oalå. Dacå legea e fåcutå prost, ar ajunge så profite ¿i cei care nu ar avea dreptul så invoce for¡a majorå, iar consecin¡a ar fi distrugerea încrederii în validitatea contractelor, fie acestea de achizi¡ii de inputuri cu plata la termen sau vânzare anticipatå a produc¡iei. Ne-am muta într-o altå realitate, în care toate livrårile Profitul Agricol 37/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

calamitate va fi modificat\ s-ar face pe contracte spot, cu plata imediatå. Iar contractele de achizi¡ii de tip forward ar dispårea”.

acestora, fermierii urmând så-¿i achite obliga¡iile aferente acestui an în anii urmåtori, în func¡ie de recolte.

O propunere a lui Sitaru, însu¿itå de Alian¡å ¿i prezentatå lui Scarlat, este så li se permitå ¿i celor afecta¡i direct de invocarea for¡ei majore de cåtre fermieri så invoce, la rândul lor, for¡a majorå mai sus, pe lan¡, de exemplu, fa¡å de producåtori, în cazul distribuitorilor. Sitaru considerå cå, astfel, pierderile acestui an s-ar distribui în mod echitabil între partenerii din lan¡ul alimentar. În plus, nu ar fi vorba de o ¿tergere a datoriilor, ci doar de o amânare a

Victor Beznea, vicepre¿edinte ARCPA, considerå cå întâlnirea de la minister a fost utilå. “Partea bunå este cå ministerul a în¡eles mai bine situa¡ia. Am explicat cum se transmite o pagubå de la un partener de pe filierå la altul. Po¡i încerca så mu¡i paguba pe lan¡, dar undeva se va opri. Îl exoneråm pe fermier ¿i se mutå problema la trader, la distribuitor sau procesator”, spune Beznea. Totu¿i, este sceptic în privin¡a rezul-

tatului final. “Statul indicå cu degetul ¿i spune dintre voi doi, tu preiei paguba. Având precedentul, orice distribuitor, trader sau procesator va deveni circumspect. Ce se întâmplå dacå la anul va fi iar o situa¡ie de calamitate, iar numårul beneficiarilor se va dubla sau tripla? Cumpåråtorii nu vor mai avea curaj så achizi¡ioneze prin contracte forward, pentru cå oricând va exista spectrul calamitå¡ii ¿i anulårii contractelor. La fel, distribuitorii nu vor mai avea curajul de a-i finan¡a pe fermieri”.

Robert VERESS

Clubul Fermierilor îi consiliaz\ pe membri în rela]ia cu traderii Clubul Fermierilor Români a fost sus¡inut financiar, pânå anul acesta, de grupul Agricover. Chiar ¿i în prezent, când se autofinan¡eazå, Clubul este dependent de veniturile generate de brokerul de asiguråri la care a devenit ac¡ionar prin generozitatea Agricover. Cum Agricover ar avea de pierdut în situa¡ia în care ordonan¡a de urgen¡å ar fi adoptatå, ar fi fost de a¿teptat ca ¿i Clubul så aibå o pozi¡ie antagonistå fa¡å de propunerea ministerului. Înså, lucrurile nu stau chiar a¿a. Florian Ciolacu, directorul Clubului (foto), aratå cå menirea organiza¡iei este de a proteja interesele fermierilor. Pe de altå parte, între Club ¿i Agricover nu existå niciun fel de rela¡ii comerciale. Prin urmare, Clubul este critic la adresa clauzelor abuzive din contractele pe care fermierii le-au încheiat cu unii traderi ¿i considerå cå o måsurå ¡intitå de sprijin a fermierilor afla¡i în dificultate este binevenitå. “Sus¡inem o måsurå în care fiecare caz este tratat separat, fiindcå doar a¿a se poate men¡ine stabilitatea financiarå a întregului lan¡ comercial din agriculturå. Nu credem într-o solu¡ie care ar putea rezolva toate problemele. Sunt rela¡ii comerciale ¿i orice interven¡ie Profitul Agricol 37/2020

discre¡ionarå din afarå distorsioneazå mecanismele de pia¡å. Deja modul în care s-au stabilit despågubirile a generat discrepan¡e. Avem chiar în Club un exemplu elocvent, un fermier cu terenuri în douå jude¡e învecinate. Toate culturile sunt calamitate. Pentru cele dintr-un jude¡ prime¿te despågubiri, pentru cele din celålalt jude¡ nu prime¿te”. Pânå la legiferarea unei forme de sprijin, CFRO a decis deja så le ofere membrilor consiliere de specialitate, atunci când sunt supu¿i unor presiuni nejustificate din partea tarderilor. “Traderii invocå deja clauzele privind neonorarea contractelor ¿i fermierii sunt penaliza¡i cu valori mari. Din påcate, fermierii sunt nepregåti¡i så facå fa¡å singuri unor asemenea situa¡ii complicate. Contractele sunt asimetrice în prezent, con¡in clauze care nu au ce cåuta într-o rela¡ie comercialå corectå.” 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

România intr\ în Copa-Cogeca Pentru cå se petrecea chiar în preziua alegerilor, trecea aproape nebågatå în seamå ¿tirea cå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) a intrat în marea familie europeanå Copa-Cogeca.

oarte repede am putut observa cå intrarea nu a fost suficient pregåtitå. APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, cele patru organiza¡ii care au constituit AAC, ¿tiau din timp cå Bucure¿tiul se pregåte¿te så plåteascå 200.000 de euro, cotiza¡ia pe 6 luni la Copa-Cogeca, dar încå nu au stabilit echipele care le vor reprezenta în grupele de lucru la Bruxelles. Chiar dacå în spa¡iul public încearcå så promoveze unitate ¿i armonie, pe la cusåturi se vede cå disensiunile dintre ele sunt majore. Nu e un secret cå scopul principal al constituirii Alian¡ei a fost tocmai aderarea la Copa Cogeca. Din aceastå perspectivå, scopul a fost atins, pe 29 septembrie, când 200.000 de euro, vira¡i de Ministerul Agriculturii, au ajuns în conturile organiza¡iei paneuropene cu sediul la Bruxelles. De banii å¿tia, 3 înal¡i oficiali CopaCogeca, adicå pre¿edinta Copa, Christiane Lambert, pre¿edintele Cogeca, Ramon Armengol, ¿i secretarul general Pekka Pesonen, au transmis mesaje încurajatoare de bun venit pentru AAC. În ¡arå, AAC a emis, la rândul såu, un comunicat de glorificare a reu¿itei. Un moment superb, îl descria Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. Pe undeva, e de în¡eles: în trecut, au existat tentative ale FNPAR, Pro Agro ¿i LAPAR de aderare la Copa-Cogeca, dar acestea au e¿uat toc-

mai din cauza neachitårii cotiza¡iei. Doar cå, din acela¿i comunicat de preså, aflåm cå Pro Agro, LAPAR, UNCSV ¿i APPR sunt membre în CopaCogeca încå din 9 iulie 2020, devenind membre cu drepturi depline (inclusiv dreptul de vot) odatå cu achitarea cotiza¡iei, pe 29 septembrie. Au trecut, a¿adar, aproape trei luni de la aderare ¿i pânå la dobândirea dreptului de vot. Trei luni pe care organiza¡iile din AAC le-ar fi putut folosi pentru pregåtirea acestui moment, pentru a avea constituite echipele cu care så fie prezente în grupele de dialog de la Copa-Cogeca ¿i så exprime, prin vot, interesele României. Dar nu au fåcut-o. Pentru cå, spun ele, nu au avut certitudinea achitårii contribu¡iei de cåtre MADR. Or, ministerul este obligat prin lege så achite contribu¡ia. ªi, dacå nu în¡elege så respecte legea din proprie ini¡iativå, existå cåi de constrângere.

iderii AAC s-au reunit, vineri, 2 octombrie, încå de la ora 10, pentru a discuta despre echipele cu care ur meazå så se prezinte în grupele de lucru de la Copa-Cogeca. Deocamdatå, s-a stabilit ca fiecare organiza¡ie så dea câte unul pânå la trei exper¡i care så facå parte din grupele de dialog civil. Sunt 12 grupe de dialog la care se va încerca reprezentarea, unele dintre acestea cu subgrupe. Aceasta înseamnå cå fiecare organiza¡ie va trebui så identifice cel pu¡in 12 exper¡i, dar ideal 36. Apoi, dintre cei 4-12 exper¡i gåsi¡i în Alian¡å, pentru fiecare grupå/subgrupå de la Copa-Cogeca, va fi desemnat unul care va reprezenta efectiv Alian¡a la Bruxelles. Reprezentarea se va face, înså, prin consultarea colegilor exper¡i ¿i, evident, cu mandat din partea conducerilor celor patru organiza¡ii.

Copa-Cogeca va considera cotiza]ia pl\tit\ pân\ în martie 2021 La solicitarea revistei Profitului Agricol, Pekka Pesonen (foto), secretarul general al Copa-Cogeca, a transmis cå suma de 200.000 de euro pe care Ministerul Agriculturii a virat-o în conturile organiza¡iei la data de 29 septembrie va fi consideratå cotiza¡ia Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC), pentru perioada 29 septembrie 2020 28 martie 2021. “Calitatea de membru complet se concretizeazå odatå cu plata integralå a facturårii relevante. În acord cu dele-

ga¡ia AAC din România, am convenit asupra perioadei de ¿ase luni (1 iulie - 31 decembrie) care a fost utilizatå în facturarea noastrå. Cu toate acestea, având în vedere pregåtirea pentru platå ¿i întârzierile aferente calendarului, cotiza¡ia a fost activatå la sfâr¿itul lunii septembrie, odatå ce am primit plata în Belgia. Pot så vå asigur cå vom considera cotiza¡ia achitatå din 29 septembrie 2020, pentru ¿ase luni, pânå la 28 martie 2021”, ne-a declarat finlandezul Pekka Pesonen. Profitul Agricol 37/2020

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

cu stângul Este o schemå ¿i un mecanism complex, care, ca så func¡ioneze, presupune resurse financiare, armonie ¿i bunå coordonare. Spre meritul lor, liderii Alian¡ei au turat motoarele la maxim ¿i au fixat un termen foarte scurt pentru gåsirea celor 12-36 de exper¡i din fiecare organiza¡ie: miercuri, 7 octombrie.

APPR a avut deja consiliul director, iar pre¿edintele Nicolae Sitaru a relatat la Profitul Agricol live cå s-a decis o amplå consultare a membrilor. Fiecare fermier a fost invitat så se implice în måsura în care corespunde criteriilor de selec¡ie. “Prima condi]ie de participare este ca fermierul respectiv s\-[i doreasc\ acest lucru, s\ munceasc\ voluntar pentru comunitate. A doua condi]ie este s\ se priceap\ la ce va avea de f\cut. A treia condi]ie este s\ cunoasc\ foarte bine o limb\ str\in\, pentru a nu avea nevoie de translator acolo.” APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV intrå în Copa-Cogeca cu o zestre de aproximativ 3.500 de membri, care lucreazå o suprafa¡å totalå de 2,5 milioane ha, la care se adaugå 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei. ¥n timp ce Copa-Cogeca promoveazå interesele a mai mult de 28 de milioane de fermieri ¿i familiile acestora, dar ¿i a aproximativ 38.000 de cooperative, spune comunicatul Alian¡ei.

pagini de Robert VERESS Profitul Agricol 37/2020

Ionel Arion ar putea fi vicepre¿edinte Copa-Cogeca Chiar dacå nu este o structurå formalizatå, AAC ¿i-a creat deja câteva mecanisme de func¡ionare specifice unei organiza¡ii de sine ståtåtoare. De exemplu, încå din varå liderii Alian¡ei au înregistrat la notariat un protocol de reprezentare, conform cåruia stabileau o pre¿edin¡ie rotativå anualå. În primul an, pre¿edin¡ia este asiguratå de Pro Agro. ¥n iulie 2021 vine rândul APPR, anul urmåtor LAPAR ¿i la final UNCSV. În dubla calitate de reprezentant al AAC în aceastå perioadå ¿i de pre¿edinte Pro Agro, Ionel Arion (foto) exprimå câteva considerente despre însemnåtatea aderårii la Copa-Cogeca ¿i despre modul în care vede reprezentarea ¡årii noastre în aceastå structurå. Arion sumarizeazå beneficiul aderårii printr-o reprezentare plasticå a puterii de influen¡å a Copa-Cogeca în procesul decizional de la Bruxelles. “La DG Agri sunt 27 de scaune ¿i fiecare are un ocupant desemnat. Din cele 27 de scaune, 21 sunt ocupate de oameni din Copa-Cogeca ¿i doar câte unul de ELO, traderi, procesatori, distribuitori...”. În timpul petrecut la Bruxelles, Arion a observat cå existå o persoanå de la Copa-Cogeca care se coordoneazå permanent cu cabinetul comisarului pentru agriculturå. Practic, îi face agenda. Deloc discret, Arion se erijeazå în rolul de locomotivå a AAC: "Ca så aderi la Copa Cogeca, trebuie så fii organizat multisectorial, ¿i så fii reprezentativ. Azi, în România, nu se încadra în aceste criterii decât Pro Agro. Noi am pus la båtaie platforma noastrå ¿i nu am cerut nimic, doar drepturi egale cu celelalte organiza¡ii. Singuri nu am fi reu¿it, nici al¡ii fårå noi, dar România trebuie så fie acolo". Reprezentantul Alian¡ei sus¡ine cå formula de aderare folositå de România, cu mai multe organiza¡ii profesionale folosind o platformå comunå, a fost practicatå de Marea Britanie, Italia ¿i Polonia. Este interesant de aflat motivul pentru care organiza¡iile fermierilor din Marea Britanie insistå så facå lobby la Bruxelles. Cele patru organiza¡ii din AAC nu se vor duce la Bruxelles cu propriile idei despre PAC ¿i alte probleme sectoriale, ci vor exprima prin reprezentan¡i un punct de vedere comun, na¡ional, agreat în prealabil în ¡arå. "Îmi doresc så avem Copa & Cogeca de România, o structurå în oglindå cu cea de la Bruxelles. Alian¡a asta ar trebui så fie". Despre modalitatea de finan¡are a cotiza¡iei la Copa & Cogeca, Ionel Arion crede cå lucrurile sunt bine a¿a cum sunt: "Prin plata acestei cotiza¡ii, statul român, executivul, se derobeazå de anumite angajamente. Practic, externalizeazå un serviciu. Fran¡a ¿i Germania plåtesc o parte din cotiza¡ie. ªi Marea Britanie plåtea, când era membrå. Polonia o plåte¿te pe toatå, prin camere agricole". Existå voci din mediul asociativ care sus¡in cå la Copa & Cogeca ar trebui trimi¿i diploma¡i specializa¡i în diverse domenii din agriculturå, înså Arion nu împårtå¿e¿te acest punct de vedere. "Majoritatea celor care sunt la Copa & Cogeca sunt fermieri. Din 50 de oameni câ¡i erau în salå la o ¿edin¡å, 40 erau fermieri.” 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (=) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. ¥n såptåmâna 21 - 25 septembrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

21.09 121 120 113

22.09 123 121 115

23.09 124 122 117

24.09 125 123 120

25.09 123 121 119 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 197 201 203

22.09 199 202 204

23.09 24.09 25.09 200 201 200 203 205 203 205 207 204

la 273 dolari/tonå (1.147 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 21 septembrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 177 euro/tonå (867 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 93.170 tone, Peru 85.770 tone, Mexic 77.070 tone, Coreea de Sud cu 57.170 tone ¿i Japonia 37.770 tone.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (936 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 237 dolari/tonå (995 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.09 Rouen 181 Dunquerque 180 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 173 Rouen FOB 189

22.09 23.09 183 185 185 187 185 187 181 183 175 177 190 191

21.09 233 231 221

22.09 235 233 223

23.09 237 235 224

România

24.09 239 237 225

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 septembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 163 euro/tonå (799 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A crescut cu 8 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

22.09 140 141 144

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.09 Bordeaux 161 Pallice 157 Rhin 159 Bordeaux FOB 155 Pontivy 177

$/t

23.09 24.09 25.09 141 143 144 143 145 147 145 147 149 euro/t

22.09 23.09 24.09 25.09 163 165 167 169 159 161 163 165 161 163 165 167 157 159 161 163 179 181 183 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

25.09 237 235 223

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 181 dolari/tonå (760 lei), mai mare cu 10 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

21.09 139 140 143

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie 2020, a fost de 173 dolari/t (723 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 2) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2020 este de 177 dolari/t (743 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

25.09 185 187 187 183 177 191

fost de 193 dolari/tonå (811 lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå.

euro/t 24.09 187 189 189 185 179 193

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec Mar

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (916

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 165 euro/tonå (808 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 188 dolari/tonå (790 lei), fa¡å de 179 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 21.09.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 167 euro/tonå (818 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 179 181 183 185 188 183 185 187 189 190

Profitul Agricol 37/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 427 dolari/tonå (1.793 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 septembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 359 363 357

22.09 363 365 359

$/t 23.09 365 367 363

24.09 367 369 365

25.09 369 370 367

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.09.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

21.09 157 159 169 171

22.09 159 160 170 172

23.09 160 161 171 173

24.09 161 163 173 175

25.09 159 161 171 173

163 163

165 167 169 167 165 167 169 167

PREºURI 21 - 25.09.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 septembrie 2020, a fost de 193 dolari/tonå (811 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 417 dolari/tonå (1.751 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 351 dolari/tonå (1.474 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

21.09 719 715 719

22.09 23.09 24.09 720 721 723 717 719 721 720 721 723

$/t 25.09 724 723 725

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 159 euro/tonå (779 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 167 euro/tonå (818 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 septembrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (802 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 170.770 tone ¿i Japonia 7.170 tone.

Sorg

na 107.770 tone, Italia 97.770 tone, Bangladesh 77.770 tone, Indonezia 77.770 tone ¿i Mexic 57.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 190 191 193 195 193 193 194 195 197 195

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 345 347 349 350 351 347 349 350 351 353

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 405 407 413 415 417 411 413 415 417 419

cre¿tere cu 6 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 347 dolari/tonå (1.457 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 25 sept., a fost de 353 dolari/tonå (1.483 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 357 dolari/t (1.499 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 347 349 351 352 353

euro/t

21.09 22.09 23.09 24.09 25.09 Dieppe 349 351 353 355 357

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 385 euro/tonå (1.886 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 391 euro/tonå (1.916 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 21 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 385 euro/tonå (1.886 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

21.09 Rouen 377 Dunquerque 383 Moselle 375

25.09 385 391 385

22.09 379 385 379

23.09 381 387 381

24.09 383 389 383

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

21.09 387 391 393

22.09 389 393 394

23.09 390 394 395

24.09 391 395 397

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

193 dolari/t

$/t

427 dolari/t

193 dolari/t

$/t 25.09 392 397 399

Profitul Agricol 37/2020

Pre]uri [i pie]e Brazilia: produc¡ie-record la porumb Produc¡ia de porumb din Brazilia este estimatå la un record de 110 milioane tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå (sezonul 1 plus safrinha) este estimatå la 19,5 milioane hectare, în cre¿tere cu 1 mil. ha fa¡å de anul trecut. Pre¡urile favorabile au determinat aceastå cre¿tere a suprafe¡ei în primul sezon. Produc¡ia medie este prognozatå la 5,64 tone/hectar, cu 2% mai mare decât anul trecut. Semånatul pentru primul sezon a început în regiunile Rio Grande do Sul ¿i Paraná, unde lucrårile avansase deja pe 9% din suprafa¡å. ¥n ce prive¿te porumbul din al doilea sezon (safrinha), semånatul va debuta la mijlocul lunii ianuarie 2021, iar randamentele vor depinde în mare måsurå de volumul precipita¡iilor. Ucraina: 38,5 milioane tone de porumb Anali¿tii americani apreciazå cå pentru anul de pia¡å 2020/21 produc¡ia de porumb din Ucraina va ajunge la 38,5 milioane tone. Este mai mare cu 7% fa¡å de anul trecut. Estimårile includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie va fi de 7,13 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Chiar dacå în marile zone de culturå din sudul Ucrainei s-au înregistrat temperaturi ridicate ¿i secetå, se estimeazå cå randamentele nu vor fi afectate. România: situa¡ia la zi a porumbului În vestul ¡årii, recoltarea porumbului este în plinå desfå¿urare. Zonele de nord-vest au un randament de 11-12 tone la hectar, iar zona de sud are un randament de 8-9 tone. Pre¡urile au o plajå largå, dar ca marker de tranzac¡ionare, 135 euro este o bazå. Conversia ne aratå un nivel de 655658 lei/tona. Portul Constan¡a afi¿eazå 770-785 lei/tonå. 16

Argentina: seceta reduce randamentul la grâu Produc¡ia de grâu din Argentina pentru 2020/21 este prognozatå la 19,5 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i cu 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå nu va depå¿i 6,4 milioane hectare, mai micå cu 6% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi probabil de 3,07 tone/hectar, cu 5% peste cea de anul trecut. Prognozele au fost revizuite din cauza secetei prelungite, în special în provincia Córdoba, unde umiditatea solului este în prezent insuficientå pentru dezvoltarea normalå a culturilor. Anali¿tii apreciazå cå, în urmåtoarele douå såptåmâni, este nevoie de un volum mai mare de precipita¡ii pentru a ob¡ine grâu de calitate, cu o greutate normalå a boabelor la recoltare.

Rusia: produc¡ia de grâu va ajunge la 78 milioane tone ¥n ultimul raport USDA se estimeazå cå produc¡ia de grâu din Rusia pentru 2020/21 va fi de aproximativ 78 milioane tone, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut. Defalcat, este vorba de 58 mil. tone grâu de toamnå ¿i 20 mil. tone grâu de primåvarå. Estimårile nu au inclus ¿i produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie totalå de grâu va ajunge la 2,76 tone/hectar, mai mare cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 28,3 milioane hectare, în cre¿tere cu 4% fa¡å de anul trecut. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii din Rusia, la 4 septembrie recoltarea se realizase pe 23 mil. ha, cu o produc¡ie (înainte de curå¡are ¿i uscare) de 76,3 mil. tone.

Canada: randament-record la grâu Produc¡ia de grâu din Canada va atinge 36 milioane tone, în cre¿tere cu 11% fa¡å de anul trecut ¿i cu 16% peste media pe 5 ani. Chiar dacå a fost reduså suprafa¡a cultivatå cu grâu de primåvarå, a compensat grâul dur, ceea ce a dus la o estimare de 9,9 milioane hectare a suprafe¡ei totale cultivate, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat så atingå un record de 3,64 tone/hectar, cu 9% mai mare decât anul trecut. Grâul de primåvarå reprezintå 73% din produc¡ia totalå, iar grâul dur doar 19%. StatCan, Serviciul de Statisticå Canadian, estimeazå o cre¿tere cu 18% a suprafe¡ei semånate cu grâu dur ¿i cu 47% a suprafe¡ei cu grâu de toamnå. Preferin¡ele pentru grâul dur se datoreazå cererii crescute de paste pe perioada pandemiei COVID-19.

Australia: produc¡ie de grâu mai mare cu 13 mil. tone, dupå seceta de anul trecut Produc¡ia de grâu din Australia este prognozatå la 28,5 milioane tone, în cre¿tere cu 13,3 mil. tone (88%) fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este apreciatå la 13 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 2,8 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 2,19 tone/hectar, în cre¿tere cu 47% fa¡å de anul trecut ¿i cu 13% peste media pe 5 ani. La sfâr¿itul lunii august ¿i începutul lunii septembrie, speciali¿tii FAS-Canberra au vizitat zonele cultivate ¿i au observat condi¡ii bune de cre¿tere a plantelor. Practic, în toate zonele de culturå a grâului condi¡iile s-au îmbunåtå¡it semnificativ.

adaptare dup\ raportul USDA, Marilena R|DUCU Profitul Agricol 37/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

Cum se fac bani din neutralitatea carbonului Uniunea Europeanå s-a angajat så neutralizeze emisiile de carbon pânå în 2050. Se sperå cå astfel se va limita încålzirea globalå la 1,5 grade C. În acest context, AIDER - Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå a demarat un proiect care så contribuie la realizarea obiectivului de neutralitate prin identificarea ¿i promovarea tehnologiilor de culturå cu un impact major în captarea carbonului ¿i crearea unui mecanism de gestiune a emisiilor de carbon din activitatea agricolå. Proiectul a fost denumit AID'Carbon ¿i se aflå în faza ini¡ialå. AIDER a început procesul de adaptare a unei aplica¡ii software care så permitå o estimare a bilan¡ului în ferme. “Se calculeaz\ diferen]a dintre carbonul captat prin vegeta]ie [i stocat în soluri [i cel emis direct [i indirect în activitatea de produc]ie (inputuri, ma[ini agricole, lucr\rile solului etc.”, explic\ Anca Moiceanu, coordonator de proiect la AIDER. În aceastå toamnå, trei ferme vor intra într-un proiect pilot de analizå în care se va utiliza acest instrument de må-

surare a bilan¡ului de carbon. Fermele acoperå o tipologie complexå din punct de vedere al tehnologiei (no-till, min-till ¿i conven¡ionalå) ¿i dimensiunii. Mecanismele prin care se poate interveni în bilan¡ul carbonului se referå în principal la optimizarea inputurilor, mai ales fertilizarea cu azot ¿i limitarea trecerilor cu utilajele agricole, pentru a reduce consumul de motorinå. Integrarea leguminoaselor în rota¡ie, aplicarea localizatå sau fertilizarea diferen¡iatå dupå analize de sol ¿i plantå pot avea un impact major asupra reducerii amprentei de carbon. “Ne propunem s\ folosim covoarele vegetale ca metod\ de a spori capacitatea actual\ a fermelor de stocare a carbonului”, detaliaz\ coordonatorul proiectului. În acest scop se caut\ mixul potrivit. Sunt deja test\ri cu covoare vegetale f\cute în zonele expuse de[ertific\rii pentru a identifica speciile [i genetica optima pentru condi]iile din România. Obiectivul este ca la finalul celor trei ani de proiect så putem demara procedurile de certificare a fermelor ca fiind

Pentru informa¡ii suplimentare Anca Moiceanu 0736.752.512; anca@aider.org.ro

carbon-free. În Fran¡a, ¿i nu numai, procesatorii agro-alimentari plåtesc un pre¡ mai bun pentru produc¡iile fermelor certificate ca libere de carbon. Banii sunt recupera¡i indirect de la consumatorul dispus så plåteascå suplimentar. Mai existå înså o a doua cale prin care fermierii ar putea så câ¿tige din captarea carbonului. “Vrem så mergem cåtre sectoarele non-agricole pentru a compensa emisiile lor de CO2 cu carbonul captat de ferme”, spune Moiceanu. Pe 23 septembrie, în Fran¡a, a fost lansat primul program de remunerare a carbonului, care propune un pre¡ de achizi¡ie de 27,5 euro/t de carbon stocat în sol. Studiile efectuate în Fran¡a aratå cå o culturå de porumb sau de grâu realizatå prin mijloace sustenabile poate capta ¿i stoca pânå la 2,1 t eqCO2/ha. Adoptarea covoarelor vegetale ar putea cre¿te cantitatea cu 0,9 t eqCO2. Adrian MIHAI

Schimbårile climatice ¿i solul Solul este un element neglijat când vorbim de schimbårile climatice. Dupå oceanele planetare, solul este cel mai mare rezervor de carbon. Adaptarea tehnologiilor agricole la schimbårile climatice poate cre¿te cantitatea de carbon stocatå în sol în întreaga Europå. Comparativ cu fermele conven¡ionale, fermele organice pot reduce emisiile de CO2 cu 48 - 66% pe hectar.

Aråtura accelereazå descompunerea ¿i mineralizarea, eliberând ¿i mai mult CO2

Pådurile din Europa au crescut cu 19,5 mil. ha din 1990 încoace

Daunele rezultate în urma furtunilor, vântului ¿i zåpezilor au afectat cca. 0,4% din suprafa¡å

Fotosintezå CO2

respira¡ia, descompunerea ¿i mineralizarea cu materie organicå bogatå în CO2

Suprafe¡ele de pådure din Europa afectate de insecte ¿i boli s-au dublat începând cu 1990 Incendiile de pådure distrug anual cca. 400.000 ha

sursa: EEA, 2015

Transferul carbonului spre rådåcini

Stocarea carbonului sub sol

Formarea unui cm de sol poate dura peste 1.000 de ani Temperaturile în cre¿tere pot conduce la eliberarea a mai mult CO2 din sol

Permeabilitatea solului ne protejeazå de valurile de cåldurå (u¿or de observat în ora¿e) Stocheazå, filtreazå ¿i transformå nutrien¡ii, apa etc

Capteazå ¿i stocheazå carbon

Solul previne inunda¡iile repetate

Solul ascunde un sfert din biodiversitatea mondialå

95% din hrana lumii este produså direct pe sol.

Profitul Agricol 37/2020