nr. 36 din 30 septembrie 2020 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Cre[terea animalelor
Evenimentele s\pt\m=nii Agricultorii ¿i alegerile Alian¡a pentru Agriculturå s-a decis: este de acord cu starea de calamitate Asocia¡ia Fermierilor cere ¿i ea OUG pentru calamitate ¿i pentru plata ratelor
7 8
8
FCBR doneazå porumb ARCPA: Ordonan¡a pune în pericol 36 rela¡ia comercialå a urmåtorilor ani 9 pentru crescåtorii din sud De ce activitatea Agricultura se implicå crescåtorilor de Bazna în promovarea biotehnologiilor 10 ¿i Mangali¡a este blocatå Agricover anun¡å un program de burse de patru luni? 38 pentru tinerii din familii de fermieri 10
Ma[ini & utilaje Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de soia: 370 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68,5 mil. tone
12
14 16 16
Aplicarea îngrå¿åmântului lichid pentru ameliorarea con¡inutului de humus din sol Start bun pentru hibrizii de rapi¡å Pioneer Pierderi la recoltare Provocårile secetei în produc¡ia de semin¡e Liviu Oros,
APA Bråila a scris un PNS mai mic
“O cooperativå trebuie perceputå ca o afacere care ar trebui så se dezvolte”
Culturi vegetale O produc¡ie ridicatå începe cu o fertilizare adecvatå 20 Recomandårile FMC pentru cultura de rapi¡å în perioada de toamnå 22 Tehnologiile integrate - totul pare posibil, dar nimic nu este sigur 24
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
28 29 30
Asociere profesional\
Asocia]ii profesionale 18
26
Claas ¿i Amazone, testate la maximum în condi¡ii de secetå 40 Fertilizare preciså cu gama Kverneland Exacta 42
pre¿edinte Cooperativa Agricolå Cri¿ana Lact:
32
44
Magazin
Agricultura digital\ Bayer cautå aplican¡i pentru Grants4Ag Apelul APPR pentru proiecte sub egida Demeter
Oportunitå¡i în crizå: Silviu Mihai ¿i-a luat combina Ideal 9T la pre¡ de Ideal 8
34 35
Bibanul, salvatorul pescarului de råpitori, din Deltå... La cerbi, încå pe “muget” Cu ochii în 13-14
48 49 50
CULTURI VEGETALE
Start bun pentru hibrizii de rapi]\ Pioneer Compania Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importan¡i producåtori ¿i distribuitori de såmân¡å pentru fermierii din România. An de an, suprafe¡ele însåmân¡ate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å sunt în cre¿tere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei cautå så råspundå provocårilor pe care le întâmpinå fermierii ¿i så ofere hibrizi cât mai performan¡i.
În
ceea ce prive¿te portofoliul de rapi¡å, compania pune la dispozi¡ia fermierilor hibrizi adapta¡i condi¡iilor de culturå din ¡ara noastrå, fapt demonstrat ¿i de produc¡iile oferite în acest an, unul critic pentru agriculturå, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225. De altfel, ace¿ti hibrizi au fost printre alegerile fermierilor ¿i în aceastå toamnå, iar în jude¡ul Mure¿ culturile recent înfiin¡ate au råsårit deja ¿i se prezintå foarte bine. Acest lucru este sus¡inut de fermierii Octavian Li¡ ¿i Vlad Ster, care ¿i în campania de recoltat din acest an au ob¡inut rezultate foarte bune ¿i au devenit fermieri campioni la rapi¡å cu hibrizi Pioneer.
Hibridul PT225 se numårå printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul ¡årii, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar ¿i 4.500 kg/ha, o produc¡ie-record în condi¡iile în care mul¡i agricultori au întors culturile ori au ob¡inut produc¡ii extrem de slabe. Este ¿i cazul inginerului Vlad Ster din cadrul societå¡ii Ceragrim Ungheni, motiv pentru care ¿i în aceastå 28
toamnå a mizat pe acest hibrid, iar cultura înfiin¡atå în data de 10 septembrie este deja råsåritå. A ales ¿i al¡i hibrizi Pioneer în aceastå toamnå, pentru cå an de an face teståri ¿i alege hibrizii care îi oferå cele mai bune rezultate. “În prezent cultura aratå foarte bine, înså pentru noi ¿i campania aceasta a fost foarte bunå, de¿i credeam culturile compromise, am fost uimi¡i în primåvarå ¿i apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 ¿i PT225, pe care i-am semånat dupå grâu, ori dupå porumb pentru siloz. În general pregåtim terenul cu un disc greu, cu Tigerul ¿i freza. Anul trecut am semånat pe 13 septembrie, iar plantele au råsårit în jur de 14 octombrie. La semånat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrå¿åmânt triplu 15, apoi am mai administrat în primåvarå 250 kg/ha de uree ¿i 150 kg/ha de îngrå¿åmânt pe bazå de sulf ¿i azot. Cultura a primit 8 tratamente cu insecticide ¿i fungicide, precum ¿i 2 erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august ¿i chiar am ob¡inut o produc¡ie nesperat de bunå”, a precizat Vlad Ster.
tå toamnå cu hibrizii PT275 ¿i PT264, care deja au råsårit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul cå ¿i în campania trecutå hibrizii Pioneer au performat la el în fermå. Cea mai bunå produc¡ie a ob¡inut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha. “Anul trecut am semånat dupå grâu 130 hectare cu rapi¡å. Terenul a fost dezmiri¿tit, scarificat, pregåtit cu discul ¿i am semånat în perioada 28 august - 3 septembrie, apoi am tåvålugit. Am fertilizat cultura în toamnå cu 400 kg/ha de îngrå¿åmânt triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha ¿i în aprilie am administrat încå un îngrå¿åmânt pe baza de azot ¿i sulf -120 kg/ha. Cultura a primit 5 tratamente ¿i 2 erbicide. În condi¡iile campaniei dificile, pot spune cå am ob¡inut o produc¡ie bunå, sunt foarte mul¡umit”, a declarat fermierul campion Octavian Li¡. De¿i mul¡i tind så nu mai acorde aten¡ie rapi¡ei, reprezentan¡ii Corteva Agriscience îi îndeamnå pe fermieri så semene aceastå plantå pentru cå, dincolo de produc¡iile pe care le poate oferi, este ¿i o bunå culturå premergåtoare. Corteva
În cadrul societå¡ii Alex Prodexim, Octavian Li¡ lucreazå 480 ha, dintre care 150 ha au fost semånate în aceasProfitul Agricol 36/2020
CULTURI VEGETALE
Pierderi la recoltare Pierderi de calitate la batozare Reglajul distan¡ei dintre båtåtor ¿i contrabåtåtor. Distan¡a dintre båtåtor ¿i contrabåtåtor ¿i viteza båtåtorului determinå cantitatea de boabe sparte ¿i cantitatea de ¿tiule¡i incomplet treiera¡i. Distan¡ele de 30 mm la intrare ¿i de 15 mm la ie¿ire sunt potrivite pentru hibrizii timpurii, care se treierå bine în aceste condi¡ii. Aceste distan¡e trebuie mårite cu 5-10 mm pentru hibrizii târzii, la care ¿tiule¡ii sunt mai mari. În cazul hibrizilor mai greu de treierat, distan¡ele pot fi mic¿orate la 25 mm la intrare ¿i 12 mm la ie¿ire. Pierderi la sol Metodå de estimare a pierderilor. Este foarte important pentru agricultor så cunoascå nivelul aproximativ al pierderilor, astfel încât så poatå interveni rapid. Pentru a evalua pierderile de ¿tiule¡i, se vor numåra ¿tiule¡ii normali nerecolta¡i de pe un rând pe lungimea de 50 m. Pentru determinarea pierderilor de boabe, se numårå boabele cåzute pe o suprafa¡å de 1 m² (intervalul dintre douå rânduri pe o lungime egalå cu raportul dintre 1 ¿i distan¡a între rânduri. Pentru distan¡a dintre rânduri de 0,7 m, lungimea intervalului dintre rânduri este de 1 m /0,7 m = 1,428 m).
ulterioarå, al cårui scop este acela de a stabili mai bine tehnologia specificå pentru un hibrid dat, în condi¡ii pedoclimatice particulare. Într-adevår, mai ales masa a o mie de boabe (MMB) - nu indicå doar modul în care “func¡ioneazå” planta la sfâr¿itul Tipul pierderilor ªtiule¡i întregi cåzu¡i pe 1 rând cu lungimea de 50 m (distan¡a între rânduri de 80 cm) Boabe/m²
ciclului de vegeta¡ie, ci reflectå ¿i o “sintezå” a întregului istoric al culturii. MMB este, mai ales, rezultanta numårului de boabe pe m², determinat de densitatea plantelor care au supravie¡uit tuturor tipurilor de stres.
Numår 5 10 15 100 150
Pierderi (t/ha la 15% umiditate) 0,2 0,4 0,6 0,32 0,48
Cartea de identitate a hibrizilor> MMB [i nr. de boabe/m² sunt corelate
2
Boabele cåzute pe rând, la baza tulpinilor, constituie în parte pierderile rezultate în urma treieratului de la recoltare; cele observate între rânduri sunt pierderile rezultate în urma curå¡årii. Pentru un control precis, trebuie reluate aceste numåråtori în diferite locuri ale parcelei ¿i verificate cu aten¡ie tulpinile ¿i frunzele. 0 - sub densitate; 1 - final MMB max.; 2 - produc¡ie max.; 3 - produc¡ie max.; 4 - densitate prea mare
Evaluarea componentelor de produc¡ie Evaluarea componentelor de produc¡ie este un element de diagnosticare Profitul Agricol 36/2020
Nr. maxim de boabe/m² care poate suporta MMB maximå
Produc¡ie optimå Compensare perfectå între densitate (nr. de boabe/m²) ¿i umplerea boabelor (MMB)
29
ASOCIERE PROFESIONAL|
Liviu Oros, pre[edinte Cooperativa Agricol\ Cri[ana Lact>
“O cooperativ\ trebuie perceput\ ca o afacere care ar trebui s\ se dezvolte” Continuåm seria articolelor prin care vå prezentåm exemple de bune practici din rândul cooperativelor agricole ¿i al grupurilor de producåtori din România cu un nou exemplu de succes: Cri¿ana Lact.
Î
nfiin¡atå în cursul anului trecut în cadrul proiectului AGRICOOP “Servicii de consiliere acordate producåtorilor agricoli în vederea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii formelor asociative în sectorul agricol”, proiect cofinan¡at din FEADR prin PNDR 2014-2020 - Måsura 2, Cooperativa Agricolå Cri¿ana Lact a raportat deja la sfâr¿itul anului 2019 o cifrå de afaceri de 648.570 euro ¿i continuå pe un trend ascendent dezvoltarea sa ca formå asociativå de succes în România.
“Precedentele de înfiin¡are a unei cooperative care au existat în trecut au e¿uat din lipsa infrastructurii, a logisticii ¿i a resurselor necesare. Majoritatea membrilor sunt înscri¿i în COP la asocia¡ia care efectueazå controlul. În acest fel au beneficiat de ceea ce le lipsea la momentul când au dorit så înfiin¡eze cooperativa: infrastructura IT ¿i capital uman de specialitate (management). La acestea s-a mai adåugat ¿i expertiza consilierului AGRICOOP, în colaborare cu care directorul nostru executiv a lucrat la tot ceea ce înseamnå acte de înfiin¡are”, a precizat doamna Brînda¿. Întrebat care au fost problemele cu care s-au confruntat membrii cooperativei la înfiin¡are, domnul Liviu Oros a precizat cå nu au fost probleme, totul decurgând rapid ¿i normal. Acesta ne-a spus, de asemenea, cå, dupå finalizarea documenta¡iei de înre-
gistrare a cooperativei, totul a fost preluat de cåtre directorul executiv, angajat al cooperativei, care are specialitatea de managementul organiza¡iilor ¿i care s-a consultat cu exper¡ii proiectului AGRICOOP. Pentru a-¿i atinge principalul obiectiv, respectiv acela de a ob¡ine un pre¡ mai bun pentru lapte, pre¿edintele cooperativei se implicå îndeosebi în negocierea contractelor de vânzare a produc¡iei de lapte, în timp ce vicepre¿edintele cooperativei se ocupå de partea de achizi¡ii ¿i vânzare de inputuri pentru membri ¿i non-membri. Totu¿i, tendin¡a spre obiectivele personale ale firmelor proprii ale membrilor din cooperativå, care înclinå deciziile mai mult spre câ¿tigul propriu, fårå a analiza impactul per general asupra cooperativei, råmâne o provocare. Aceastå tendin¡å este dublatå ¿i de slaba în¡elegere a ceea ce înseamnå cu
Pentru a afla cât mai multe despre modul în care membrii cooperatori au decis så se asocieze ¿i så dezvolte împreunå o afacere comunå de tip cooperativå agricolå, am stat de vorbå cu Viviana Brînda¿, manager al cooperativei, ¿i Liviu Oros, pre¿edintele acesteia. Întreba¡i care a fost motiva¡ia înfiin¡årii cooperativei, cei doi ne-au råspuns cå ob¡inerea unui pre¡ mai bun pentru lapte a fost principala motiva¡ie. “Au mai fost tentative de înfiin¡are a unei cooperative, dar s-a renun¡at din motive punctuale”, ne-a declarat doamna Viviana Brînda¿. 32
Profitul Agricol 36/2020
ASOCIERE PROFESIONAL|
“ “Angajamentul pe care membrii unei cooperative agricole ¿i-l iau la înfiin¡are ar trebui så fie angajamentul fa¡å de construirea unui «business» care func¡ioneazå ca un sistem independent ¿i atunci când proprietarul nu este prezent, generând profitabilitate pentru acesta.”
“ adevårat avantajele cooperativei ¿i lipsa de experien¡å a membrilor cooperatori. “Cooperativa agricolå trebuie så fie perceputå ca o afacere care ar trebui så se dezvolte, så aducå un plus de valoare pie¡ei pe care o deserve¿te ¿i implicit membrilor såi. Angajamentul pe care membrii unei cooperative agricole ¿i-l iau la înfiin¡are ar trebui så fie angajamentul fa¡å de construirea unui “business” care func¡ioneazå ca un sistem independent ¿i atunci când proprietarul nu este prezent, generând profitabilitate pentru acesta”, a precizat domnul Oros. Chiar ¿i a¿a, exerci¡iul financiar de pânå acum al cooperativei agricole Cri¿ana Lact, la care se adaugå ¿i un prim contract de finan¡are europeanå pe måsura 9.1, accesatå tot cu sprijinul proiectului AGRICOOP, dar ¿i demersurile pentru construirea unui centru de colectare lapte ¿i investi¡ii în valoare de 207.826,99 lei, aratå cå membrii cooperativei au în¡eles cå existå importante avantaje ale lui “împreunå”. Avantajele pe care le oferå cooperativa agricolå membrilor såi sunt: achizi¡ii de inputuri la pre¡uri avantajoase, posi-
bilitatea de achitare la încasare a facturii de lapte, sprijin financiar pentru membri astfel încât ace¿tia så poatå desfå¿ura activitatea în parametri optimi chiar dacå s-a încasat doar 80% din factura de lapte, platå par¡ialå în avans a facturii dacå se solicitå acest lucru ¿.a. Managementul Cri¿ana Lact are în perspectivå dezvoltarea cooperativei pe cele douå direc¡ii: calitatea ¿i cantitatea laptelui ca materie primå, astfel încât cooperativa så devinå un partener de încredere pentru toate pår¡ile implicate. Cei doi reprezentan¡i ai cooperativei sus¡in cå acest lucru se va putea realiza, oferindu-le membrilor expertizå ¿i consultan¡å de specialitate în func¡ie de fiecare fermå în parte. “Este important ca fiecare membru så-¿i gestioneze ferma dupå statistici, dupå lucruri concrete, testate, ¿i nu dupå ureche sau dupå principiul «merge ¿i a¿a»”, a subliniat pre¿edintele cooperativei. Aceastå perspectivå de dezvoltare este completatå de inten¡ia de a dezvolta totodatå diverse proiecte destinate consumatorului final în vederea educårii ¿i con¿tientizårii acestuia de existen¡a fermelor locale, încurajând achizi¡ia de produse direct de la fermieri pentru a men¡ine for¡a de muncå din zonå. Participarea membrilor la diverse cursuri de formare ¿i calificare ¿i traninguri hands-on pentru dezvoltarea competen¡elor de lucru cu tehnologia informa¡iei ¿i calculatorul este ¿i ea o prioritate în perspectivå a managementului coperativei Cri¿ana Lact. În viitor, cooperativa ¡inte¿te cre¿terea ¿i vânzarea de bovine ¿i tauri pentru export ¿i dezvoltarea centrului de colectare a laptelui, ca investi¡ii realizate din fonduri europene.
Cri¿ana Lact Cooperativa agricolå Adresa: Oradea, Str. Navigatorilor nr. 43A, jude¡ul Bihor Email: crisanalact.coop@gmail.com Sector agricol: produc¡ie lapte bovine materie primå Anul înfiin¡årii: 2019 Numår de membri: 14 Numår de salaria¡i: 1 salariat, 2 colaboratori Suprafa¡a de¡inutå de membrii cooperatori: 1.900 ha. Cifrå de afaceri realizatå la 31 decembrie 2019: 3.126.124,02 lei (aprox. 648.570 euro). Numår de animale: aprox. 900 animale Active de¡inute de cooperativå: 136.920 lei (centru colectare în proces de finalizare) Activitatea principalå la 31.12.2019: vânzarea produc¡iei membrilor (procent aproximativ din total cifrå afaceri: 95%) ¿i activitå¡i de tip abator bovine reforme (procent aproximativ din total cifrå afaceri: 5%) Prin proiectul AGRICOOP se oferå sprijin fermierilor ce doresc så se asocieze în cooperative agricole sau grupuri de producåtori. Sprijinul acordat constå în determinarea fermierilor så se asocieze, prin prezentarea avantajelor cooperativelor, întocmirea dosarului în vederea înregistrårii la Registrul Comer¡ului, realizarea unui plan de afaceri, depunerea cererilor de finan¡are, consiliere contabilå, juridicå, oferirea de facilitå¡i la comercializare, consiliere tehnicå ¿i de management.
Pentru informa¡ii accesa¡i www.agricoop.ro sau pagina de facebook Agricoop. Profitul Agricol 36/2020
33
AGRICULTURA
DIGITAL| Expozi¡ia de agriculturå Space s-a desfå¿urat doar online ¥ntre 15 ¿i 18 septembrie, francezii au testat ideea unei expozi¡ii complet online. Este vorba de Space 2020, care nu a putut avea loc în câmp din cauza pandemiei. Nu este u¿or pentru un eveniment care atrågea 100.000 de vizitatori så renun¡e la desfå¿urarea obi¿nuitå. A¿a cå organizatorii Space au pus la punct un website special, pe care au putut fi prezentate 800 de noutå¡i, s-au ¡inut 85 de conferin¡e, sau acordat premii, au rulat filmule¡e publicitare, iar privitorii puteau interac¡iona. Pentru cei care nu au avut timp så stea în direct, au fost lansate câteva podecasturi, mai ales dintre cele tehnice, cu noutå¡i în practicile de cre¿tere a animalelor, a ma¿inilor agricole etc. Pânå ¿i licita¡ia de animale Holstein ¿i Montbeliarde s-a ¡inut online, cu 19 juninci vândute pentru 86.000 de euro. Expozi¡ia de la Cremona va deveni una hibrid ¥n numele unei organizåri responsabile ¿i sigure, expozi¡ia de animale de la Cremona se va ¡ine mai mult în mediul online decât fa¡å în fa¡å. Aceastå formå de expozi¡ie hibrid este solu¡ia gåsitå de organizatori în vremea pandemiei. Spa¡iul expozi¡ional de la Cremona va fi pregåtit par¡ial pentru o expozi¡ie realå, de pe 3 pânå pe 5 decembrie, dar accesul publicului va fi drastic redus. ¥n schimb, vor fi încurajate participårile online. Pe internet se vor muta toate seminariile ¿i workshopurile. ªi prezentårile de animale se vor face direct din fermå, crescåtorii nemaiparticipând la demonstra¡iile din ring. Vor fi premiate cele mai frumoase exemplare de Holstein ¿i Jersey. 34
Bayer caut\ aplican]i pentru Grants4Ag Grants4Ag este formula prin care gigantul Bayer oferå sprijin financiar pentru abordåri noi ¿i tehnologii inovative în cercetarea culturilor.
I
ntroduså în 2015, Grants4Ag oferå acum sprijin financiar ¿i ¿tiin¡ific pentru solu¡ii inovative în toate domeniile de cercetare ¿i dezvoltare din Divizia Crop Science. Termenul limitå pentru depunerea proiectelor este 31 octombrie. Programele anterioare Grants4 au atras propuneri de top în domenii de ni¿å, în special biotehnologii ¿i produse biologice, spun oficialii Bayer Crop Science. De anul acesta Grants4Ag se extinde pentru a ajunge la un numår mai mare de solicitan¡i poten¡iali ¿i, prin urmare, la inova¡ii cât mai diverse. Nu existå cerin¡e formale de raportare, iar solicitan¡ii î¿i påstreazå dreptul de proprietate asupra oricårei propri-
etå¡i intelectuale dezvoltate. În plus, fa¡å de subven¡iile obi¿nuite oferite de Bayer (care sunt cuprinse între 5.000 ¿i 15.000 de euro), fiecare beneficiar va fi asociat cu un om de ¿tiin¡å din cadrul Bayer care va oferi îndrumåri ¿i feedback cu privire la proiect. Beneficiarii anteriori ai grantului spun cå aceastå abordare diferen¡iazå Grants4 de programele tradi¡ionale de finan¡are. În total, programul de granturi de anul trecut a primit aplica¡ii din 17 ¡åri din întreaga lume. Au fost acordate în total 21 de subven¡ii. Pentru perioada de depunere a Grants4Ag 2020, Bayer colaboreazå cu Halo, o platformå care ajutå companiile så se conecteze cu oamenii de ¿tiin¡å printr-o interfa¡å intuitivå ¿i simplificatå. Detalii complete despre solu¡iile cåutate de cåtre programele Grants4Ag, procesul ¿i regulile de depunere a aplica¡iilor sunt disponibile la halo.science/company/bayer-crop-science. Profitul Agricol 36/2020
AGRICULTURA DIGITAL|
Apelul APPR pentru proiecte sub egida Demeter Demeter, proiectul principal european pentru transformare digitalå în domeniul agriculturii, anun¡å deschiderea primei sesiuni de depunere de proiecte ¿i invitå to¡i doritorii så participe. ¥n România, proiectul Demeter este implementat de APPR, cu sprijinul Siveco. Se nume¿te Platformå-suport IOT (internetul lucrurilor) pentru gestionarea deciziilor legate de cultura porumbului. ¥n Uniunea Europeanå, în proiectul Demeter sunt implica¡i în jur de 6.000 de fermieri, cu peste 38.000 de echipamente ¿i senzori instala¡i în ferme. Apelul APPR are ca scop atragerea ¿i implicarea acelor startup-uri sau IMM-uri care au produse tehnologice care pot fi implementate în cadrul sectorului de agri-business.
Profitul Agricol 36/2020
Demeter va finan¡a integrarea ¿i interoperabilitatea acestor solu¡ii tehnologice. Astfel de aplica¡ii vor måri ¿i îmbogå¡i rezerva de oferte ¿i op¡iuni tehnologice în cadrul proiectului, stimulând crearea unor solu¡ii speciale adaptate nevoilor utilizatorilor finali, care så-i ajute så depå¿eascå provocårile cu care se confruntå în diferite culturi agricole. Subiecte pentru proiecte: - Lucrårile solului ¿i monitorizarea umiditå¡ii; - Aplica¡ie foto interoperabilå Geo Tagged; - ISOBUS enabler; - Solu¡ii de tip blockchain pentru aplica¡ii în agriculturå; - Integrarea proceselor de business (IPB) Demeter.
Cu un buget total de 300.000 euro, se preconizeazå cå vor fi selectate 812 aplica¡ii. Un proiect poate primi maxim 30.000 de euro. Depunerile se primesc pânå pe 18 noiembrie (la ora 17 se închide posibilitatea de a participa la proiect). Apoi, între 19 noiembrie ¿i 31 decembrie se va face o evaluare ¿i o selec¡ie a proiectelor ce vor primi finan¡are. “Cercetarea ¿i monitorizarea câmpurilor este necesarå pentru a identifica problemele din timp. Se vor identifica problemele legate de råsårire, deficien¡e de azot, apari¡ia dåunåtorilor, apari¡ia bolilor, apari¡ia buruienilor, efectele stresului hidric”, spunea Cristina Cionga, APPR.
Andrei OSTROVEANU
35
MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 14.10.2020
George Sava 2.10.1975, fost secretar general adjunct MADR Ilie Van 3.10.1951, pre¿edinte UCPR, prof. univ. USAMV Bucure¿ti Claudiu Frânc 3.10.1962, pre¿edinte Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine Violeta Niculae 4.10.1971, director inovare KWS Dan Florin Iorgu 4.10.1980, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - MADR Ofelia Nalbant 5.10.1966, director Agrium Agroport România Mihail Dumitru 8.10.1947, director general Institutul de Pedologie Radu Zezeanu 8.10.1948, Euro Starsem Vasile Iosif 9.10.1963, director general FMC Agro Teodor Mihalcea 10.10.1956, director tehnic IBNA Balote¿ti, fost secretar de stat Raluca Bo¡an 10.10.1980, director marketing, Syngenta Gabriel Ristea 11.10.1964, manager regional vânzåri Claas Ionela Camelia Iliu¡å 11.10.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR Nicu¿or ªerban 12.10.1959, pre¿edinte Clubul Fermierilor Români, fermier Agroserv Måriu¡a Andrei Barabulea 12.10.1969, director Direc¡ia Economicå ANIF Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Adelina Popescu 15.10.1941, fost ministru adjunct 50
Cu ochii în 13-14 Cea mai mare fermå acoperitå va fi construitå în Abu Dhabi Cea mai mare fermå acoperitå din lume, cu o suprafa¡å cultivabilå de 160.000 de metri påtra¡i, va fi construitå în Abu Dhabi. Este o investi¡ie de 177 milioane de dolari, ob¡inu¡i printr-o asociere dintre o firmå olandezå ¿i una localå. Ferma va produce pânå la 10.000 de tone de alimente anual, în special varietå¡i de salatå ¿i alte legume verzi. Ferma va utiliza doar 5% din necesarul de apå al unei ferme conven¡ionale ¿i emisiile de gaze cu efect de serå vor fi cu 40% mai mici.
Animalele de fermå din UE polueazå mai mult decât ma¿inile Un mit bântuie internetul. Conform unui studiu Greenpeace, animalele de fermå din Uniunea Europeanå ar produce mai multe gaze cu efect de serå decât autovehiculele. Conform date disponibile, animalele emit 502 milioane de tone de dioxid de carbon anual, fa¡å de 656 milioane de tone emise de ma¿ini. Raportul Greenpeace calculeazå înså ¿i emisiile indirecte, de exemplu, cele asociate cu produc¡ia de furaje, totalul emisiilor fiind de 704 milioane de tone de dioxid de carbon.
Camera Lorzilor impune standarde alimentare Camera Lorzilor din Parlamentul britanic a adoptat douå amendamente la Legea Agriculturii. Toate alimentele de import vor trebui så respecte standardele impuse producåtorilor din Regatul Unit. Amendamentele au fost sus¡inute ¿i de organiza¡iile fermierilor, care se tem cå vor fi dezavantaja¡i prin semnarea de tratate comerciale cu SUA ¿i alte state, dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå. Legea va fi trimiså din nou în Camera Comunelor, care a respins deja o propunere similarå.
Un producåtor de carne luptå împotriva defri¿årilor Gigantul brazilian JBS (de numele cåruia se leagå ni¿te råsunåtoare scandaluri de corup¡ie la cel mai înalt nivel) a anun¡at cå-¿i va monitoriza întreg lan¡ul de aprovizionare pentru a elimina furnizorii care cresc animale în zone defri¿ate ilegal în bazinul Amazonului. JBS este cel mai mare procesator de carne din lume ¿i spune cå va aloca 35 de milioane de dolari într-un fond destinat comunitå¡ilor din bazinul Amazonului.
ORIZONTAL: 1) Stropitoare pentru gazon – Gras la corp; 2) A ie¿i la atac – Precipitat în reac¡ii; 3) Vorbit pe la col¡uri! – Achitå pe 9 10 loc; 4) Bloc cu apå rece – Face trimiteri; 5) Rezultat bun la strânsul fructelor – Gata de plecare; 6) Puncte deschise... de manichiurå – Se gåse¿te prin apropiere; 7) Aflate în bunå stare; 8) Tratatå cu nåmol; 9) Vecine de caså la ¡arå – Surprizå de propor¡ii; 10) Lumea filmului de altådatå.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5
2
3
4
5
6
7
8
6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 35/2020 ORIZONTAL: PAPARA - CAI; ELAN - SCAUN; SCRIPCAR - C; MAG - IEPURE; EL - PETITOR; TIMORAT - TC; NURI - OPIU; BAT - TENISI; O - ADORATOR; INTARATARE.
VERTICAL: 1) Foaie de plåcintå servitå cu sare ¿i piper – Intrat în rezervå; 2) Alegeri libere – Difuzare în premierå... la radio! 3) Luat la mijloc! – Fustangiu cu reputa¡ie de zgârcit; 4) Scoate aurul din pungå – Sfâr¿e¿te in cuptor; 5) ºinutul sticle¡ilor; 6) Închiså fårå ¿anse de scåpare; 7) A termina înghe¡ata – Salvator la inunda¡ii; 8) Face agude – Cu pa¿i înainte; 9) Caracter lipsit de verticalitate – Ridicå piciorul; 10) O mare consumatoare. Profitul Agricol 36/2020