Profitul Agricol nr. 32, din 2 septembrie 2020

nr. 32 din 2 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cre[terea animalelor

Ziua Porumbului 5,5 miliarde de euro pentru iriga¡ii

Scheme de ajutor pentru zootehnie aprobate de Guvern Cooperativa Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå

Alina Cre¡u: tensiuni în rândul fermierilor

7 7

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia mondialå de soia: 370 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68 milioane de tone

12 14

15

16

16

OPINII Fermier, caut ministru

18

Subven¡ia pentru asigurare se pierde dupå întoarcerea culturilor!

9

42 Contul pentru despågubiri trebuie så fie diferit de cel Ma[ini [i utilaje pentru subven¡ii 10 Noile tractoare John Deere Fermieri ;n politic\ 7R ¿i 8R Partidul Agricol, în portofoliul deocamdatå faza pe primårii 22 IPSO Florea Florin – primarul fermier 24 Agriculturå 44 Semånat ¿i fertilizat simultan Culturi vegetale cu semånåtorile Kubota SC 46 Testårile discordiei 26 Tractoare Massey Ferguson Semnal de alarmå în oferta General Leasing 48 tras de fermierii din Timi¿! 28 Informa]ii externe Semånatul întârziat al rapi¡ei 30 China încearcå så elimine Recomandåri vaccinurile ilegale 49 pentru semånatul tardiv 32 Marea Britanie cumpårå grâu Fermierii din Teleorman a¿teaptå apa din Germania 49 34 din Dunåre

Magazin

Gr\dina, via [i livada Cine asigurå seceta?

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20

40

Ro¿ii mai scumpe, dar gustoase Controlul putregaiului cenu¿iu trebuie fåcut cu maximå aten¡ie

36

38

Câteva zile în Deltå, pe caniculå Prepeli¡a, o cenu¿åreaså? Egiptul ¿i comer¡ul înfloritor cu iasomie

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ziua Porumbului Pe 10 septembrie va avea loc Ziua Porumbului, cea organizatå de Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomi¡a. De data aceasta, din cauza pandemiei, se va desfå¿ura cu un numår restrâns de participan¡i: reprezentan¡i ai companiilor de semin¡e, ai MADR. Dar, pentru cå întâlnirea a avut de fiecare datå o bunå prizå la public, va fi transmiså live, pe pagina de Facebook FarmForum, un proiect APPR. “Prin Ziua altfel a Porumbului vrem så tragem ¿i un semnal de alarmå despre faptul cå porumb fårå apå nu se poate”, spune Sitaru.

Ultimele detalii urmeazå så fie stabilite såptåmâna aceasta, când se face recoltatul în loturile de testare Elsit.

Adrian MIHAI

5,5 miliarde de euro pentru iriga]ii România va beneficia de o linie de finan¡are de 5,5 miliarde de euro din programul de rezilien¡å pentru refacerea infrastructurii principale de iriga¡ii pânå în anul 2027, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru. “România are de luat, pe programul de rezilien¡å, aproximativ 33 de miliarde de euro, din care Ministerul Fondurilor Europene a identificat o linie de finan¡are pe ceea ce înseamnå sistemul de gestionare a apei. Este vorba de infrastructura principalå de iriga¡ii, desecare, drenaj ¿i combaterea eroziunii solului. Practic, România în ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare så reabiliteze infrastructura principalå, iar din acel vestit miliard de euro din bugetul na¡ional, care a fost aprobat printr-o lege în 2015, în momentul de fa¡å s-au investit undeva la 170 de milioane de Profitul Agricol 32/2020

euro, ceea ce este foarte pu¡in”, spunea secretarul de stat. Cu cele 5,5 miliarde de euro se va face reabilitarea sistemului de iriga¡ii pe 3 milioane de hectare, iar o suprafa¡å similarå pe desecare ¿i drenaj. Din punct de vedere tehnic, în primii doi ani, respectiv în 2021 ¿i 2022, ANIF trebuie så fie pregåtitå så contracteze 70% din valoarea totalå a programului, iar reabilitarea trebuie så se finalizeze nu mai târziu de anul 2027, pentru a se putea face decontåri cu Comisia Europeanå. Cele 5,5 miliarde de euro vin pe lângå cele 23 miliarde de euro pe care România le are alocate pe PAC, Pilonul I ¿i Pilonul II, în exerci¡iul financiar 2021-2027.

Andrei OSTROVEANU

Alcedo a lansat catalogul de toamnå Publica¡ia con¡ine informa¡ii despre produse de protec¡ia plantelor, semin¡e, îngrå¿åminte, servicii ¿i pachete propuse, dar ¿i un capitol despre agricultura conservativå. Catalogul Alcedo este disponibil atât sub fromå tipåritå, distribuit la cerere, cât ¿i în format electronic, în aplica¡ia mobilå Alcedo România versiunea 2.0, pe Google play ¿i pe App Store. Prima conferin¡å a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare Miercuri, pe 2 septembrie, când revista tocmai iese de sub tipar, în Bucure¿ti, la ASAS, are loc prima conferin¡å de preså a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care reune¿te 4 mari organiza¡ii: LAPAR, Pro Agro, APPR ¿i UNCSV. S-a vorbit despre participarea la Copa-Cogeca, despre (ne)plata despågubirilor la secetå, despre nevoia amânårii ratelor la creditele agricultorilor, despre Legea Mirosurilor ¿i cea a vânåtorii. Mai multe, în numårul urmåtor. Agrii sprijinå învå¡åmântul agricol Compania Agrii a lansat campania Alåturi de învå¡åmântul agricol românesc, care se va desfå¿ura pânå la finalul lunii octombrie. ¥n cadrul acestui program, Agrii va dona tablete copiilor din comunitå¡ile rurale ¿i se implicå într-un proiect na¡ional dedicat educa¡iei digitale. O parte din vânzårile Agrii vor fi donate pentru achizi¡ionarea de tablete, dupå cum urmeazå: câte 3 lei pentru fiecare sac de rapi¡å Cristal sau LG Aspect, câte 10 lei pentru fiecare tonå de grâu de såmân¡å RGT Montecarlo, Alhambra, Reform, Venezio ¿i Trublion, câte 30 de lei la fiecare pachet comercial de såmân¡å etc. Tabletele vor fi distribuite dupå 15 septembrie. Pentru Agrii România, implicarea în proiectele ce ¡in de via¡a socialå ¿i de comunitatea din care face parte este o responsabilitate ¿i o asumare a respectårii unor valori. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Klaus Iohannis are un consilier pentru Climå Klaus Iohannis a numit-o, luni, în func¡ia de consilier de stat pe AlexandraMaria Boc¿e, înfiin¡ând un nou Departament al Administra¡iei Preziden¡iale, care se va ocupa de climå ¿i sustenabilitate. Alexandra-Maria Boc¿e are 33 de ani ¿i a absolvit un Doctorat în Politicå ¿i Studii Interna¡ionale la Universitatea din Cambridge, în 2017. Portofoliul såu de cercetare ¿i analizå include diverse publica¡ii de politici publice ¿i academice în jurnale de top în domeniile climei ¿i energiei. De asemenea, a scris o carte despre re¡elele interna¡ionale de politici energetice ¿i de mediu. Mini¿trii Agriculturii din UE s-au întâlnit fa¡å în fa¡å ¥n perioada 30 august - 1 septembrie, ministrul Adrian Oros a participat la evenimentele organizate în marja Consiliului Informal de Mini¿tri ai Agriculturii din Uniunea Europeanå. ¥ntâlnirea s-a ¡inut în ora¿ul german Koblenz, iar mini¿trii au vizitat zona viticolå de pe râul Moselle. Vå reamintim, Germania de¡ine pre¿edin¡ia rotativå pânå la finalul anului. Produc¡ia de porumb, în scådere Produc¡ia de porumb din România este prognozatå de anali¿tii americani la 12,8 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå, 2,7 milioane hectare. Produc¡ia medie va ajunge la 4,83 tone/hectar, în scådere cu 10% fa¡å de anul trecut. România este al doilea mare producåtor de porumb din UE, dupå Fran¡a. Precipita¡iile de la sfâr¿itul primåverii ¿i începutul verii au oferit un debut favorabil. ¥n schimb, în sud ¿i est seceta s-a extins, diminuând randamentul. Probleme grave sunt semnalate în marile zone producåtoare din sudul ¿i sud-estul României. Acolo au fost cele mai pu¡ine ploi. Doar în vest, în apropierea grani¡ei cu Ungaria ¿i Serbia, culturile aratå bine datoritå precipita¡iilor sezoniere favorabile. 8

Alina Cre]u> tensiuni în rândul fermierilor Asocia¡iile membre ale Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare se pregåtesc inclusiv de proteste anti-guvernamentale. Alina Cre¡u, directorul executiv APPR, a declarat, la Profitul Agricol Live (interviuri în direct transmise pe pagina de Facebook a revistei), cå au fost epuizate resursele de comunicare, dupå ce Guvernul a întârziat publicarea ordonan¡ei de urgen¡å privind despågubirile pentru culturile de toamnå afectate de secetå. “Tensiunea acumulatå în rândul fermierilor, pe o scalå de la 1 la 10, este la 100. Au existat promisiuni cå pânå la 1 septembrie se vor face plå¡ile”, acuzå Alina Cre¡u. “Nu a existat un calendar clar, dar nici nu vedem sensul pentru care s-a a¿teptat ca ordonan¡a pentru sectorul vegetal så fie legatå de celelalte, pentru zootehnie. E nevoie urgentå de acei bani. Acum, la por¡ile fermierilor bat arendatorii. Arenda este titlu executoriu ¿i nu to¡i au solu¡ii. Unii au gåsit în¡elegere la bånci, la furnizori de inputuri, pentru amânarea plå¡ilor scadente. Înså despågubirile vor fi oricum folosite pentru plå¡i curente ¿i nu vor mai fi bani pentru demararea campaniei de toamnå. Despågubirile acoperå 27% din paguba pe ha. Fermierii au acceptat asta, dar am avut o problemå în momentul în care s-a comunicat cå nici måcar ace¿ti bani nu vor fi achita¡i to¡i odatå. Iar asta s-a întâmplat fiindcå s-au redirec¡ionat bani pentru sectorul zootehnic”. APPR nu s-a implicat în protestele de la Constan¡a, înså se considerå, totu¿i, reprezentatå de fermierii membri participan¡i acolo. Alina Cre¡u a mai punctat câteva probleme care sporesc starea generalå de nemul¡umire a fermierilor: - Seceta pedologicå nu este consi-

Alina Cre]u,

director executiv APPR

deratå, legal, situa¡ie de for¡å majorå. Din aceastå cauzå, unele Camere de Comer¡ refuzå så elibereze certificatele pe care fermierii så le poatå invoca în scopul neonorårii contractelor cu comercian¡ii de cereale ¿i furnizorii de inputuri. Chiar ¿i când certificatele se elibereazå, nu sunt recunoscute ca opozabile lor de unele firme. - Unele bånci sunt deschise prorogårii ratelor la creditele pentru fermieri, înså Asocia¡ia Românå a Båncilor ¿i BNR se opun. - Nu existå o asigurare de secetå care så poatå fi accesatå de un numår mare de fermieri. - Premisele pentru 2021 sunt sumbre. Nu vor mai pleca mari cantitå¡i de cereale la export. Aceste exporturi generau venituri care, în cele din urmå, se regåseau ¿i în contribu¡ii la bugetul de stat. Dacå nu plouå în aceastå toamnå va fi un an critic, fiind secåtuite atât rezervele de apå, cât ¿i cele bugetare.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Subven]ia pentru asigurare se pierde dup\ întoarcerea culturilor! Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, ne-a semnalat faptul cå fermierii pierd integral subven¡iile pentru asigurårile agricole, în cazul în care suprafe¡ele asigurate nu coincid cu cele declarate la APIA, indiferent de circumstan¡e. Informa¡ia a fost confirmatå de AFIR, care precizeazå cå problema este cunoscutå ¿i analizatå cu Autoritatea de Management pentru PNDR. O neconcordan¡å între suprafe¡ele declarate la APIA ¿i suprafe¡ele asigurate apare din cauze obiective, neimCe se spune în Ghidul Submåsurii 17.1: “În anul pentru care se solicitå sprijin în cadrul submåsurii 17.1, datele din Cererea de finan¡are trebuie så corespundå cu cele men¡ionate în Registrul Unic de Identificare de la APIA, IACS/ Registrul exploata¡iilor de la ANSVSA/ Registrul agricol, precum ¿i cu cele din Contractul de asigurare, astfel: a) în cazul exploata¡iilor care includ sectorul vegetal · pentru cultura/ planta¡ia asiguratå, datele din Sec¡iunea A5 a Cererii de finan¡are trebuie så corespundå cu cele din Contractul de asigurare ¿i din Declara¡ia de suprafa¡å - Anexa la Cererea unicå de platå, dacå aceasta a fost depuså la APIA, cu toate modificårile incluse · în cazul în care pentru cultura/ planta¡ia asiguratå, solicitantul nu a depus Declara¡ia de suprafa¡å Anexa la Cererea unicå de plata, acesta va depune Extrasele din Registrele Agricole actualizate aferente localitå¡ilor în care se regåse¿te exploata¡ia agricolå”. Profitul Agricol 32/2020

putabile fermierilor. Respectiv, în situa¡ia în care fermierul asigurå integral suprafa¡a însåmân¡atå, înså, ulterior, din cauza calamitårii unei culturi, este for¡at så o desfiin¡eze ¿i så însåmân¡eze o altå culturå. A¿a s-au petrecut lucrurile ¿i acest an, cu întoarcerea unor mari suprafe¡e de grâu, orz, rapi¡å, în locul cårora s-au înfiin¡at culturi de floarea-soarelui sau porumb. Cu toate cå fermierii actualizeazå suprafe¡ele totale la APIA, nu mai pot så asigure suprafe¡ele înfiin¡ate suplimentar ¿i de aici rezultå o diferen¡å. Cu toate cå diferen¡a este obiectivå ¿i u¿or de demonstrat, regulamentele nu au prevåzut asemenea situa¡ii. Prin urmare, se considerå cå este vorba de fraudå ¿i se anuleazå subven¡ia pentru întreaga suprafa¡å asiguratå! Banii pentru subven¡ionarea poli¡elor eligibile de asigurare agricolå vin din fonduri europene, iar gestionarea lor se face de cåtre Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale. AFIR confirmå întreaga situa¡ie: “În prezent, conform Ghidului solicitantului aferent submåsurii 17.1 ¿i procedurilor de lucru AFIR, fermierii pierd integral subven¡iile pentru asigurårile agricole, în cazul în care suprafe¡ele asigurate nu coincid cu cele declarate la APIA, indiferent de circumstan¡e. (...) AFIR a ini¡iat o serie de discu¡ii pe aceastå temå cu Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR) ¿i analizeazå fiecare situa¡ie de acest fel cu cea mai mare aten¡ie pentru a sprijini beneficiarii”.

Robert VERESS

KWS România doneazå hranå pentru animale ¥n pandemie lumea a uitat de grådinile zoologice. Fårå vizitatori, acestea au ¿i mai pu¡ini bani la dispozi¡ie, deci sunt nevoite så cumpere mai pu¡inå hranå pentru animale. Unele grådini zoologice au ajuns chiar în situa¡ii dificile. ¥nså au cerut sprijin ¿i au primit. Compania KWS, de exemplu, va dona porumb pentru mai multe grådini zoologice. ¥n acela¿i timp, KWS face apel la fermieri, la al¡i jucåtori din agribusiness så se implice ¿i så contribuie ¿i ei la sus¡inerea grådinilor zoologice din zona lor. Ordinul privind incendiile încå nu a fost abrogat Ordinul 182/2020, privind normele de prevenire ¿i stingere a incendiilor în agriculturå, a stârnit multå vâlvå. Pânå la urmå ministrul Adrian Oros a promis cå va fi abrogat, dupå o discu¡ie cu asocia¡iile reprezentative. De atunci au trecut mai bine de 7 zile. Robert Chioveanu despre evolu¡ia PPA ANSVSA nu a mai emis nicio informare despre PPA încå din 20 august. Atunci, pesta evolua în 155 de localitå¡i, 29 de jude¡e, cu 272 de focare (dintre care 4 focare în exploata¡ii comerciale). În alte 12 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. La finalul lunii august, pre¿edintele ANSVSA, Robert Chioveanu, s-a întâlnit cu medicii veterinari din Vaslui, pentru a discuta despre pesta porcinå africanå, dar mai ales despre cadrul legal referitor la condi¡iile în care poate fi acordatå suma lunarå de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilitå de Legea nr. 236/2019 pentru beneficiarii contractelor încheiate în vederea realizårii activitå¡ilor sanitare-veterinare oficiale. Apoi, Robert Chioveanu a participat ¿i la inaugurarea sediului DSVSA Vaslui, alåturi de prefectul Dumitru Bor¿, primarul Bârladului ¿i de al¡i oficiali locali. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Contul pentru desp\gubiri trebuie s\ fie diferit de cel pentru subven]ii Guvernul a bâlbâit ordonan¡a prin care se acordå ajutoare de stat fermierilor ale cåror culturi de toamnå au fost afectate de seceta pedologicå. Astfel, s-a anun¡at adoptarea ordonan¡ei dupå ¿edin¡a de guvern de luni, 24 august, înså aceasta nu a fost publicatå imediat, a¿a cum era de a¿teptat. Mai mult, ordonan¡a a fost reintroduså pe agenda ¿edin¡ei de guvern de joi, 27 august.

S

ecretarul de stat George Scarlat a explicat, ini¡ial, cå Guvernul Orban ar fi dorit så publice toate måsurile de sprijin pentru agriculturå împreunå, astfel cå ar fi fost a¿teptatå ¿i adoptarea celor trei ordonan¡e pentru sectoarele zootehnice bovin, suin ¿i avicol. Ulterior, la Profitul Agricol Live, confruntat cu Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, care a criticat decizia de întârziere a publicårii ordonan¡ei pentru sectorul vegetal, Scarlat a precizat cå Guvernul ¿i-a însu¿it observa¡ia Consiliului Legislativ referitoare la necesitatea ob¡inerii avizului Consiliului Economic ¿i Social. De¿i consultativ, avizul CES este necesar înainte de adoptarea ¿i publicarea ordonan¡ei. Se pare cå avizul nu fusese emis nici pânå la ¿edin¡a de joi ¿i era a¿teptat abia pentru mar¡i, 1 septembrie. Dar George Scarlat a mai anun¡at cå, începând cu 1 septembrie, fermierii trebuie så fie pregåti¡i pentru a depune, în termen de 10 zile lucråtoare, documenta¡ia simplificatå la APIA: cererea de platå, copia dupå procesul-verbal de constatare a pagubei ¿i datele bancare.

10

“Le recomand fermierilor så foloseascå un alt cont bancar decât cel indicat în cererea unicå de platå. Parte dintre fermieri au luat adeverin¡å de la APIA pentru a se finan¡a ¿i e posibil ca acele conturi så fie blocate de institu¡ia finan¡atoare, iar fermierii respectivi så piardå despågubirile”. Scarlat a dat ini¡ial asiguråri cå fermierii î¿i vor primi banii pânå cel târziu 20 septembrie. Ulterior, a rectificat, formulând “în cursul lunii septembrie”. “Tocmai am avut o ¿edin¡å cu APIA ¿i am stabilit un calendar de lucru. E un efort mare al celor de la APIA, cu dezvoltarea sistemelor informatice pentru toate schemele de sprijin din aceastå perioadå. Suntem pregåti¡i pentru a efectua ¿i plata avansului pentru anul 2020-2021, începând cu luna septembrie. Am notificat în acest sens Comisia Europeanå”.

Cum se calculeazå despågubirile Secretarul de stat George Scarlat a clarificat câteva detalii legate de modul efectiv de calcul al despågubirilor. Astfel, se vor considera strict procentele de dåunare din procesele-verbale de constatare. Chiar dacå fermierul a recoltat mai mult sau mai pu¡in decât a estimat comisia, despågubirea råmâne aceea¿i. Pe de altå parte, e necesar så existe un procent de dåunare de minim 30% din cultura respectivå. “Dacå un fermier are douå sole, în loca¡ii diferite, så zicem, una de 25 de ha ¿i alta de 75 de ha, iar cea de 25 ha a fost afectatå 100%, în schimb cea de 75 ha e afectatå sub 30%, nu se încadreazå, fiindcå nu îndepline¿te condi¡ia de a nu fi afectat cu mai mult de 30% din totalul culturii respective”.

George Scarlat, secretar de stat

Subven¡ia pentru motorinå dupå rectificarea din noiembrie Subven¡ia pentru motorinå aferentå trimestrului al doilea încå nu poate fi achitatå, explicând cå banii aloca¡i ini¡ial au fost redirec¡iona¡i, la solicitarea asocia¡iilor profesionale, spre bugetul despågubirilor pentru secetå. Prin urmare, subven¡ia pentru motorinå va fi plåtitå abia dupå urmåtoarea rectificare bugetarå, a¿teptatå în cursul lunii noiembrie. Continuå discu¡iile pentru prorogarea ratelor Prorogarea ratelor bancare este o problemå mult mai importantå decât ordonan¡a pe secetå, în opinia secretarului de stat George Scarlat, ¿i el fermier. Din påcate, sunt bånci care se opun adoptårii unei ordonan¡e în acest sens. La sugestia premierului Orban, negocierile mediate de MADR, între reprezentan¡ii fermierilor ¿i cei ai båncilor, se vor relua, dupå ce fuseserå abandonate, problema fiind consideratå insolvabilå. Robert VERESS Profitul Agricol 32/2020

Georgiana RUSU director executiv Clubul Fermierilor Rom=ni broker asigurare

Cine asigur\ seceta? Riscul de secetå va fi acoperit ¿i în sezonul 2020-2021 de cåtre doi asiguratori: Agra Asiguråri ¿i Groupama. Ace¿tia încå nu au prezentat condi¡iile pentru toate produsele de asigurare aferente recoltei 2021. Voi prezenta clauzele pe care le cunoa¿tem în prezent.

C

lauzele de secetå care pot fi acoperite într-un contract de asigurarea a culturilor agri-

cole sunt: - Seceta pedologicå în faza de råsårire ¿i Pachetul de reînsåmân¡are - Seceta ¿i ar¿i¡a sau Index de secetå (seceta ¿i zile de canicularå), în func¡ie de asiguråtor

Agra Asiguråri are douå produse pentru riscul de secetå 1. Clauza de Secetå pedologicå sau Pachetul de reînsåmân¡are, recolta 2021 - riscuri la care se despågubesc costurile de reîntoarcere pentru culturile de toamnå, rapi¡å ¿i påioase, acoperiri: - Seceta pedologicå în faza de råsårire (se poate acoperi prin clauzå suplimentarå ¿i separat) - Daune produse de secetå în perioada de iarnå - Înghe¡ cu acoperire continuå de la efectuarea plå¡ii primei de asigurare - Daune produse de particulele de nisip antrenate de vântul puternic, crustå, spålarea solului/acoperirea plantelor cu påmânt - Produs cu risc eligibil (subven20

¡ionat prin SM 17.1) - Se încheie doar cu riscurile standard (grindinå, furtunå, ploaie toren¡ialå, foc) - Gradul de despågubire la acest pachet este împår¡it în douå valori: seceta - faza de råsårire - se despågube¿te 15% din suma asiguratå maxim 750 Ron/ha, iar pentru celelalte riscuri despågubirea este de 20% din suma asiguratå, maxim 1000 lei/ha - Riscurile se pot prelua în asigurare pentru cultura de rapi¡å pânå la data de 31.08, iar la påioase, pânå la data de 30.09 - Cost estimat în func¡ie de suma asiguratå/ha: - Riscuri standard + Pachet de reînsåmân¡are: între 120 ¿i 200 lei/ha - Riscuri standard + clauza de secetå: între 100 ¿i 180 lei/ha 2. Indexul de secetå recolta 2020 Pentru recolta 2021 nu am primit pânå în acest moment de la compania de asigurare noile condi¡ii de asigurare. - Nu a fost risc eligibil (nu este subven¡ionat prin SM 17.1) - Culturile asigurabile sunt: grâu de toamnå, floarea-soarelui ¿i porumb - Se încheie doar cu riscurile standard (grindinå, furtunå, ploaie toren¡ialå, foc) - Clientul alege sta¡ia meteo în func¡ie de localizarea culturilor - Evaluarea se face fårå inspec¡ie în teren, gradul de dåunare se stabile¿te în func¡ie de deficitul de precipita¡ii ¿i zilele de caniculå pondere aferente statiei meteo aleaså - Riscurile se pot prelua în asigurare cu cel pu¡in 3 såptåmâni înainte de

începerea primei faze de vegeta¡ie a culturii - Cost estimat doar pentru clauza Index de secetå, în func¡ie de suma asiguratå/HA ¿i sta¡ia meteo: între 25 ¿i 100 lei/ha.

Groupama Asiguråri, riscul de secetå ¿i ar¿i¡å, recolta 2020 Pentru recolta 2021 nu am primit pânå în acest moment de la compania de asigurare noile condi¡ii de asigurare. - Produs cu risc eligibil (subven¡ionat prin SM 17.1) - Culturile asigurabile sunt culturile de rapi¡å, påioase, floarea-soarelui ¿i porumb (doar cultura de consum) - Se poate încheia doar împreunå cu riscurile standard (grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, uragan) - Data limitå de încheiere a clauzei de secetå ¿i ar¿i¡å este 30 noiembrie pentru culturile de toamnå ¿i 15 mai pentru culturile de primåvarå - Pentru calcularea gradului de despågubire se va face inspec¡ie de risc în teren - Fran¿iza deductibilå aleaså de fermier: 30%, 40% sau 50% - Cost estimat în func¡ie de fran¿iza aleaså ¿i suma asiguratå /HA (standard + secetå): între 100 ¿i 250 lei /ha. Toate costurile sunt estimative, fiind calculate de fiecare companie de asiguråri în func¡ie de rata daunalitå¡ii, specie, localizarea culturii ¿i anumite statistici ale climei etc.

Profitul Agricol 32/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Ro[ii mai scumpe, dar gustoase Într-o zonå submontanå, din Gorj, în satul Curpen, în spatele unei case sunt “ascunse” douå sere de câte 1.600 mp. Din viteza ma¿inii nu le zåre¿ti, de¿i sunt înalte, de 4,5 metri. Vasile Hortopan are 38 de ani ¿i a construit în ultimii zece o afacere solidå în produc¡ia de legume ¿i flori, un domeniu care nu este specific zonei.

Î

nainte de a avea propria afacere a lucrat în vânzåri pentru mai multe companii. A fost o ¿coalå în care a în¡eles mecanismele economiei de pia¡å ¿i ale comer¡ului. Un rol esen¡ial în evolu¡ia sa l-a avut faptul cå a lucrat la o companie de consultan¡å pentru fonduri europene. ªi-a fåcut apoi propriul proiect în valoare de aproape 350.000 euro, finan¡at în propor¡ie de 65% de Uniune: douå sere moderne, automatizate, cu senzori, sta¡ie meteo ¿i sistem de fertirigare prin picurare. A fost un start bun pe un drum cu multe obstacole. “Dacå am rezistat zece ani înseamnå cå am trecut peste perioadele critice ale afacerii. Au fost momente în care må gândeam dacå så mai continui”, mårturise¿te producåtorul. Vânzarea ¿i pre¡urile l-au pus în dificultate. Drumul cåtre formula actualå de produc¡ie ¿i desfacere l-a descoperit în timp, din aproape în aproape. “Så vinzi e u¿or. Så vinzi la pre¡ bun e dificil”, remarcå Hortopan. El då ¿i un exemplu. Pre¡ul ro¿iilor sale era 3,5 lei, în ultima decadå a lunii iulie. Cu 2,5-3 lei le-ar vinde imediat. În pia¡å se vând cu 5-6 lei. Marfa ajunge, cu mici excep¡ii, pe tarabele din Târgu-Jiu. E adevårat, în aceea¿i pia¡å se vând ¿i ro¿ii cu 2-3 lei. Elementul-cheie a fost diferen¡ierea. Mult timp a produs pe strat de vatå mineralå ro¿ia tare, rotundå, “de supermarket”, devenitå clasicå acum, care “rezistå mai mult decât lådi¡a”, dupå cum cu autoironie o descrie. În ultimii 36

ani a schimbat soiul ¿i tehnologia. Cultivå pe påmânt fertilizat organic soiuri gustoase, dar care rezistå mai pu¡in timp la raft. Nici nu e nevoie, întrucât marfa sa este cåutatå. Aspectul lor este aparte, prin nuan¡å ¿i formå, fapt ce ajutå consumatorul så le identifice. Tratamentele de protec¡ie sunt reduse la minimum. Faptul cå sera este înaltå, cu un volum de aer mare, ajutå plantele. Prin repozi¡ionarea pe pia¡å s-au redus cantitå¡ile produse, dar ¿i volumul de muncå pentru recoltare ¿i, implicit, costurile, inclusiv cele de transport. “Este mult mai bånoaså, aproape dublå ca pre¡”, spune Hortopan despre ro¿ia cu aspect de grådinå. E o ro¿ie pe care, din cauza dimensiunii mari, am evitat-o în pia¡å pânå când i-am aflat povestea. Am regretat preconcep¡ia. Au fost cele mai gustoase ro¿ii mâncate anul aces-

ta. Datoritå calitå¡ii, Hortopan a reu¿it så-¿i creeze propria clientelå. Anul trecut a mai fost doar de douå ori în pia¡a de gross, anul acesta niciodatå. Mult timp a lucrat cu doar unul-doi intermediari. Când ace¿tia î¿i întrerupeau activitatea, din diferite motive, avea o problemå în a-¿i vinde marfa. Acum colaboreazå cu 7-8, cårora le oferå cantitå¡i mai mici decât solicitå, pentru a avea marfå pentru to¡i ¿i a dispersa riscul. “Ne selectau clien¡ii pe noi. Era mai la noroc”, î¿i aminte¿te Hortopan. Acum reu¿e¿te så-¿i selecteze el clien¡ii. Pânå så ajungå la aceastå formulå de vânzare a încercat mai multe canale de distribu¡ie, inclusiv re¡elele de supermarketuri. A dus cantitå¡i mici. Pragmatismul ¿i o dozå echilibratå de mândrie combinate cu respectul pentru efortul depus l-au fåcut så nu accepte pe termen lung regulile impuse de re¡ele. Nu în¡elege de ce pentru o marfå care se vinde în douå-trei zile trebuie så a¿tepte 40 de zile pentru a încasa banii. A lucrat foarte mul¡i ani în vânzåri. Regula comer¡ului este ca termenele de platå så fie corelate cu fluxul vânzårii.

Profitul Agricol 32/2020

Vasile Hortopan,

fermier, jude]ul Gorj

A avut ¿i maså în pia¡å, un singur sezon înså. Producåtorii nu sunt dori¡i în pie¡e. Nu sunt interesan¡i pentru cå vând douå-trei luni pe an, iar comercian¡ii stau 12 luni. Mesele producåtorilor sunt în spate, unde nu existå trafic mare de cumpåråtori. “O maså în pia¡å vinde 5600 kg, dar eu primesc una la care se vând 30 kg”, spune producåtorul. Cam acesta este ¿i volumul de produc¡ie. I-ar cre¿te veniturile considerabil, dacå ar putea vinde direct. Au fost perioade la începutul produc¡iei când vindea cu 5 lei, iar la tarabå ajungeau cu 10 lei. Sunt momente în care engrossitul câ¿tigå mai mult decât producåtorul. Costul de produc¡ie este de peste 1,5 lei, iar sub 2,5 lei producåtorul spune cå nu mai renteazå efortul. Au fost ani în care a vândut ro¿iile cu 2 lei. Trågea linie ¿i veniturile erau foarte apropiate de cheltuieli. Chiar ¿i în momentul de fa¡å unii producåtori vând ro¿iile ¿i cu 1-1,5 lei. Se vând de acaså ¿i cu mai pu¡in de un leu.

Contextul pie¡ei Pia¡a este invadatå de marfå de slabå calitate. Sunt bazine legumicole în care ro¿ia se vinde la bax, nici nu se Profitul Agricol 32/2020

mai cântåre¿te. Cunoa¿te mul¡i legumicultori din Oltenia ¿i din Ardeal ¿i observå o diferen¡å majorå de calitate. În sud sunt mul¡i care cultivå ro¿ii cu dezvoltare foarte rapidå ¿i fac tot felul de combina¡ii: iaurt cu o¡et ¿i Ethrel, le coc în timp foarte scurt ¿i prind pre¡uri bune. Marea lor problemå este cå nu ¿i-au evaluat munca lor. Cunoa¿te producåtori care vin în pia¡a de gross cu ro¿ii. De peste 15-20 ani au acelea¿i solarii, nu s-au modernizat deloc. “Sunt într-o roatå: care så iaså primii, så se fåleascå”, spune el. Face o compara¡ie între pia¡a româneascå ¿i cea a vecinilor. În Ungaria marfa este pe categorii: I, II ¿i III. La noi, mul¡i producåtori au trei tipuri de marfå: la fundul baxului, la jumåtate ¿i la suprafa¡å. Pentru cå la fundul baxului sunt ro¿ii slabe calitativ, când nu merge pia¡a, se gråbesc så vândå pentru cå se stricå fundul baxului. Din aceastå cauzå unii producåtori din bazine legumicole cu tradi¡ie pleacå prin ¡arå så-¿i vândå marfa, mereu în alte locuri. Cumpåråtorii nu mai revin. “Am câ¡iva clien¡i care vin så se aprovizioneze din Târgul de gross, må sunå ¿i le mai duc ¿i eu”, puncteazå el pentru a aråta cå po¡i reu¿i så-¡i gåse¿ti locul în pia¡å, prin calitate.

Produc¡ia de flori De trei ani Vasile Hortopan produce ¿i flori, 20 de specii. Tehnologia este proprie în propor¡ie de 90%. În sezonul primåvarå-varå vinde 10.000 de ghivece. Mu¿catele, petuniile, daliile, urzicu¡ele, sporul casei sunt vedete. Toamna este a crizantemei: 15.000 de ghivece. La începutul lui noiembrie este Lumina¡ia sau Ziua tuturor sfin¡ilor, iar tradi¡ia este ca mormintele så fie împodobite cu crizanteme ¿i lumânåri. Obiceiul a plecat de la catolici, dar a fost adoptat ¿i în alte religii. Cert este cå în Transilvania cererea de crizanteme este fantasticå. Hortopan vinde 90% din flori în re¡eaua Dedeman. Ajung în toatå ¡ara. “Nu a fost dificil, sunt foarte receptivi. Important este så produci în condi¡ii bune”, remarcå producåtorul. Nici pre¡ul nu-i intereseazå. Era pregåtit så negocieze, dar nu a fost cazul. Hortopan ¿tie înså cå printr-un pre¡ prea mare te autoelimini, a¿a cå a fåcut mai întâi un studiu de pia¡å. “Nu am vrut doar så le ducem, am vrut så le ¿i vindem”, spune el cu umor.

Adrian MIHAI 37

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

FERME, TERENURI

Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå cu 700 bovine si 300 porcine, teren agricol, hele¿teu cu pe¿te, utilaje agricole noi. Oferim ¿i cerem maximå seriozitate. Tel.: 0741.019.035 SC vinde baza de depozitare din Valea Nucarilor , jud. Tulcea: magazii, birouri, laborator, påtule, cântar auto. Tel.: 0786.222.235 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008:

suprafa¡a utilå 1.000 mp (adåpost cu boxe, adapåtori, încålzire, salå de muls, încåperi pentru brânzeturi. Suprafa¡a împrejmuitå este de 8.000 mp: post trafo, centralå cu gaze, sta¡ie epurare, fânar, platforme pentru depozitarea gunoiului etc., 92 ha de teren. Tel.: 0756.337.095 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine pentru 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 mp suprafa¡å totalå teren, foså dejec¡ii apå, spa¡ii pentru personal. Gard din beton. Rela¡ii la Tel.: 0744.681.502

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

la zi. Orbeasca, Teleorman. Tel.: 0720.856.492

Vând 120 oi. Tru¿e¿ti, jud. Boto¿ani. Tel.: 0746.036.373

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an. Tel.: 0735.519.119

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Tel.: 0788.866.642

Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil. Cara¿ Severin. Tel.: 0757.690.899

Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc. Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier. Tel.: 0760.535.848 Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein. Tel.: 0742.791.400 Vând capre. Merei, jude¡ul Buzåu. Rela¡ii la Tel.: 0728.128.876 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând salå de muls 2x6 Westphalia ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057

Fermå vegetalå din jud. Cålåra¿i, 500 ha culturå mare,

ANGAJEZÅ TEHNICIAN/ INGINER AGRONOM CU EXPERIEN¡Å ÎN CÂMP, cu atribute administrative, de organizare ¿i de conducere. Exclus lucrul în regim de consultan¡å. Cazare asiguratå.

Tel.: 0735.519.119 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri. Pre¡: 20.000 euro. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0748.066.789 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡: 15.200 euro, negociabil. Tel.: 0773.332.628

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

50

Profitul Agricol 32/2020

LOCURI DE MUNCÅ APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

S.C. AGROPLANT, companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ reprezentan¡i vânzåri (ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: Arad, Bihor, Buzåu, Cålåra¿i, Giurgiu, Mure¿, Prahova, Timi¿, Tulcea, Vrancea Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant. - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor. - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå. - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile. - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. Ce oferim: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti. - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru. - Perfec¡ionare profesionalå continuå în ¡arå ¿i stråinåtate. - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni). Ce cerem: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj. - Experien¡å minim 2 ani. - Competen¡e: PC, limbå stråinå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B. - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri. - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru. - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmiteti C.V. pe adresa agroplant_bucuresti@yahoo.com sau pe fax: 021.653.04.11 Profitul Agricol 32/2020

51