Issuu

nr. 30 din 2 august 2023 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Curtea de Conturi dezvåluie ineficien¡a MADR

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit

Barbu propune prelungirea derogårilor

Traderii stau calmi, båncile nu

Rusia promite cereale gratuite

Pledoarie pentru mai mult sprijin financiar

Efectul complex al erbicidårii de toamnå la grâu

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pachetul erbicid Alliance 660 WG + Fence

SUA: produc¡ia ¿i exporturile de soia, în scådere 16 UPL merge mai departe cu multe solu¡ii noi Scade produc¡ia de semin¡e oleaginoase 18 Alcedo: solu¡ia optimå pentru încâlcitul GAEC 6 55 milioane tone de floare 20 România nu ¿tie cât produce, nici cât exportå

Culturi rezistente la ar¿i¡å ¿i boli, ma¿ini agricole pe måsurå

Ilie Van: Crescåtorii de påsåri sunt într-un echilibru firav

Claudiu Davi¡oiu: Plåtesc 10.000 de euro pe lunå curentul. Energia pentru bunåstarea vacii meritå subven¡ie! 42

Ma[ini & utilaje 26

Noutå¡i INMA - o sapå rotativå ¿i utilaje de recoltat cânepa

Produc¡ii bune la grâu în Bihor, dar pre¡ul tot mic este

Cultivator de miri¿te Pöttinger Terria cu buncår Tegosem 46

Speran¡e mari în Arad

Anvelopele BKT un partener de nådejde

Noutå¡ile Lemken pentru 2024

O combinå construitå cu gândul la nevoile fermei mici

Speciali¿tii BASF s-au întâlnit cu viticultorii din Arad 21

CEC Bank a finalizat preluarea pachetului majoritar la FGCR

Hobby

Gr\dina, via [i livada

FarmConect, o expozi¡ie completå

WUXAL BORON PLUS. Borul 100% absorbit. Microelementul preferat al rapi¡ei de toamnå

Culturi vegetale

Gestionarea riscurilor, în viziunea FAPPR

Cre[terea animalelor Se dau banii pentru registrele genealogice

Nori de grauri

Nespusa legendå a sarmalelor

Concurs de re¡ete culinare studen¡e¿ti

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit Dupå exporturile record din martie 2023, comer¡ul cu produse agroalimentare din UE a încetinit. În general, exporturile UE au råmas la 17,8 miliarde euro în aprilie 2023 din cauza pre¡urilor de export mai ridicate, în timp ce importurile s-au situat la 13 miliarde euro. Asta înseamnå un surplus agroalimentar de 4,8 miliarde.

Sunt principalele constatåri ale celui mai recent raport lunar privind comer¡ul agroalimentar, publicat de Comisia Europeanå miercuri, 26 iulie. Primele trei destina¡ii pentru exporturile agroalimentare ale UE au råmas Regatul Unit, Statele Unite ¿i China, în vreme ce primele trei ¡åri de origine a

importurilor au fost Brazilia, Regatul Unit ¿i Ucraina. Au scåzut semnificativ importurile din Rusia, Argentina, China, Filipine ¿i Moldova. Cele mai importate mårfuri au continuat så fie semin¡ele oleaginoase ¿i proteaginoase, fructele ¿i nucile, precum ¿i cafeaua, ceaiul, cacaua ¿i mirodeniile.

Traderii stau calmi, b\ncile nu Produc¡iile agricole nu sunt cele anticipate în primåvarå, când mul¡i fermieri, în goana dupå lichiditå¡i, au vândut din nou, anticipat, chiar mai mult de o treime din produc¡ia anticipatå, a¿a cum recomandå precau¡ia. Asta înseamnå cå pot apårea probleme de onorare a contractelor, la fel cum s-a întâmplat în 2020. Deocamdatå, înså, în pia¡å e lini¿te. “N-am auzit pe nimeni din Asocia¡ie så se plângå de fermieri care nu livreazå”, spune Victor Beznea, secretar general ARCPA. “Deci, deocamdatå, default-ul nu e un fenomen. E posibil så se întâmple, ici ¿i colo. Dar e limpede cå nu ne gåsim în situa¡ia din 2020, care a fost un an devastator. Atunci, mul¡i nu au avut deloc produc¡ii. Acum, produc¡iile sunt doar reduse. În ipoteza cå fermierii nu s-au avântat så vândå anticipat chiar tot cât scontau så producå, nu vor avea probleme cu onorarea livrårilor contractuale”. Beznea admite totu¿i cå se aude ¿i de cazuri în care s-a vândut chiar “toatå blana ursului din pådure”. “Probabil cå unii s-au låsat lua¡i de val ¿i aceia nu vor putea onora con10

mai ales având în vedere precedentul 2020, Beznea confirmå cå firmele cu vechime în pia¡a româneascå nu se aruncå în gol, fårå plaså de siguran¡å. În schimb, existå traderi mai nou intra¡i, cu foame de volume, care chiar îi preseazå pe fermieri så le vândå cât mai mult.

Victor Beznea, secretar general ARCPA

tractele din propriile produc¡ii. Dar, ca de obicei, au la îndemânå alte op¡iuni: 1. cumpårå de la altcineva ¿i livreazå; 2. laså traderul så cumpere ¿i apoi se vede ce e de achitat în baza facturii de achizi¡ie. Mai departe, dacå fermierul nu are de unde plåti, se face un act adi¡ional ¿i se prelunge¿te termenul de platå cu cel mult un an”. Întrebat dacå traderii nu sunt ei cumpåta¡i atunci când fermierii încearcå så le vândå cantitå¡i prea mari,

Pe de altå parte, Beznea confirmå cå în pia¡å existå îngrijorare, în special venind dinspre finan¡atori. “Båncile sunt refractare în a mai credita sectorul. Se tem cå nu se vor putea recupera banii de la cei care au probleme azi - ¿i nu vorbim doar de fermieri, ci ¿i traderi mici, de alte firme din agribusiness precum unii distribuitori de inputuri. Comercian¡ilor care au jucat cartea ¡inutului de marfå (pozi¡ii long), scåderea pre¡urilor din varå pânå în iarnå le-a cauzat pierderi foarte mari ¿i probabil cå acum au scaden¡e neachitate”. ªi, conchide Beznea, încå nu e cazul så disperåm: au mai fost ani dificili ¿i s-au gåsit cåi de supravie¡uire.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 30/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia promite cereale gratuite Pre¿edintele rus Vladimir Putin a deschis summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg såptåmâna trecutå, cu promisiunea cå o så livreze, cu titlu gratuit, cereale cåtre ¿ase ¡åri africane în urmåtoarele luni. Putin a indicat Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricanå ¿i Eritreea ca beneficiari principali. Apoi a plusat cå va suporta ¿i costurile de transport al cerealelor. ¥n primele ¿ase luni ale lui 2023, Rusia a exportat 10 milioane de tone de cereale în Africa, fa¡å de 11,5 milioane în tot anul 2022. “Rusia va continua så acorde o aten¡ie deosebitå aprovizionårii prietenilor africani cu grâu, orz, porumb ¿i alte culturi”. Vladimir Putin a mai spus cå regretå cå partea ruså a acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagrå nu a fost îndeplinitå, ceea ce a dus la suspendarea acestuia. Linia oficialå a Moscovei este cå s-a retras deoarece niciuna dintre promisiunile care i-au fost fåcute cu privire la facilitarea propriilor exporturi de cereale ¿i îngrå¿åminte nu a fost îndeplinitå. Criticând decizia Rusiei, unii politicieni occidentali au spus cå retragerea Rusiei este iresponsabilå ¿i va duce la suferin¡a a milioane de oameni din ¡årile sårace. Vladimir Putin sus¡ine înså cå peste 70% din grânele ucrainene exportate Profitul Agricol 30/2023

gra¡ie acordului expirat au mers cåtre ¡åri cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie, inclusiv din Uniunea Europeanå, ¿i cå ¡årile sårace, precum Sudanul, au fost “trase pe sfoarå” ¿i au primit mai pu¡in de 3% din livråri. Conform declara¡iilor oficiale, Rusia se a¿teaptå la o recoltå record de cereale în acest an ¿i este pregåtitå så înlocuiascå exporturile ucrainene de cereale cåtre Africa, atât pe bazå comercialå, cât ¿i ca ajutor umanitar. Acesta este, spune Vladimir Putin, rolul critic al Moscovei în securitatea alimentarå globalå. Pre¿edintele rus a acuzat cå doar sanc¡iunile occidentale au împiedicat Moscova så furnizeze gratuit îngrå¿åminte ¡årilor sårace. “Se contureazå o imagine paradoxalå. Pe de o parte, ¡årile occidentale obstruc¡ioneazå aprovizionarea cu cereale ¿i îngrå¿åminte (prin intermediul sanc¡iunilor), în timp ce, pe de altå parte, ele, în mod ipocrit, ne învinovå¡esc pe noi pentru situa¡ia actualå de crizå pe pia¡a mondialå a alimentelor”, a declarat Putin.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Bre¿e în solidaritatea europeanå Cu cât intråm în august, apar primele bre¿e în solidaritatea statelor UE. Plutonul vocalilor este condus de Berlin, Paris ¿i Madrid ¿i nu este deloc exclus ca ¿i alte ¡åri europene så ¿i doreascå redeschiderea importurilor din Ucraina fårå niciun fel de restric¡ii. Pentru cele 5 ¡åri din Est (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria ¿i România) va fi o negociere grea. Berlinul se opune restric¡iilor la importurile din Ucraina Germania ¿i-a exprimat opozi¡ia fa¡å de o eventualå prelungire a restric¡iilor impuse în luna aprilie de cinci state membre UE, printre care ¿i România, pentru importurile de cereale ucrainene. “Comisia trebuie acum så spunå în mod clar cå asta nu este posibil. Aceste måsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil ca unele state membre så fie exceptate de la tratatele în vigoare”, a declarat ministrul german al Agriculturii înaintea reuniunii cu omologii europeni. “Este inacceptabil så ne rezolvåm problemele electorale pe seama Ucrainei”, fåcând aluzie la alegerile parlamentare care vor avea loc în Polonia la finele acestui an. Parisul crede cå UE poate rezista deschiderii importurilor “Nu putem avea måsuri unilaterale... Doar în mod colectiv vom face fa¡å unei provocåri de destabilizare a pie¡elor. Asta nu poate fi deciså de unul singur pentru cå în caz contrar va exista un transfer de cereale spre alte ¡åri”, a apreciat ¿i ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau. Madridul vrea o anchetå în ¡årile din Est Cele cinci state membre vecine cu Ucraina au primit deja ajutoare în valoare de 156 de milioane de euro de la rezerva UE pentru crize agricole. Iar Comisia Europeanå ar trebui så clarifice care este situa¡ia realå în aceste ¡åri, a observat ¿i ministrul spaniol al Agriculturii. 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

tone, Taiwan 17.770 tone, Venezuela cu 11.770 tone;.

FOB Constan¡a 230 euro/t (+ 3) 1.150 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 iulie, a fost de 409 dolari/tonå (1.881 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 24 iulie.

¥n perioada 24 - 28 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Nigeria 69.170 tone, Mexic 31.770 tone, Thailanda 17.770

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 457 dolari/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 24 iulie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 340 euro/tonå (1.700 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 387 euro/tonå (1.935 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 24 iulie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 369 363 359 357 350 Sept 367 365 363 361 357 Oct 373 371 369 367 359 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 391 389 387 385 377 Sept 397 393 391 387 379 Oct 399 397 393 391 379

scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 205 euro/t (+2) 1.025 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 iulie 2023, a fost de 311 dolari/tonå (1.431 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 311 309 307 305 297 285 283 281 279 273 285 281 279 277 271 $/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 303 301 299 297 291 305 303 301 299 293

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 285 euro/tonå (1.425 lei). A crescut cu 106 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.585 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.645 lei). La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 iulie, a fost de 294 euro/tonå (1.470 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 24 iulie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 364 euro/t (1.820 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 327 euro/t (1.635 lei). A crescut cu 148 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 317 dolari/t (1.458 lei). A crescut cu 138 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 477 473 471 469 457 Sept 477 475 473 471 469 Oct 473 471 469 467 461 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 385 379 377 367 364 Dunquerque 385 379 377 366 364 Pallice 387 385 383 369 367 Creil FOB 377 375 373 363 359 Moselle FOB 365 363 361 349 340 Rouen FOB 407 405 403 390 387

de 300 euro/tonå (1.500 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 291 dolari/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 327 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 323 321 319 317 294 323 321 319 317 294 325 323 320 319 300 Bordeaux FOB 327 325 323 321 317 Pontivy 359 357 353 351 327 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 30/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 do lari/tonå (2.801 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 619 617 611 609 597 585 581 579 577 557 559 557 553 551 537

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (- 22) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 315 euro/tonå (1.575 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 775 euro/tonå (3.875 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 830 euro/tonå (4.150 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 iulie 2023, a fost de 629 dolari/tonå (2.893 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/tonå (1.918 lei). A scåzut cu 28 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 1.679 1.659 1.639 1.619 1.459 Sept 1.527 1.525 1.523 1.521 1.419 Oct 1.517 1.509 1.507 1.505 1.403

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

24 - 28.07.2023

193.770 tone, China 137.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 37.550 tone, Olanda 7.770 tone.

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 337 335 333 331 315 Dunquerque 337 335 333 331 315 Pontivy 341 339 337 335 323 Orz bere: Creil** 357 355 353 351 337 Moselle** 359 357 355 353 337

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 337 euro/tonå (1.685 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.440 lei). A crescut cu 96 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. A avut o scådere de 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 785 euro/toCota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 847 845 843 841 830 Dunquerque 785 783 781 799 785 Moselle 807 805 799 797 775

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 August 445 443 441 439 417 August 647 645 643 641 629 Sept 657 655 653 651 639 Sept 443 441 439 437 415

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 24 - 28 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 640 euro/t (3.200 lei). A crescut cu 55 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 iulie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Dieppe 585 593 599 609 640 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 527 553 647 636 615

nå (3.925 lei). A råmas constat fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada: $/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 755 751 749 747 725 Sept 721 719 717 715 701 Oct 727 721 719 717 705

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 28 iulie 2023, a fost de 615 dolari/tonå (2.829 lei). A înregistrat o cre¿tere de 88 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 24 iulie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în august 2023, este 751 euro/t (3.755 lei). A crescut cu 354 euro fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 815 dolari/t (3.749 lei). A crescut cu 330 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Iulie 313 311 310 309 297 Sept 317 313 309 307 295

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 iulie, a fost de 255 dolari/tonå (1.366 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

409 dolari/t

Profitul Agricol 30/2023

- 18

311 dolari/t

- 12

609 dolari/t

- 22

297 dolari/t

- 16 15

Pre]uri [i pie]e

55 milioane tone de floare Principalii produc\tori. Total> 55 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 55 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt:  Rusia (16,5 milioane tone);  Ucraina (12,4 milioane tone);  UE (11,5 milioane tone);  Argentina (4 milioane tone);  Turcia (1,7 milioane tone). Consumul mondial este prognozat så råmânå cam la acela¿i nivel cu anul trecut, de aproape 55 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (16 milioane tone), Ucraina (13 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Argentina (4 milioane tone), Turcia (3 milioane tone). La importatori, avem Turcia, cu 1,2 milioane tone, ¿i UE, cu 0,8 milioane. Stocurile mondiale vor scådea la 20

4,6 milioane tone, fa¡å de 5,6 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (1,1 milioane tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, neschimbatå fa¡å de anul de pia¡å 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,4 milioane tone);  Ucraina (5,2 milioane tone);  UE (4,4 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,2 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,3 milioane tone);  UE (5,6 milioane tone);  Ucraina (5 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,6 mil. tone mai mare în acest an, la 19,8 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (5,4 milioane tone);  Rusia (2,4 milioane tone);  Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5 milioane tone), Rusia (4 milioane tone) ¿i UE (0,8 milioane tone).

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,3 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (7 milioane tone);  Rusia (4 mil. tone);  Turcia (2 mil. tone);  Ucraina (1 mil. tone). Stocurile finale vor scådea la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 30/2023

CULTURI

VEGETALE

FarmConect,

o expozi]ie complet\ Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România (FAPPR) a început deja så batå ¡åru¿ii expozi¡iei FarmConect, pe care o va organiza la Slobozia de pe 31 august pe 3 septembrie.

¿i anul trecut, când a avut prima edi¡ie, FarmConect ¡inte¿te mai ales producåtorii de cereale ¿i plante tehnice, companiile din zona inputurilor ¿i a ma¿inilor agricole etc. Dar organizatorii au mers mai departe, pentru a ob¡ine un eveniment Profitul Agricol 30/2023

agricol complet. De aceea, au adåugat o componentå care så atragå ¿i consumatorii, pentru mai multå educa¡ie ¿i culturå agricolå. Cåci, pentru consumatorul neimplicat în agriculturå, intrarea la FarmConect va fi o oportunitate de a avea contact cu acest sector sustenabil ¿i så în¡eleagå mai bine ce înseamnå deciziile cotidiene de pentru a mânca mai sånåtos sau direct de la producåtorii autohtoni. Dar FarmConect råmâne, în sufletul såu, o expozi¡ie fåcutå de fermieri pentru fermieri. O idee care a prins anul trecut, ce va fi påstratå ¿i anul acesta, este cea a conferin¡elor tematice. ¥n fiecare zi, întrun cort special amenajat, speakeri cu experien¡å dezbat teme reale, la zi.

Digitalizare, sustenabilitate, plan stategic, chestiuni de la Bruxelles, noi tehnologii, minimum till, tehnici novative de fertilizare, noutå¡i în genetica plantelor, trading ¿i consultan¡å financiarå, mereu gåsi¡i ceva interesant de ascultat la conferin¡ele FAPPR. Sunt, probabil, cele mai interesante din peisajul evenimentelor agribusiness de la noi. Prima edi¡ie a fost un succes, o expozi¡ie agricolå altfel, orientatå spre actorii lan¡ului agricol. Nu este niciun motiv ca cea de-a doua edi¡ie så fie mai pu¡in de atât. Cu atât mai mult cu cât au confirmat participarea ¿i au luat standuri generoase ¿i companiile mari care la prima edi¡ie råmåseserå prudente.

Andrei OSTROVEANU 21

CULTURI VEGETALE

Alcedo> solu]ia optim\ pentru încâlcitul GAEC 6 Pentru a respecta prevederile din GAEC 6, pe terenurile de pe care s-au recoltat cerealele påioase sau rapi¡a fermierii trebuie så practice lucråri minime.

onform GAEC 6, în perioada sensibilå 15 iunie - 30 septembrie terenul trebuie men¡inut acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei. Acoperirea solului se asigurå prin

miri¿tea råmaså dupå recoltare sau culturi secundare, culturi de acoperire verzi, culturi de toamnå nou înfiin¡ate. Solul trebuie acoperit cu excep¡ia timpului necesar pregåtirii terenului ¿i înfiin¡årii noii culturi, respectiv cel mult 2 såptåmâni. Din punct de vedere tehnologic, miri¿tea trebuie “între¡inutå” combåtându-se buruienile, iar acest lucru se poate realiza prin aplicarea unor erbicide pe bazå de glifosat. Se poate alege una din formulele Roundup Classic Pro, Roundup Energy sau Roundup Extra (a doua denumire comercialå a produsului Roundup Classic Pro), aplicat în func¡ie de gradul de îmburuienare, în dozå de 1,5-5 l/ha.

Pentru cre¿terea eficacitå¡ii se recomandå adåugarea unuia din adjuvan¡ii: Hurricane (0,1 l/ha) sau Silwet Star (0,1 l/ha).

ALCEDO

UPL merge mai departe cu multe solu]ii noi United Phosphorus Limited (UPL) s-a întâlnit, la finalul lunii iulie, cu partenerii ¿i colaboratorii din România pentru a prezenta produse noi în domeniul protec¡iei plantelor. A fost o ocazie pentru UPL så transmitå cå vine pe cai mari în domeniul protec¡iei plantelor. “Nimeni nu ac¡ioneazå mai rapid ca noi pentru a re-imagina sustenabilitatea, astfel încât aceasta så fie cu adevårat eficientå - cu noi afaceri, noi tehnologii ¿i moduri de gândire complet noi, spune Jai Shroff, director interna¡ional UPL. În cinci ani, organiza¡ia noastrå va fi complet diferitå de cea de aståzi. Este o traiectorie de sustenabilitate+, în care plusul este mentalitatea 26

¿i agilitatea noastrå OpenAg”. Laitmotivul acestei reuniuni a fost “UPL merge mai departe”. “Sustenabilitatea înseamnå cå ne dorim în primul rând siguran¡a alimentarå pentru toatå lumea, spune Andreea Manolescu, directoarea UPL România. Compania noastrå activeazå la nivel mondial. Produsele noastre reduc consumul de pesticide la hectar ¿i realizåm afaceri profitabile cu partenerii no¿tri, mai ales cu ajutorul biostimulatorilor. Facem teste cu fermierii în câmp pe produsele noastre. Avem o echipå de numai 19 persoane la nivel de ¡arå. Oferim substan¡e pentru culturå mare, pentru vi¡å-de-vie ¿i legume, pentru

fermieri mari, dar ¿i mici.” Substan¡ele UPL ajung pe milioane de hectare din România, confirmå Mircea Purcårea, director comercial. Compania are 6% cotå de pia¡å în România ¿i se aflå pe locul al cincilea ca furnizor de pesticide ¿i numårul unu ca furnizor de biosolu¡ii. “Avem produse certificate bio, utilizate de fermierii români. Compania de¡ine fabrici la nivel global, produse patentate pentru biostimulatori ¿i o re¡ea de vânzare la nivel global. Acoperå pie¡e mari, cum ar fi America Latinå ¿i Asia.” Cum “merge UPL mai departe” vom afla cu alt prilej.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ilie Van> Cresc\torii de p\s\ri sunt într-un echilibru firav Cre¿terea påsårilor a ajuns la stagnare în România. Pre¡ul la poarta fermelor nu a crescut de multå vreme. De peste un an, precizeazå Ilie Van, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Påsåri din România. “100 de kilograme de carcaså se vând cu 200 de euro. Plafonarea pre¡urilor nu-i ajutå pe fermieri. Nu are cum. Dacå se plafoneazå adaosul comercial, trebuie så-l ajute pe consumator så cumpere mai ieftin, nu pe noi. Fermierii nu sunt prin¿i în aceastå schemå. Noi suntem asocia¡ie de fermieri, nu suntem asocia¡ie de procesatori sau de retaileri. Fermierul så fie mul¡umit dacå vinde la pre¡ul actual. El nu este bågat în calcul aici.” O percep¡ie simplistå ne-ar face så credem cå, dacå se ieftinesc puii din galantare, consumatorii vor cumpåra mai mult ¿i, în consecin¡å, vor cre¿te vânzårile. Ca urmare a cre¿terii volumului de vânzåri, ar trebui så creascå ¿i profitul fermierului. Dar lucrurile nu stau a¿a, spune Van. ¥n schema au fost prin¿i doar distribuitorii ¿i comercian¡ii, nu ¿i crescåtorii de pui. Crescåtorii de påsåri se bucurå cå au scåzut pre¡urile cerealelor fiindcå ei nu au terenuri pe care så-¿i producå propriile cereale. “Proiectul nostru cel mai important este så nu murim, så supravie¡uim. Deocamdatå, ne aflåm într-un echilibru. Sigur, un echilibru fragil, dar totu¿i echilibru. Vin în continuare ouå ¿i pui din Polonia ¿i, cel mai grav, din Ucraina, ¡arå care nu respectå nicio legisla¡ie zootehnicå europeanå.” Unii fermieri sus¡in cå este fals pericolul importului de pui sau de ouå din ¡årile vecine. Dacå ai producivitatea muncii ridicatå, po¡i exporta tu produse în ¡årile respective. 40

Ilie Van, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de P\s\ri din România

“Este adevårat, dar cu o singurå condi¡ie: ca acele importuri, ca så le zic a¿a, de¿i ele sunt schimburi intra-comunitare, så intre în ¡arå corect. Asta cer fermierii, nu så nu se mai aducå produse pentru cå ¿i noi mergem cu produse afarå. Intrarea corectå a produselor în ¡arå se referå la aspectul comercial, adicå la pre¡ corect, så fie produse sigure pentru consumatori, pentru sånåtatea publicå ¿i pentru sånåtatea animalelor. Asta solicitå fermierii români. Câtå vreme vecinii practicå pre¡ul de dumping, sigur cå ¿i fermierii no¿tri sunt afecta¡i. Intrå produse ¿i din Ucraina.” Profesorul Ilie Van crede cå fermele noastre de påsåri nu iau cereale din Ucraina, pe care le cumpårå înså ieftin traderii ¿i le exportå la pre¡ mare dupå bursa de la Rotterdam.

¥n America aflåm cå se trece la carnea sinteticå de pui. Ilie Van nu crede cå aceastå aiurealå va dura prea mult. “Nu are niciun viitor o asemenea afacere. Este o prostie. Deocamdatå, carnea sinteticå este mai scumpå decât carnea adevåratå de pui ¿i nici nu cred cå o så fie prea curând mai ieftinå.” De aceea, spune Van, deocamdatå nu are vreo ¿anså de reu¿itå. “Pe de altå parte, nu existå lege care så sanc¡ioneze dezinformarea pentru cå unii se joacå prea u¿or cu existen¡a fermelor ¿i cu sånåtatea consumatorilor. Noi am început så-i notificåm prin avoca¡i pe cei care fac afirma¡ii nefondate despre carnea de pui, care ar avea antibiotice. Pânå la urmå, va trebui så deschidem ni¿te procese.” “Pe noi ne deranjeazå doar importurile de carne de pasåre pentru cå costurile de produc¡ie în Ucraina sunt cu 25% mai ieftine fiindcå fermierul ucrainean nu respectå acelea¿i reguli ca fermierul din Uniunea Europeanå, adicå respectarea siguran¡ei alimentelor, protec¡ia mediului, bune practici pentru bunåstarea ¿i biosecuritatea påsårilor. Cerealele din Ucraina nu prea au ajuns la fermierii no¿tri. Noi cumpåråm cereale din produc¡ia internå. Oricum, importurile din Ucraina s-au blocat pânå în septembrie. Ce va fi dupå vom vedea”, spune Ilie Van. Între timp, a crescut pre¡ul la ¿roturile de soia pânå la 600 de dolari tona.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Claudiu Davi]oiu> Pl\tesc 10.000 Energia pentru bun\starea Cåldura se ridicå în valuri din asfalturile de la Afuma¡i, cu nori de fum ¿i de praf. O barzå stå pe cuibarul de pe stâl cu aripile desfåcute ca så-¿i umbreascå puii de ar¿i¡å. Cerul este tot mai zgârcit cu ploile. Din cauza secetei, floarea s-a rigidizat, nu mai urmåre¿te soarele, ca în anii normali.

entru toate cheltuielile fåcute ca vaca så aibå tot confortul, crescåtorii primesc suma de 72 de euro pe animal. Lui Claudiu Davi¡oiu i se pare ridicol. Cei de la Ministerul Agriculturii au omis så treacå ¿i consumul de energie pentru men¡inerea bunåstårii vacilor, iar acest lucru îl revoltå. Pentru vaca de lapte, s-au stabilit doar 3 criterii pentru plata bunåstårii: solu¡ii pentru uger, îngrijirea picioarelor ¿i a¿ternutul de paie. Din cauza ultimei prevederi, Davi¡oiu a adunat trei ¿ire de balo¡i mari. Este obligat så punå paie ca a¿ternut, chiar dacå vacile dorm pe saltele de cauciuc cu buret. Norma este de 3 kilograme de paie pe zi pentru fiecare vacå. Va toca paiele cu o ma¿inå care le va arunca apoi pe linia cu¿etelor. Sprijinul pentru bunåstare înseamnå altå birocra¡ie. Trebuie så prezinte facturå de la o firmå de podotehnie pentru unghiile vacilor, chiar dacå are propriul podotehnist. Au impus norme noi ¿i pentru igiena

mulsului. "O substan¡å e mai concentratå, alta e mai slabå. Trebuie så demonstrezi apoi cu facturi cå ai schimbat man¿oanele aparatelor de muls de trei ori pe an, cå ai schimbat furtunele la pompe, cå ai cumpårat solu¡ii pentru dezinfectarea ugerului înainte de muls ¿i solu¡ie dupå muls”, spune Davi¡oiu. Sigur cå el, proprietar de animale, are tot interesul ca ugerele så fie sånåtoase. De aceea, e discutabil cå el trebuie så foloseascå volume mari de substan¡e, mai ales când concentra¡ia lor este ridicatå. Dacå solu¡ia nu e concentratå, fermierul trebuie så cumpere mai multå substan¡å. Dacå respectå aceste condi¡ii, prime¿te 72 de euro pe fiecare vacå. Evident cå hârtiile completate trebuie så fie pe måsura celor 72 de euro. Scåderea laptelui pe timp de caniculå nu se ia în considerare. VentilatoaDacå e prea cald, vacile nu mai månâncå. Partea mai gravå este cå ¿i intrå mai greu în cålduri. De aceea, ventilatoarele lui merg permanent pe timp de caniculå. ¥n grajd nu are mai mult de 25 de grade. Dacå se face mai cald, pornesc automat aspersoarele care pulverizeazå apå finå, så råceascå aerul. “Factura de curent electric må costå în perioada canicularå aproape 10.000 de euro pe lunå. Costå foarte mult ¿i råcirea laptelui, încålzirea apei pentru spålårile instala¡iei de muls, lumina permanentå din grajd pe timp de noapte, pompele pentru dejec¡ii. Toate aceste cheltuieli nu le bagå la normele de bunåstare, dar noi pentru vaci le facem.” Nu pune instala¡ii fotovoltice pe grajd de teama unor accidente.

rele merg zi ¿i noapte în grajd, a¿a cå temperatura nu prea trece de 25 de grade. Dacå e prea cald, då dumul la aspersoare ca så råcoreascå animalele. Pe scurt, bunåstarea animalelor înseamnå mult consum de energie. Vacile månâncå chiar ¿i atunci când soarele face cruce pe cer, ceea ce înseamnå cå temperatura nu e prea mare în grajd. Dacå e prea cald, nu mai månâncå. Partea gravå este cå, pe timp de caniculå, vacile intrå mai greu în cålduri ¿i fecunditatea este mai reduså. Are obliga¡ia så facå analiza apei o datå la ¿ase luni, iar DSV face altå analizå. Ferma de vaci este în satul Måineasca. E mul¡umit de grajdul lui modern, chiar dacå l-a costat foarte mult. Cheltuieli mari are ¿i cu energia electricå. De exemplu, ventilatoarele trebuie så meargå permanent pe timp de caniculå. Se ¿tie cå, la 25 de grade Celsius, începe stresul termic pentru vaci. Prin urmare, ¿i aspersoarele de pulverizare a apei trebuie så porneascå. Toate aceste consumuri de energie electricå sunt suportate de fermier pentru bunåstarea vacilor de lapte. Altfel, animalele nu mai månâncå ¿i nici nu mai intrå în cålduri. Depisteazå cåldurile cu transponderele de la DeLaval. “Urmårim calculatorul, dar ¿i observåm permanent vacile. Nu ne bazåm numai pe transpondere. Dacå vaca nu råmâne gestantå, intervenim cu tratamente specifice. Facem tratament cu ¿apte zile înainte. În a ¿aptea zi, o însåmân¡åm din nou.” A fåcut un grajd spa¡ios cu Rota Guido, de unde a luat plugurile racloare. Po¡i så cite¿ti ziarul pe aleea de furajare sau så joci table. Coama este înaltå de 8 metri, iar la stre¿inå grajdul are o înål¡ime de 4 metri. Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

de euro pe lun\ curentul vacii merit\ subven]ie! Un material seminal sexat pe dos Claudiu Davi¡oiu are 900 de vaci, din care mulge 450 în medie. Media longevitå¡ii productive este de 3 lacta¡ii, destul de bunå pentru rasa Holstein. Vacile de reformå le vinde la abatorul din Boto¿ani. “Am luat material seminal de peste tot. Ies fete pu¡ine, majoritatea sunt båie¡i. Din 30 de vi¡ei, 10 sunt vi¡ele ¿i restul tåura¿i. Nici cu materialul sexat nu am rezolvat-o. Dacå am avea taurii no¿tri? A¿a ne-am obi¿nuit noi, dacå putem så luåm material seminal deafarå. O dozå mai ieftinå este 8 euro. Cea mai scumpå ajunge la 70-80 de euro. Ai garan¡ia cå materialul seminal

vine de la un taur performant, dar nu ai garan¡ia cå vaca råmâne gestantå. Pentru o gesta¡ie, folosesc în medie 4 doze. Dacå este material scump ¿i vaca nu råmâne gestantå, ce ai fåcut? Materialul seminal ar trebui subven¡ionat. Eu lucrez cu toate companiile care trimit material seminal sexat ¿i normal. Cumpår material seminal sexat ¿i ies tot tåura¿i. ªi îmi spun cå «a¿a s-a întâmplat». Am încercat cu to¡i dealerii ¿i to¡i sunt ho¡i... Din 40 de vi¡ei, doar 10 sunt vi¡ele. Cu ce înlocuiesc eu vacile de reformå? Efectele dezastrului de acum se vor vedea peste doi ani. Ce fac eu atunci?” A construit o maternitate frumoaså, aici ¡ine vi¡eii pânå la 3 luni, la fel este ¿i

cre¿a. A fåcut multe cu¿ete ¿i toate erau pline. Acum, vi¡elele sunt tot mai rare. Le då lapte de vacå, fårå soia fiindcå a¿a se dezvoltå mai bine. Vinde tåura¿ii de mici cåtre olandezi care îi cresc la noi în ¡arå. “Dau 10 lei ¿i 50 de bani pe kilogramul în viu. Ca så ¡in un tåura¿ în grajd, trebuie så-i dau lapte 3 luni: 7 litri pe zi x 100 de zile = 700 litri de lapte x 2 lei/litru = 1.400 de lei. Dacå îl vând dupå 3 luni, iau pe el 1.000 de lei. Nu mai pun munca, energia... De ce så-i mai ¡in? Pentru vaca de reformå primesc 7-8 lei pe kilogram. Acum nu mai dau subven¡ie pe carne.”

Viorel PATRICHI

Claudiu Davi]oiu Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: T5S, performant, robust, productiv Gama T5S include tractoare robuste ¿i u¿or de utilizat, ce garanteazå niveluri ridicate de performan¡å, confort, productivitate ¿i versatilitate pentru a îndeplini cu succes orice misiune în fermele de dimensiuni mici sau medii. Modelele gamei au puteri de 90-100 CP, motoare FPT F5 Stage V de 3,6 litri, cu patru cilindri, o transmisie ce oferå 12 trepte de vitezå înainte ¿i 12 înapoi, distribuite în patru viteze principale sincronizate ¿i trei game, cabinå cu patru montan¡i, ce permite o vizibilitate la 320 de grade. Fendt: Noua gamå 700 Vario Gen7 Cea mai nouå gamå de tractoare Fendt 700 Vario Gen7 are o serie de echipåri ¿i func¡ii care eviden¡iazå inova¡ia ¿i tehnologiile utilizate de aceastå marcå. Noua gamå 700 Vario Gen7 include modelele 720 (203 CP), 722 (223 CP), 724 (243 CP), 726 (262 CP) ¿i 728 (cu variantele de 283 CP, respectiv 303 CP). Tractoarele sunt dotate cu motoare AGCO Power de 7,5 l ¿i 6 cilindri, råcire cu sistem concentric de aer, cu flux de aer sub presiune, transmisie VarioDrive integral variabilå, ce asigurå o vitezå de pânå la 60 km/h. Trelleborg, premiatå de opt ori pentru anvelopele sale Trelleborg, lider global în domeniul anvelopelor, sistemelor de ro¡i ¿i serviciilor pentru agriculturå, a primit recent în Brazilia premiul “Cea mai bunå anvelopå pentru agriculturå”, pentru durabilitatea ¿i sustenabilitatea produselor sale. Acesta este al optulea premiu pe care îl prime¿te Trelleborg în Brazilia, unde compania este prezentå de mul¡i ani ¿i în care a contribuit decisiv la dezvoltarea regiunilor din centrul ¿i sudul acestei ¡åri cu un mare impact asupra produc¡iei agricole la nivel mondial. 48

Nout\]ile Lemken pentru 2024 Lemken a prezentat recent noi echipamente pentru efectuarea prå¿itului, concomitent cu aplicarea tratamentelor pentru culturile prå¿itoare. Este vorba de bazinul frontal Lemken SprayHub, care poate fi folosit acum cu SprayKit de la Lemken.

Marian Gheorghe, manager vânzåri Lemken pentru sudul ¿i sud-estul României ne-a oferit detalii în privin¡a acestor echipamente. “SprayHub ¿i SprayKit, în combina¡ie cu prå¿itoarea Steketee montatå în spatele tractorului efectueazå în acela¿i timp opera¡iunile de prå¿it ¿i de tratare a culturilor.” Aceastå combina¡ie poate reduce timpii de lucru la prå¿it ¿i tratament cu pânå la 60%. Totodatå, costurile cu aceste opera¡iuni se pot reduce la jumåtate, atât prin efectuarea concomitentå a douå lucråri, cât ¿i prin utilizarea reduså a cantitå¡ii de apå ¿i de solu¡ie. Din sezonul urmåtor, atât SprayHub, cât ¿i SprayKit pot fi echipate cu func¡ia section control prin ISOBUS, ceea ce duce la automatizarea acestei func¡ii, dacå tractorul dispune de un terminal cu semnal GPS. “Avem, de asemenea, ¿i o versiune a SprayKit care poate fi

folositå pentru aplicarea îngrå¿åmântului lichid odatå cu lucrarea de semånat pentru semånåtoarea Azurit”, ne-a spus Marian Gheorghe. Bazinul frontal SprayHub este echipat cu propriul terminal de control, sistem de barbotaj ¿i curå¡are. Este controlat ISOBUS ¿i poate fi operat cu software-ul “iQblue spray” ¿i are o capacitate de 1.100 l, respectiv 1.500 litri, plus cuvå de apå curatå ¿i filtru de umplere. Op¡ional, este disponibilå ¿i o duzå cu induc¡ie folositå pentru o dizolvare mai rapidå a produselor solide. În func¡ie de model, poate fi folosit pentru aplicarea de produse de protec¡ia plantelor pe echipamente de tip EC- Weeder, cu lå¡imi de lucru de pânå la 28 rânduri. Echiparea se poate face ¿i cu douå duze pentru a acoperi mai bine pår¡ile plantei ¿i dosul frunzei. Totodatå, la utilizarea echipamentului de prå¿it este posibilå ¿i aplicarea îngrå¿åmintelor lichide, în spatele cu¡itului de tip "labå de gâscå". Pe de altå parte, SprayKit-ul pentru Lemken Azurit poate fi folosit pe lå¡imi de lucru de pânå la opt rânduri pe care se poate aplica îngrå¿åmânt starter. “SprayHub poate fi combinat cu o serie de utilaje pentru între¡inerea culturilor”, ne-a mai spus Marian Gheorghe.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE

O combin\ construit\ cu gândul la nevoile fermei mici Noile combine Claas Evion sunt surorile mai mici ale seriilor Trion ¿i Lexion. Sunt trei modele, au 5 scuturåtori ¿i sunt disponibile în versiunile Classic ¿i Maxi, cu o gamå de linii de echipare Trend sau Business.

succesoare ale modelelor Avero ¿i modelelor Tucano mai mici, cele trei modele Evion sunt propulsate de motoare Cummins B6.7 de 6,7 litri, ce respectå norma Stage V, ¿i pot furniza un cuplu ridicat la tura¡ii mici. Puterile maxime de 204 CP (Evion 410), 231 CP (Evion 430) ¿i 258 CP (Evion 450) sunt disponibile la doar 1.900 rpm. Prin sistemul Dynamic Power motorul furnizeazå doar atâta putere cât este necesar în timpul lucrårilor, ceea ce poate reduce consumul de carburant cu pânå la 10%. Buncårul de boabe are o capacitate de 5.600 l pentru Evion 410, de 6.500 l pentru Evion 430 ¿i de 8.000 l pentru varianta vârf de gamå, Evion 450. CEO-ul Claas, Jan-Hendrik Mohr, ne-a spus cå aceste trei combine noi sunt utilaje moderne, dar accesibile, pentru fermele de dimensiuni mai mici care î¿i doresc propriul echipament de recoltat cereale. “Suntem noi în¿ine o afacere de familie ¿i dorim så continuåm så oferim utilajele potrivite pentru fermele mai mici, pe toate segmentele noastre de produse. Am ales «familia conteazå» ca temå a campaniei pentru Evion.” Toate modelele, inclusiv Evion 410 Classic, pot fi comandate fie cu linia de echipare Trend, fie Business, pentru o personalizare suplimentarå, în func¡ie de cerin¡e fermierilor. Profitul Agricol 30/2023

Dezvoltate la Claas, Harsewinkel, Germania, modelele Evion sunt produse la uzina de combine de recoltat Claas deschiså în anul 2014, în Gaomi, China. Caracteristici tehnice ale gamei Evion, pe scurt: - versiune de bazå Classic, în primul rând pentru treieratul cerealelor; - versiunea Maxi pentru performan¡e mai bune la porumb ¿i fasole; - unitate de treierat cu un singur båtåtor de dimensiuni mari (600 mm) ¿i o lå¡ime a tubului de alimentare de 1.420 mm; - contrabåtåtor Multicrop cu suprafa¡å de treierat de 0,95 mp; - cinci scuturåtori de paie lungi cu elevatori centrali optimiza¡i pentru a sus¡ine debitul de material recoltat ¿i o suprafa¡å de separare de 6,25 mp; - Monitorizare activå op¡ionalå a debitului de material recoltat cu CEMOS (Claas Electronic Machine Optimisation System) Auto Crop Flow; - curå¡are de înaltå performan¡å cu o suprafa¡å a sitei de 4,80 mp, måsurarea pierderilor ¿i reglarea electricå a sitei disponibile în echiparea standard. Sis-

temul de curå¡are 3D are capacitatea de a compensa o înclinare lateralå de pânå la 20% la recoltarea pe pante; - elevator de cereale productiv, cu un debit de 34 l/s; - tocåtor de paie cu 52 sau 72 de cu¡ite ¿i, op¡ional, cu distribuitor de pleavå; - protec¡ia solului cu diametre ale anvelopelor de pânå la 1,85 m în fa¡å ¿i de maximum 1,50 m în spate; - cabinå spa¡ioaså cu climatizare automatå, scaun cu suspensie pneumaticå ¿i cotierå de control ergonomicå, inclusiv CEMIS (Claas Electronic Machine Information System) 700 ¿i Cmotion; - pachet de lumini LED pentru iluminarea optimå în timpul lucrului de searå/noapte a zonei de lucru; - CEMIS 700 cu gestionarea lucrårilor ¿i înregistrare diferen¡iatå a consumului de carburant; - între¡inere simplificatå, datoritå celor trei puncte de conectare la compresor, iluminare LED de între¡inere ¿i accesibilitate excelentå în ansamblu.

Arpad DOBRE