Issuu

nr. 30 din 5 august 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 30/2020 Redactor - ¿ef

Doza de azot depinde de textura solului ¿i de produc¡ia scontatå dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Doza de azot depinde de textura solului ¿i de produc¡ia planificatå. O idee simplå ¿i conciså, cunoscutå de toatå lumea, este ignoratå complet de Codul de Bune Practici Agricole. De¿i Directiva Nitra¡i trasa ca obligatorie stabilirea dozei de azot ¿i în func¡ie de tipul de sol, de textura lui, ¿i de produc¡ia planificatå, Codul de Bune Practici Agricole nu ¡ine seama de aceste criterii obligatorii. O influen¡å nefastå a Codului s-a våzut ¿i în împår¡irea în cele douå grupe, cu sau fårå studiu agrochimic. Indiferent de metoda aleaså, fermierul nu poate afla care este doza maximå de azot pe care o poate folosi fårå så determine levigarea nitra¡ilor. Dar levigarea depinde de texturå, pantå, fertilitatea solurilor, condi¡ii climatice, volum de precipita¡ii, normå de irigare, cantitatea de azot mineral prezentå la sfâr¿itul iernii, cantitatea de azot mineralizatå din materia organicå, îngrå¿åmintele organice ¿i minerale adåugate etc. etc.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Atunci la ce bun analizele de azot dacå nu sunt fåcute în ianuarie-martie pe adâncimi de pânå la 90 cm? Pentru celelalte macroelemente ¿i microelemente, analizele de sol de pe adâncimea stratului arabil (0-25/30 cm) sunt suficiente. Dar nu ¿i pentru azot! În cazul opus, adicå fårå analize, un fermier cu sol nisipo-lutos poate folosi aceea¿i cantitate de azot, fårå a produce levigarea, ca vecinul cu sol argilos? Alegerea produc¡iei scontate este foarte importantå. Cel fårå studiu agrochimic se låmure¿te din propriile încercåri care este doza care îi aduce cel mai mare venit. Fermierul care face analizele va avea ni¿te rezultate pe care nu ¿tie cum så le foloseascå. Are neapårat nevoie de un consultant. Pe care ar trebui så-l plåteascå în func¡ie de mårimea profitului ob¡inut în urma recomandårilor. Concluzia mea: Bunul-sim¡ este mai util fermierilor ¿i mediului decât versiunile actuale ale Codului de Bune Practici Agricole.

Profitul Agricol 30/2020

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini [i utilaje

Crescåtorii de porc ¿i pasåre fac apel la banii Guvernului 7 Sommet de L’elevage, prima expozi¡ie care se deschide în pandemie 8 Numårul mistre¡ilor, prea mare, chiar ¿i dupå modificarea Legii vânåtorii 8

BNR evitå discu¡ia amânårii ratelor la credite Prima promo¡ie de mecanici agricoli Politici agricole mai ecologice?

Tractoare Deutz-Fahr Seria 5 G pentru ferme mici ¿i medii 42 Amazone Precea, pentru un semånat rapid ¿i de precizie 44

Pre]uri [i pie]e

De ce cultura de porumb din Timi¿ a reu¿it så se recupereze total Record în condi¡ii de secetå: peste 8.000 de kg de grâu/ha Trinity SC, solu¡ia Adama pentru erbicidarea de toamnå la påioase

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale ES Imperio, de la Euralis, a îndeplinit a¿teptårile fermierilor Rezultatele hibrizilor Euralis Spectru foarte larg de combatere 2020, un an al extremelor pentru cooperativa Banat Agro Vest Ce are grâul din Urla¡i cu cel din Noua Zeelandå? Donau Saat: Recomandare hibrizi de rapi¡å

9 10 10

24 26 28

16 16 17 18 20 21

Marin Nedu, pregåtit så reziste încå unui an de secetå 30 PT275 ¿i PT225 - hibrizii campionilor din vestul ¡årii 32 Diferen¡a dintre porumbul irigat ¿i cel neirigat 34 Adaptarea tehnologiilor la condi¡iile schimbårilor climatice 36

Cre[terea animalelor Re¡eta profitului la Agromec Vidra

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Mai avem nevoie de abatoare? Pandemia blocheazå fermele Smithfield

39 40

New Holland a lansat gama de combine Crossover Harvesting 46

Informa]ii externe Clariant se extinde în Bulgaria Nigeria: vaci în schimbul Kala¿nikovurilor

49 49

Magazin Vacan¡å în Deltå, la Cormoran Pregåtiri pentru påsåret Doar ciocolata Ritter are voie så fie påtratå

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Cresc\torii de porc [i pas\re fac apel la banii Guvernului Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc (APCPR) ¿i Uniunea Crescåtorilor de Påsåri (UCPR) au transmis public o scrisoare comunå, în care solicitå alocarea de urgen¡å a fondurilor necesare implementårii actelor normative de sprijin.

APCPR solicitå alocarea fondurilor pentru aplicarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de sus¡inere a crescåtorilor de suine pentru activitatea de reproduc¡ie; asigurarea unui ajutor de stat fermelor de cre¿tere ¿i îngrå¿are, pentru a produce la capacitate maximå, ¿i sprijinirea asocia¡iilor profesionale prin crearea unui cadru legislativ predictibil.

“

Uniunea Crescåtorilor de Påsåri solicitå acordarea de sprijin pentru subven¡ionarea depozitårii produselor avicole, ajutor pentru fermierii care nu pot popula din cauza reducerii pie¡ei ¿i ajutor pentru dezvoltarea fermelor de reproduc¡ie - incuba¡ie - cre¿tere. “În ceea ce prive¿te sectorul avicol, produc¡ia este încå insuficientå, valoarea importurilor este uria¿å, iar produc¡ia de ouå pentru consum este subdezvoltatå. În timp ce fermierii vând la poarta fermei cu cele mai mici pre¡uri din UE, sub valoarea costurilor de produc¡ie, ¿i acumuleazå stocuri mari, comer¡ul intracomunitar cu carne de pasåre ¿i ouå de consum, la pre¡uri de dumping, continuå, accentuând ¿i mai mult situa¡ia grea a sectorului avicol. Pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de påsåri din România s-au redus cu circa 20% pânå la jumåtatea anului 2020 ¿i, dacå circula¡ia materialului biologic avicol va fi din nou restric¡ionatå în UE, produc¡ia poate scådea chiar ¿i cu 40%”.

Suntem într-o situa¡ie extrem de dificilå din punct de vedere financiar ¿i epidemiologic, iar un sprijin real din partea Guvernului este reprezentat doar de alocarea sumelor prevåzute de cadrul legislativ în vigoare”, scrie în apelul adresat de cele douå organiza¡ii prim-ministrului Ludovic Orban ¿i ministrului agriculturii, Adrian Oros. Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc aminte¿te faptul cå în ultimii 3 ani au fost eutanasia¡i 600.000 de porci, ca urmare a apari¡iei pestei porcine africane. 86% dintre ace¿tia erau în ferme comerciale. “Totodatå, au fost ucise circa 47.000 scroafe din fermele comerciale, ceea ce reprezintå un deficit suplimentar de 2 milioane de purcei pentru îngrå¿are pe care va fi necesar så îi importåm. Sectorul are nevoie de investi¡ii pentru a putea asigura aprovizionarea cu purcei pentru fermele de îngrå¿are ¿i pentru a produce carne de porc pentru consum.” Profitul Agricol 30/2020

Andrei DORNEANU

Comisia Europeanå a aprobat despågubirile de secetå Ministrul Adrian Oros a confirmat cå are acceptul Comisiei Europene pentru a plåti despågubiri în cazul secetei la culturile de toamnå. “Proiectul Ordonan¡ei de Urgen¡å a fost elaborat, a fost trimis la Bruxelles. Comisia l-a aprobat, iar acum a¿teptåm rectificarea bugetarå”, a declarat Adrian Oros. ¥n total, sunt 34.647 de fermieri care vor primi bani, pentru 1,2 milioane de hectare. La Ministerul Agriculturii se a¿teaptå ca proiectul de rectificare bugetarå så fie anun¡at în primele zile ale lunii august. Va fi modificatå Legea Mirosurilor? Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor a ini¡iat o serie de modificåri la legea 123/2020, mai cunoscutå ca Legea mirosurilor. Printre modificårile vizate se numårå limitarea atribu¡iilor primarilor, inclusiv în ceea ce prive¿te emiterea autoriza¡iilor de construc¡ii în proximitatea fermelor. Sintagma disconfort olfactiv va fi înlocuitå cu un termen clar, miros, care trebuie cuantificat dupå metode specializate, ¿i nu dupå o pårere subiectivå. ªi, cel mai important, deputa¡ii promit cå primarii nu vor mai putea da autoriza¡ii de construire în apropierea fermelor. O schimbare în politica agricolå liberalå Aflat în Maramure¿, ministrul Adrian Oros a vorbit, pe scurt, ce-i drept, despre o nouå orientare a politicii agricole liberale, ¿i anume cå încearcå, prin viitorul Plan Na¡ional Strategic, care se scrie zilele acestea, så schimbe abordarea de la produc¡ie primarå la produc¡ie integratå. A fost stimulatå produc¡ia primarå, ¿i mai pu¡in integrarea produc¡iei, a declarat ministrul, care ar dori så avantajeze cumva fermele care fac ¿i procesare în fa¡a celor care produc doar materie primå. “Pentru cå noi exportåm boabe ¿i animale vii ¿i importåm hranå procesatå cu valoarea adåugatå.” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rapool: totul despre rapi¡å Rapool a realizat un nou instrument virtual în acest sezon: rapool-rapsfenster.de. Este deocamdatå doar pentru cunoscåtorii limbii germane, care prin el au acces la tehnologiile de produc¡ie din acest an, ¿i aduce informa¡ii despre hibrizii la care lucreazå cercetåtorii companiei, dar abordeazå ¿i subiecte specifice precum tratamentul semin¡ei, toleran¡a la secetå ¿i eficien¡a în utilizarea azotului. Spre exemplu, eficien¡a utilizårii azotului a crescut semnificativ în ultimii 45 de ani. Cantitatea necesarå de azot pentru o tonå de recoltå a scåzut cu 45%. KWS, facilitå¡i în campania de rapi¡å Compania a ales pentru campania de toamnå de rapi¡å så nu acorde vouchere sau asiguråri. În limita unui interval de timp ¿i a stocului disponibil, fermierii au înså posibilitatea accesårii programului de loialitate, care suplimenteazå în unitå¡i (saci) cantitå¡iile trecute pe nota de comandå. “Garantåm returul de 100% dacå fermierul va decide så nu semene. Decizia de a-¿i asigura cultura trebuie så apar¡inå acestuia. Am luat în calcul cei 10-15 euro/ha pe care i-ar cheltui fermierul cu asigurarea ¿i am creat acest pachet de loialitate, stimulându-l så cultive, dar så î¿i asigure cultura cu cine dore¿te”, detaliazå Tomel Petrache, Director Marketing KWS. ¥ncå o pia¡å online Doi studen¡i români au lansat o platformå, AgriHub. Vor så conecteze în mediul online consumatorii cu micii producåtori locali. Noi am observat romgleza folositå, acel amestec de englezå ¿i românå, atât de des auzitå în spa¡iul urban. De exemplu, Grådina lu’ Mamaie vinde twisted boxuri de legume, nu lådi¡e cu ro¿ii, castrave¡i, dovlecei, ceapå verde. Puteau så le spunå române¿te, dar probabil ei cred cå ro¿iile au gust mai bun în englezå. 8

Sommet de L’elevage, prima expozi]ie care se deschide în pandemie ¥n fiecare an, în octombrie, în Fran¡a se ¡ine Sommet de L'elevage, una dintre cele mai mari expozi¡ii de zootehnie din Europa. Din cauza pandemiei, anul acesta au anun¡at cå nu se va mai organiza. Dar, dupå ce pandemia a luat o turnurå bunå (cel pu¡in în Fran¡a), zilele trecute Sommet a anun¡at cå î¿i va deschide totu¿i por¡ile, de pe 7 pânå pe 9 octombrie. Pentru ca un astfel de eveniment la care vin 100.000 de oameni så nu fie un focar de Covid-19, a fost pus la punct un plan sanitar strict, cu reguli privind dezinfectarea spa¡iilor, distribu¡ia de geluri

dezinfectante ¿i purtarea må¿tii de cåtre expozan¡i ¿i vizitatori. Organizatorii expozi¡iei spun cå au depå¿it 90% din cererea de spa¡ii pe care o aveau anul trecut în august. S-au înscris 1.380 de expozan¡i, care acoperå 78.733 mp. Este totu¿i prima expozi¡ie care se deschide în pandemie.

Robert VERESS

Num\rul mistre]ilor r\mâne prea mare chiar [i dup\ modificarea Legii vân\torii Modificarea Legii vânåtorii nu a produs efectele a¿teptate de agricultori cu privire la numårul mistre¡ilor, care în continuare råmâne foarte mare, a declarat vineri, într-o conferin¡å de preså la Baia Mare, ministrul agriculturii Adrian Oros. “Legea vânåtorii a fost schimbatå, nu atât cât mi-a¿ fi dorit eu, ca ministru al Agriculturii. Ca medic veterinar sunt con¿tient cå numårul mistre¡ilor este încå prea mare, cå ace¿ti mistre¡i, pe lângå faptul cå ei contribuie la råspândirea pestei porcine africane, sunt un rezervor de virus mai degrabå decât un vector, pentru cå principalul vector este samsarul. Acest lucru s-a observat foarte u¿or în perioada de urgen¡å, când a fost restric¡ionatå circula¡ia oamenilor ¿i când

numårul de focare (de PPA, n. red.) a scåzut brusc. Mistre¡ul este un factor pentru pesta porcinå africanå, dar el produce pagube foarte mari ¿i fer mierilor în produc¡ia vegetalå. Am fåcut deseori apel la proprietarii fondurilor de vânåtoare pentru cå legea nu-i poate obliga så vâneze mai mult decât cota pe care o au, dar trebuie så fie ¿i o dorin¡å a lor ¿i o responsabilitate a celor care gestioneazå aceste fonduri de vânåtoare. Ei trebuie så se gândeascå la faptul cå aceste fonduri de vânåtoare, sigur, sunt fåcute ca så fie gestionate ¿i ei så aibå profit, dar în cazuri extreme trebuie så ac¡ioneze ¿i ei. Or acest lucru nu-l fac ¿i o så continui så pun presiune pe ace¿ti proprietari ai fondurilor de vânåtoare”, a declarat ministrul. Profitul Agricol 30/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

BNR evit\ discu]ia amân\rii ratelor la credite A trecut o lunå de la întâlnirea dintre liderii Alian¡ei pentru Agriculturå (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) ¿i premierul Ludovic Orban, când s-a convenit asupra unei discu¡ii mai aprofundate despre amânarea ratelor pentru creditele fermierilor. De atunci, agricultorii ¿i båncile s-au întâlnit de trei ori. Primele douå întâlniri au fost catalogate de liderii agricultorilor drept e¿ecuri de-a dreptul. Pentru simplul fapt cå nu s-a prezentat nimeni nici din partea Asocia¡iei Române a Båncilor, nici din partea Båncii Na¡ionale. Luni, pe 27 iulie, a fost întâlnire, la sediul Ministerului de Finan¡e. ªi atunci trebuiau så vinå liderii Asocia¡iei Române a Båncilor, alåturi de conducerea BNR. A fost prezentå doar Ramona Ivan, directoarea unei direc¡ii din CEC, o persoanå din e¿alonul doi, fårå for¡å de decizie. Ministerul de Finan¡e trimisese invita¡iile cåtre conducerile ARB (la nivel de pre¿edinte) ¿i BNR (la nivel de viceguvernator). Reiese destul de limpede dezinteresul sectorului bancar fa¡å de dolean¡ele fermierilor. Måcar din partea Ministerului de Finan¡e a participat secretarul de stat Sebastian Burduja, împreunå cu douå directoare, de la Trezorerie ¿i de la Datorie Publicå. ªi din partea Ministerului Agriculturii a fost secretarul de stat George Scarlat. Cristina Cionga, care a reprezentat APPR, sus¡ine cå, totu¿i, întâlnirea a fost un prim pas în direc¡ia bunå, Ramona Ivan oferind unele informa¡ii noi pentru reprezentan¡ii fermierilor. Profitul Agricol 30/2020

Despre reprezentan¡ii Finan¡elor, Cionga crede cå ar fi deschi¿i, cå în¡eleg cå nu e bine så închidå fermierii por¡ile. Pe de altå parte, Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, considerå cå guvernan¡ii tergiverseazå solu¡ionarea problemei ¿i cå ar fi nevoie de o nouå întrevedere cu premierul Ludovic Orban. “Reticen]a pare s\ fie la BNR. B\ncile par interesate, cel pu]in dup\ cum se comport\ personalul lor din structurile teritoriale. La urma urmelor, ar fi o prevedere care le-ar permite s\ câ[tige mai mul]i bani, pe acelea[i solduri. Din p\cate, Finan]ele au cam pasat problema pe umerii secretarului de stat George Scarlat, care are bun\voin]\, dar nu are influen]a Finan]elor. Dac\ problema nu este tran[at\ rapid, exist\ pericolul ca, în disperare de cauz\, fermierii s\ cad\ în capcana IFNurilor. {i va pierde toat\ lumea, în afara de IFN-uri”. Alian¡a pentru Agriculturå lucreazå acum la o notå de fundamentare pentru o ordonan¡å de urgen¡å, care så permitå amânarea ratelor pentru fermierii afecta¡i de secetå, pe lângå pandemie, pe structura OUG 37/2020, prin care s-a creat posibilitatea amânårii ratelor la credite pentru firmele din alte sectoare economice afectate de pandemie. ªi sperå ca textul ordonan¡ei så fie discutat ¿i convenit luni, 3 august, când la întâlnirea de la Ministerul de Finan¡e ar urma så se prezinte, în fine, deciden¡i din ARB ¿i BNR.

Robert VERESS

Cât grâu se va recolta anul acesta? Ministerul Agriculturii a anun¡at cå, socotind datele transmise de Direc¡iile Agricole Jude¡ene, estimeazå o produc¡ie de grâu de 5,4 milioane de tone. Maxim 6 milioane, a plusat ministrul. Agerpres, care a solicitat informa¡ia, o comparå cu estimarea USDA referitoare la România: în 2020 vom avea o produc¡ie de 7,42 milioane tone de grâu. Schemå de creditare ¿i garantare pentru morari Ziari¿tii ¿tiu una ¿i bunå, så îl întrebe pe ministrul agriculturii dacå vom avea pâine la iarnå. Iar ministrul trebuie så råspundå cât mai convingåtor cå da. Zilele trecute, Adrian Oros ¿i-a întårit afirma¡ia cu argumentul cå la Ministerul Agriculturii a fost puså la punct o schemå de garantare ¿i creditare pentru industria de morårit ¿i panifica¡ie, ca aceasta så se aprovizioneze din timp cu 2,2 milioane tone de grâu, cu garan¡ii guvernamentale. “Anul acesta ne-am asigurat cå vom avea rezerve suficiente de grâu, creditând ¿i garantând industria moråritului”, a declarat ministrul. Despågubirile, sub semnul întrebårii? Un zvon stråbate în ¿oaptå holurile ministerului. Guvernul nu are bani pentru a acorda despågubiri ¿i la culturile de primåvarå. Secretarul de stat Emil Dumitru råspunde cå nimeni din minister nu a promis vreodatå despågubiri pentru culturile de primåvarå. Comisiile care lucreazå pentru constatarea pagubelor îndeplinesc doar o formalitate, necesarå ca fermierii så î¿i poatå deduce cheltuielile efectuate cu culturile de primåvarå. Al¡ii bagå bå¡ul prin gard, cå nici despågubirile pentru culturile de toamnå nu sunt tocmai o certitudine. Acordul de la Bruxelles cu care se laudå ministrul este doar o solicitare de clarificåri tehnice. Sigur, pot fi de formå, nu de fond. Asta înseamnå cå Ministerul Agriculturii mai trebuie så råspundå la o rundå de întrebåri. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Prima promo]ie de mecanici agricoli Prima promo¡ie de mecanici agricoli care au studiat timp de trei ani, în sistem dual, la Colegiul Viaceslav Harnaj din Bucure¿ti, a absolvit la sfâr¿itul lunii iulie. Cei mai mul¡i sunt deja angaja¡i la dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole, iar câ¡iva vor lucra ca mecanici agricoli în ferme.

La succes au pus umårul to¡i

demararea acestui proiect de

dealerii mari de utilaje, Agri-Alian¡a, AgroConcept, IPSO Agriculturå, NHR Agropartners, Titan Machinery, Farm Tech etc. Mihai Iva¿cu, din partea Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole (APIMAR), spunea cå, acum trei ani, prima claså de mecanici agricoli a fost gânditå så func¡ioneze cu 18 elevi, dar s-au înscris 42, astfel cå primul an a pornit cu 2

clase de mecanici agricoli. În timp, unii au mai renun¡at. “Am avut inclusiv douå fete înscrise, care apoi au renun¡at ¿i au ales alt domeniu. Au mai renun¡at ¿i unii båie¡i, astfel cå, acum, la încheierea cursurilor, dupå 3 ani, din 42 au absolvit 29.” APIMAR a avut câteva cerin¡e: elevii så nu aibå absen¡e nemotivate ¿i så ob¡inå note de cel pu¡in 6 la materiile generale, respectiv 7 la cele de specialitate. Cei care nu s-au conformat au renun¡at. ¥nfiin¡area ¿colii de mecanici

agricoli în sistem dual a fost un proiect al Monikåi Puiu, care a condus NHR Agropartners. Ea a båtut la u¿ile ministerelor ¿i institu¡iilor publice, pentru ca proiectul så demareze. Cât prive¿te viitorul, în anul 3 vor intra 18 elevi, în anul 2 vor studia 14 elevi ¿i deja s-au înscris 16 elevi pentru a urma cursurile anului 1 de studiu de mecanicå agricolå în sistem dual la Viaceslav Harnaj.

Arpad DOBRE

Politici agricole mai ecologice? Ministerul Agriculturii dore¿te construirea unei pie¡e pentru sectorul ecologic, iar în aceastå perioadå se creeazå premisele ca ea så fie configuratå, a declarat subsecretarul de stat Avram Fi¡iu. Alte detalii despre ce înseamnå aceasta, comunicatele oficiale ale ministerului nu au avut de oferit. Ideea unor pie¡e dedicate producåtorilor ecologici a fost puså pe tapet în cadrul unei întâlniri a oficialilor din minister cu reprezentan¡ii organismelor de inspec¡ie ¿i certificare din agricultura ecologicå. Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate în sistemul de agri10

culturå ecologicå în ceea ce prive¿te înregistrarea, inspec¡ia ¿i certificarea operatorilor din flora spontanå, solu¡ii pentru îmbunåtå¡irea ¿i evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agriculturå ecologicå. În cadrul discu¡iilor, Avram Fi¡iu a subliniat cå, în cele douå strategii ale Uniunii Europene, Farm to fork (De la fermå la consumator) ¿i Biodiversitatea, scrie clar cå, pânå în 2030, 25% din terenurile agricole din Europa trebuie så devinå ecologice, astfel încât este necesarå regândirea agriculturii ¿i eficientizarea mecanismelor de control la nivelul operatorilor colectori. Totodatå, conducerea MADR a evi-

den¡iat necesitatea atragerii unui numår cât mai mare de operatori din flora spontanå spre agricultura ecologicå ¿i a exprimat cerin¡a de a produce valoare adåugatå în domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va beneficia de o aten¡ie sporitå în noile politici agricole ale Uniunii Europene. În acest context, se dore¿te îmbunåtå¡irea legisla¡iei în vigoare în vederea simplificårii activitå¡ii operatorilor din sistem ¿i atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mai riguros.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 30/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cago FOB-Golful Mexic a închis la 233 dolari/tonå (955). Nu s-a înregistrat nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 20 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2 euro/t) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. Dupå cre¿terea constantå din perioada 6 - 17 iulie 2020, în såptåmâna 20 - 24.07 pre¡ul grâului nu a suferit modificåri semnificative. SUA: pre¡ul grâului la Chi£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Aug Sept Oct

20.07 117 115 115

21.07 119 117 117

22.07 121 119 119

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Dec Mar

20.07 191 193 195

21.07 193 195 197

23.07 120 117 117

24.07 119 115 115 $/t

22.07 23.07 24.07 194 193 192 196 195 193 198 197 195

România FOB Constan¡a 181 euro/t (- 2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 iulie 2020, a fost de

Sept Dec Mar

20.07 130 133 139

20.07 Bordeaux 161 Pallice 159 Rhin 165 Bordeaux FOB 163 Pontivy 175

$/t

21.07 22.07 23.07 24.07 129 127 125 123 131 130 129 127 137 135 133 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 239 dolari/tonå (980 lei). Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.07 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 181 Rouen FOB 181

21.07 22.07 185 187 185 187 185 187 181 183 183 185 183 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Oct

20.07 239 237 243

21.07 241 239 245

22.07 244 245 247

euro/t

21.07 22.07 23.07 24.07 163 164 163 161 161 163 161 159 167 169 167 165 165 167 165 163 177 179 177 175

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 183 euro/tonå (878 lei), acela¿i cu care s-au deschis licita¡iile în 20 iulie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2020, a fost de 175 dolari/t (717 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

23.07 241 243 245

24.07 183 183 183 179 181 181 $/t 24.07 239 240 241

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 173 dolari/tonå (709 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n perioada 20 - 24 iulie, pre¡ul porumbului din UE a scåzut. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 163 euro/tonå (782 lei), în scådere cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna anterioarå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 175 euro/tonå (840 lei) ¿i råmâne cel mai Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 183 euro/tonå (878 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2020 este de 179 dolari/t (734 lei).

euro/t 23.07 185 185 185 181 183 183

150 dolari/tonå (615 lei), cu 1 dolar/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: China 103.770 tone, Japonia 102.170 tone, Taiwan 97.770 tone, Mexic 85.570 tone ¿i Filipine 73.070 tone.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei).

€ - 4,8 lei $ - 4,1 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), acela¿i cu pre¡ul de deschidere.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 151 dolari/tonå (619 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 151 153 154 153 151 153 154 155 154 153

Profitul Agricol 30/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a continuat så creascå. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 375 dolari/tonå (1.537 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 20.07 329 327 329

Aug Sept Nov

21.07 330 329 330

$/t 22.07 329 327 329

23.07 333 330 331

24.07 335 331 333

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

20.07 Rouen 170 Dunquerque 171 Moselle 170 Pontivy 173 Orz bere: Creil** 179 Moselle** 181

21.07 173 174 174 175

22.07 174 175 175 177

euro/t 23.07 169 167 173 175

24.07 163 163 171 173

183 185 177 174 185 187 179 173

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 iulie 2020, a fost de 179 dolari/tonå (734 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 20 - 24.07.2020

Principalele destina¡ii: Chi-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 329 dolari/tonå (1.350 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 327 dolari/tonå (1.341 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Nov

20.07 657 661 625

$/t

21.07 22.07 23.07 659 663 669 665 667 671 627 669 679

24.07 671 677 685

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 277.770 tone, Indonezia 97.150 tone, Pakistan 77.770 tone, Tunis 77.170 tone ¿i Mexic cu 73.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 173 euro/tonå (830 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 20 iulie. Argentina: pentru livrare în august 2020, pre¡ul orzului furajer este 179 dolari/t (734 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. na 69.770 tone ¿i Taiwan 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Oct Dec

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 179 181 183 181 179 181 183 185 183 181

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 319 317 315 325 327 320 319 317 327 331

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 20 iulie, a fost de 363 dolari/tonå (1.488 lei), în Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 355 357 359 361 363

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a. Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei), cu 14 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

20.07 Rouen 351 Dunquerque 350 Moselle 363

24.07 365 369 377

21.07 355 353 365

22.07 357 355 367

23.07 359 357 369

cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august, este de 337 dolari/tonå (1.382 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2020, a fost de 341 dolari/t (1.398 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 Dieppe 349 350 353 354 357

de 365 euro/tonå (1.752 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 369 euro/tonå (1.771 lei). A înregistrat o cre¿tere de 19 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

20.07 357 363 367

21.07 359 365 369

22.07 361 367 370

23.07 365 369 373

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

233 dolari/t

150 dolari/t

-1

375 dolari/t

+ 10

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 August 321 323 324 327 329 Sept 323 325 327 330 333

179 dolari/t

$/t 24.07 367 371 375

Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Marin Nedu, preg\tit s\ reziste înc\ unui an de secet\ Marin Nedu a recoltat doar câteva tone de grâu ¿i orzoaicå, de pe cele 800 de hectare alocate acestor culturi în ferma sa, Miracom, de 1.700 de hectare, din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. Nici culturile de primåvarå nu aratå prea bine. Dar spune cå nu este îngrijorat. Chiar de ar fi så nu primeascå despågubiri de la stat, se descurcå, fiindcå experien¡a l-a învå¡at så fie prudent, så economiseascå, iar acum e pregåtit så reziste ¿i dacå anul urmåtor e tot a¿a.

arin Nedu face agriculturå din 1975. Spune cå s-a obi¿nuit cu o ciclicitate de trei-patru ani agricoli buni urma¡i de unul prost, în care cel pu¡in un sezon e compromis. Dupå seceta din 2012, au urmat ¿apte ani în care produc¡iile sale medii s-au apropiat de ori chiar au depå¿it 7 t/ha la grâu, 10 t/ha la porumb, 3,5 t/ha la floare. A¿a cå, de vreo patru ani, se tot pregåte¿te de un sezon ca acesta. Prin urmare, nu doar cå nu a fost luat prin surprindere, ci are afacerea atât de bine consolidatå, încât î¿i permite ¿i investi¡ii în procesare, de care mul¡i al¡i fermieri nici nu vor så mai audå. E adevårat, va beneficia de finan¡are europeanå, înså are nevoie ¿i de resurse proprii. A achizi¡ionat teren pentru a-¿i extinde spa¡iul de la sediul fermei, aflat la ¿osea, aproape de centrul comunei. Iar pe terenul respectiv va construi, peste câteva luni, o mare patiserie, în care va folosi fåina rezultatå din grâul produc¡ie proprie. Nu are moarå ¿i, cel pu¡in deocamdatå, nu plånuie¿te så construiascå una, ci va colabora cu un morar. Investi¡ia este menitå så-i atragå în afacere pe fiica ¿i ginerele såu. Fiul lui Nedu are propria afacere - o fabricå de mobilier special, executat la comandå, pentru spa¡ii de birouri, ce func¡ioneazå tot în perimetrul societå¡ii Miracom. “Copiii zic cå sunt pregåti¡i så preia 30

¿i afacerea din agriculturå. Eu încå nu sunt convins. Mai am câteva luni ¿i fac doar 70 de ani. Må mai ¡in curelele ¿i nici nu sunt omul care så stea lini¿tit, så citeascå ziarul. Cine ¿tie, poate cå se va instala în locul meu nepotul de nouå ani”, zice cu un zâmbet. Pe de altå parte, este foarte preten¡ios când vine vorba de cuno¿tin¡ele pe care trebuie så le posede un fermier veritabil. Or, fiul såu a fåcut management, fata limbi stråine. A¿a cå s-a apucat så-¿i urce nepotul pe tractor... El însu¿i absolvent de USAMV (la Bucure¿ti), Nedu are un of legat de fermierii “fabrica¡i” heirupist, într-o tentativå de încurajare artificialå a fermelor mici, prin programe cu finan¡are europeanå sau chiar na¡ionalå. “Bunele practici în agriculturå sunt cunoscute ¿i respectate de marii fermieri. Teoreticienii bunelor practici sunt în afara problemei. Nu po¡i så recomanzi o dozå de 100 de kg de azot la porumb pentru o produc¡ie de 11 t/ha, când cultura are nevoie de 200 de kg! Se exagereazå cu levigarea în pânza de apå freaticå, de¿i se produce doar în zonele cu pante pronun¡ate, nu ¿i unde terenul e plat. De altfel, e în interesul economic al fermierului ca azotul så fie folosit de plantå, nu så se spele. E adevårat, ¿i fermierul trebuie så fie competent. Din påcate, fermierii mici, fåcu¡i peste noapte, nu sunt nepregåti¡i, nu re-

spectå dozajul la aplicarea inputurilor ¿i ne trezim cå, de exemplu, pia¡a e plinå de pepeni în care concentra¡ia de nitra¡i depå¿e¿te de sute sau de mii de ori limita admiså. Fermierii ace¿tia nu respectå nici normele de mediu. Eu sunt verificat la sânge cu privire la gestionarea inputurilor, ei aruncå toate ambalajele de la erbicide pe lângå canalele de iriga¡ii”. Anul acesta agricol le-a oferit observatorilor aten¡i câteva lec¡ii extraordinare, considerå Nedu. Este limpede cå ne confruntåm cu o climå în schimbare. Dincolo de secetå, au existat alternan¡e foarte mari de temperaturi de la o zi la alta ¿i de la noapte la zi. Precipita¡iile variazå mult nu doar de la o regiune la alta, ci chiar în cadrul aceleia¿i regiuni ¿i practic nu existå un areal mai vast în care så fie acela¿i nivel de precipita¡ii. Ferma Miracom este într-o zonå neirigabilå. Ca atare, tot ce se poate încerca sunt tehnologiile menite så diminueze efectul secetei. Iar Nedu ¿i fermierii vecini le testeazå pe toate. De la semånat devreme, cu densitå¡i mari ¿i fertilizare abundentå, la semånat tardiv, cu densitå¡i ¿i fertilizare reduså. Înså toate au ajuns cam la acela¿i rezultat. Nedu a renun¡at complet la aråturå, nu folose¿te nici måcar scarificarea, fiind adeptul convins al lucrårilor minime. Pe de altå parte, nu este deloc atras de covoarele vegetale. “Zona ZIE, care ne-a fost bågatå pe gât fårå discernåmânt, ne adânce¿te paguba. Mai frec terenul, mai cheltuiesc bani cu motorina ¿i la înfiin¡are ¿i la desfiin¡are. Mai bine protejez terenul prin mulcire. Dacå nu fac aråturå, resturile vegetale råmân la suprafa¡a soluProfitul Agricol 30/2020

lui ¿i îl protejeazå la fel de bine cum l-ar proteja cultura de înverzire”. Nu folose¿te îngrå¿åminte foliare. Merge cu fertilizare de bazå, completând cu necesar de fosfor ¿i potasiu unde e cazul, iar azotul îl folose¿te la pregåtirea terenului. A descoperit ¿i beneficiul îngrå¿åmintelor microgranulate aplicate la însåmân¡are. Dar nu este convins de utilitatea cartårii agrochimice, fiindcå exactitatea acesteia depinde de prea mul¡i factori. “Solul este viu ¿i în continuå schimbare. Astfel, cartarea depinde de temperatura din momentul recoltårii probelor, de umiditate, de faza în care se aflå procesele din sol, de cointeresarea celor care o realizeazå de a livra cifre exacte sau inventate”. Cheltuiala sa pe hectar e 800-1.000 de euro, iar profitul de 150-200 de euro/ha. Nedu nu vinde niciodatå pe pie¡ele futures, chit cå e con¿tient cå acest instrument de valorificare a produc¡iei poate fi profitabil. Preferå så valorifice produc¡ia în anul urmåtor recoltårii, având spa¡ii de depozitare cu capacitatea de 10.000 de tone. Chiar ¿i acum Profitul Agricol 30/2020

mai are în silozuri câte o mie de tone de grâu ¿i de porumb. Aceastå chibzuin¡å ¿i-a aråtat beneficiile din plin acum, când mul¡i fermieri au fost nevoi¡i så denun¡e contractele prin care ¿i-au antamat produc¡iile, pentru cå acestea nu au fost realizate. Pânå pe data de 15 martie, grâul ¿i orzoaica aråtau excelent, astfel cå un fermier care a vândut pe futures avea toate motivele så spere la lovitura carierei. Înså, ce a urmat, se ¿tie. “Nu a mai fost an în care grâul så arate a¿a de bine la desprimåvårare, înfrå¡it ¿i fårå pierderi de frunze, nici måcar în 2018, când am scos 9 t/ha la grâu. Înså gerul din 15 martie a distrus aparatul foliar. ªocul a fost foarte mare, fiindcå temperaturile au scåzut, brusc, de la plus 5-6 grade la minus 9 grade”. Dupå ger, seceta a pus plantele în imposibilitatea de a-¿i reface aparatul foliar. Au råmas cu tija principalå ¿i au produs câteva boabe, pe ici, pe colo. În lipsa înghe¡ului, rezultatele ar fi fost asemånåtoare, poate doar întârziate, considerå fermierul.

Scenariul optimist s-a repetat în cazul culturilor de primåvarå. Pânå la începutul lunii iulie, porumbul ¿i floarea au vegetat aproape normal. A urmat, înså, o perioadå canicularå, în urma cåreia cultura de porumb a suferit un ¿oc similar cu cel manifestat de grâu dupå înghe¡ul din 15 martie. Au început så se usuce frunzele, ceea ce înseamnå cå deficitul de apå din sol a ajuns la coeficientul de ofilire. Iar floarea-soarelui a råmas cu talie micå, la 50-60 cm. Inflorescen¡a e frumoaså. Polenizarea a fost bunå, semin¡ele sunt tari ¿i pline, dar mici. Produc¡ia depinde de cât vor mai putea cre¿te aceste semin¡e. Nedu pune fenomenul de piticire al florii-soarelui pe seama stresului hidric. Plantele ¿i-au redus talia, pentru a face fa¡å secetei. Înså, cum produc¡ia e fåcutå de frunze, iar plantele mici au aparat foliar propor¡ional redus, e pu¡in probabil cå acesta va putea asigura semin¡elor o nutri¡ie corespunzåtoare.

Robert VERESS 31

MA{INI [i UTILAJE

New Holland a lansat gama de combine New Holland a dezvåluit noile combine CH (Crossover Harvesting), care integreazå tehnologia de separare Twin Rotor cu sistemul de treier al combinelor conven¡ionale. Prin aceastå nouå tehnologie se ob¡ine o productivitate sporitå, printr-o suprafa¡å mai mare de treier ¿i separare. Datoritå noului concept, boabele recoltate ¿i paiele sunt de calitate mai bunå, se reduce consumul de carburant, iar viteza de recoltare e mai mare.

otorul cu care este dotatå noua gamå este mai pu¡in poluant, are un consum optimizat de carburant ¿i oferå o productivitate ridicatå. La acestea se adaugå ¿i dotårile din cabina Harvest Suite Deluxe, cu automatizåri care reduc timpii de sta¡ionare ¿i costurile de exploatare ¿i sporesc calitatea materialului recoltat.

Motor Stage V cu consum redus Noul model de combinå New Holland CH7.7 este echipat cu motorul Cursor 9 care dezvoltå o putere de 374 CP, cu 34 CP mai mult decât puterea dezvoltatå de modelul CX6.90, concomitent cu reducerea consumului de carburant ¿i sporirea performan¡elor combinei chiar ¿i în condi¡ii dificile de recoltare. Motorul respectå standardul Stage V privind emisiile, datoritå tehnologiei de reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2 dezvoltate de FPT Industrial. Sistemul de tratare al gazelor de evacuare nu necesitå mentenan¡å, iar acest lucru, împreunå cu optimizarea consumului de carburant, are drept rezultat costuri foarte scåzute de exploatare. În plus, combina a fost proiectatå astfel încât între¡inerea sa så fie u¿oarå ¿i sunt doar patru puncte de lubrifiere, pentru ca opera¡iile zilnice de între¡inere så se efectueze foarte rapid. La acestea mai trebuie adåugatå ¿i garan¡ia extinså standard de trei ani (1.200 ore func¡ionare) ce acoperå motorul, transmisia ¿i sistemul de tratare a gazelor de evacuare, împreunå cu intervalele lungi de service de 600 ore, care contribuie, de asemenea, la scåderea costurilor de exploatare. 46

Noua tehnologie Crossover Harvesting Noua tehnologie Crossover Harvesting oferå o productivitate cu 25% mai mare decât cea a combinelor conven¡ionale din acest segment. Sistemul de treier, cu douå båtåtoare, dispune de o tobå de batere cu un diametru de 600 mm, cea mai mare din segmentul combinelor cu puteri ¿i echipåri similare, care oferå performan¡e de treier mult îmbunåtå¡ite, spun inginerii New Holland. Viteza båtåtorului este controlatå din cabinå de un nou variator hidraulic heavy-duty, astfel încât operatorul poate så se asigure cu u¿urin¡å cå viteza este adaptatå în mod optim la tipul de recoltå ¿i la starea câmpului. Sistemul de treier este combinat cu sistemul OptiThresh, ce se adapteazå la starea ¿i maturitatea produsului prin simpla repozi¡ionare a pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului, astfel cå nu sunt necesare scule suplimentare.

Pe de altå parte, atunci când partea superioarå cu balamale este demontatå de pe båtåtor se faciliteazå ac¡iunea de frecare, fapt ce duce la ob¡inerea unor paie de calitate mai bunå. Sistemul Twin Rotor de 21 inci (53,3 cm), cu o lungime de 3,45 metri, oferå o suprafa¡å de separare mai mare decât a combinelor similare din acest segment, de aproximativ 2,9 mp. Sistemul necesitå modificåri minime ale setårilor atunci când se schimbå tipul cerealelor recoltate, fapt ce reduce mult timpii de sta¡ionare ¿i spore¿te productivitatea.

Echipare cu hedere Varifeed Modelul CH7.70 îmbinå caracteristicile tehnologiilor Twin Rotor ¿i cele conven¡ionale pentru maximizarea productivitå¡ii. Acest model de combinå poate fi echipat cu o gamå de hedere Varifeed cu o lå¡ime de lucru de pânå la 9,15 metri, inclusiv o versiune nouå de 8,53 metri, dezvoltatå pentru gama CH. Partea frontalå a transportorului central poate fi reglatå mecanic, pentru a asigura o aliniere perfectå cu hederul,

Profitul Agricol 30/2020

MA{INI [i UTILAJE

Crossover Harvesting optimizând astfel unghiul de tåiere al fiecårui tip de heder, pentru a oferi un debit uniform ¿i, prin urmare, o productivitate crescutå indiferent de tipul de produs recoltat.

Curå¡are sporitå cu 15% Capacitatea de curå¡are se îmbinå cu sistemul de treier ¿i de separare. Este echipat cu sistemul de curå¡are cu efect în triplå cascadå TripleClean, ce måre¿te capacitatea de curå¡are cu pânå la 15%, prin adåugarea unei cascade suplimentare în centrul compartimentului pentru boabe. ªnecul, ce transferå mai repede boabele cåtre elevator, poate cre¿te debitul, îmbunåtå¡ind ¿i mai mult capacitatea combinei. Sisteme de compensare a pantelor Modelul CH7.70 oferå, de asemenea, performan¡e optime pe terenurile aflate în pantå, datoritå sistemului SmartSieve, ce compenseazå în mod automat cu pânå la 25% pantele laterale, men¡inând echilibrul corespunzåtor al sitei pentru o curå¡are uniformå. De asemenea, sistemul calibreazå ac¡iunea sitei în func¡ie de viteza ventilatorului ¿i de dimensiunea boabelor pentru a stabili unghiul optim de func¡ionare. Efectul combinat al func¡iei OptiSpeed de reglare a tura¡iei scuturåtorilor în func¡ie de

gradul de înclinare al pantei ¿i al sistemului Opti-Fan ajutå la extragerea tuturor boabelor, care apoi sunt trimise curate în buncår. Mai mult, Opti-Fan compenseazå automat debitul de aer în sistemul de curå¡are a boabelor atunci când utilajul ac¡ioneazå pe plan înclinat. Acest sistem reduce viteza de rota¡ie a ventilatorului atunci când se deplaseazå în rampå, astfel încât så nu se piardå boabe în spatele combinei, ¿i cre¿te viteza acestuia atunci când deplasarea se face în pantå pentru a preveni înfundarea sistemului de curå¡are. Versiunea de combinå cu echiparea Laterale men¡ine confortul ¿i capacitatea de recoltare pe suprafe¡e

înclinate. Aceastå versiune este echipatå cu un robust sistem de nivelare, care oferå o compensare transversalå, de pânå la 18%, a pantei pe ambele pår¡i. Sistemul Laterale se adaugå celor din echiparea standard, Triple-Clean ¿i de nivelare automatå Smart Sieve, rezultatul fiind o eficientizare a opera¡iei de curå¡are a cerealelor, în momentul în care combina se deplaseazå ¿i recolteazå pe teren denivelat.

Cabinå confortabilå, comenzi ergonomice Cabina Harvest Suite Deluxe oferå confort atât ¿oferului, cât ¿i pasagerului, ¿i dispune de o suprafa¡å vitratå mare, pentru o vizibilitate optimå în timpul recoltårii, datoritå cadrului mai lat al cabinei. Operatorul are la îndemânå toate comenzile pe noua consolå lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip, la care se adaugå monitorul tactil IntelliView IV cu diametru de 26,4 cm. De pe acest monitor se poate selecta automat o serie de func¡ii, inclusiv procedurile de curå¡are ¿i de lubrifiere a variatorului, ceea ce u¿ureazå mult munca operatorului ¿i reduce costurile de între¡inere. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 30/2020

INFORMA}II

EXTERNE Clariant se extinde în Bulgaria Clariant, o companie axatå pe produc¡ia de produse chimice speciale, care construie¿te o fabricå de bioetanol celulozic în România, la Podari, în Dolj, a anun¡at extinderea afacerii ¿i în ¡ara vecinå, în Bulgaria. ¥n acest scop, a semnat un acord de licen¡å cu Era Bio, firmå apar¡inând familiei Pavlovi, proprietarii uneia dintre cele mai mari ferme din Bulgaria. ¥mpreunå vor construi undeva în nord-estul ¡årii o fabricå tot de bioetanol celulozic, pentru care folose¿te o tehnologie proprie, sunliquid.

Fabrica va avea aceea¿i capacitate ca cea din Dolj, 50.000 de tone de etanol celulozic, ce vor rezulta din procesarea a 250.000 de tone de paie. Etanolul celulozic sunliquid este un biocombustibil avansat, sustenabil ¿i neutru din punctul de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi utilizat cu u¿urin¡å în infrastructura auto actualå.

Nigeria> vaci în schimbul Kala[nikovurilor Autoritå¡ile dintr-o regiune a Nigeriei au anun¡at cå vor despågubi cu câte douå vaci fiecare automat Kala¿nikov predat. Regiunea este terorizatå de bandi¡i pe motociclete, majoritatea fiind membri ai grupului etnic nomad Fulani, care pune mare pre¡ pe vite. “Bandi¡ii care regretå faptele lor

¿i-au vândut la început animalele ca så cumpere arme, dar acum vor så se întoarcå la o via¡å normalå. Le cerem så ne aducå un AK-47 ¿i le vom oferi câte douå vaci, ca så-i încurajåm”, a declarat guvernatorul provinciei. Violen¡ele fac parte dintr-un conflict foarte vechi dintre påstorii nomazi Fulani ¿i comunitå¡ile de fermieri din zonele de la sud de Sahel. Înaintarea de¿ertului a distrus på¿unile folosite de nomazi ¿i i-a împins tot mai aproape de culturile fermierilor sedentari.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 30/2020

25 de milioane de euro doar pentru flori Belgia acordå un sprijin de 25 de milioane de euro producåtorilor de flori, grav afecta¡i de pandemie. Måsura vizeazå asigurarea de lichiditå¡i pentru 800 de producåtori mici ¿i medii, din zona flamandå a ¡årii. Comisia Europeanå a apreciat cå este în linia Bruxellesului ¿i a aprobat-o. Fermierii moldoveni au ie¿it în stradå Afecta¡i ¿i ei de vremea extremå, fermierii moldoveni au ie¿it så protesteze cu tractoarele pe ¿osea, doar doar vor provoca vreo schimbare în politica agricolå a guvernului. ªi au reu¿it. Prim-ministrul (de la ei, Ion Chicu, 48 de ani) a promis o serie de subven¡ii speciale pentru cei afecta¡i de secetå. De pildå, la hectarul de grâu calamitat peste 60% se vor da 1000 de lei moldovene¿ti, adicå 240 de lei în bani române¿ti. Cu brânza la tribunal, tocmai la Londra O funda¡ie cipriotå pentru protejarea brânzei tradi¡ionale a contestat, la un tribunal londonez, dreptul unei companii maghiare de produse lactate de a înscrie marca Hadjú Halloumi. Brânza halloumi este al doilea produs exportat al Ciprului, dupå medicamente, iar Marea Britanie este cea mai mare pia¡å. În replicå, firma maghiarå sus¡ine cå numele pe care îl utilizeazå este clar diferit de Halloumi. Acordul comercial UE-Vietnam De la 1 august, a intrat în vigoare acordul de liber schimb UE-Vietnam. ¥n timp, se vor elimina taxele vamale pentru 99% din mårfurile comercializate între cele douå pår¡i. Taxele pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vitå sau uleiul de måsline, vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce taxele pentru produsele lactate, fructe ¿i legume vor dispårea în cinci ani. Dar, cel mai important, companiile europene vor fi acum în måsurå så depunå oferte pentru contractele publice din Vietnam. 49

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡ organizeazå în ziua de 27 august, orele 10:00

CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: - 2 posturi Asistent în Cercetare (studii superioare) Specializarea Ameliorare; - 1 post Asistent în Cercetare (studii superioare) Specializarea Tehnologii Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 19.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor) Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Ameliorarea plantelor ¿i Producerea semin¡elor Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE TEHNICIAN AGRICOL gr. II, pentru Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor (vechime în domeniu minim: 2 ani). Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE CONSILIER JURIDIC gr. II Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å - vechime în specialitatea studiilor minim 2 ani - så fie înscris în Corpul consilierilor juridici - competen¡e ¿i aptitudini de utilizare a calculatorului Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr 7, la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Secretar ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665 50

Profitul Agricol 30/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Vacan]\ ;n Delt\, la Cormoran D

acå de obicei în iulie ¿i august nu pescuiam în Deltå din cauza ar¿i¡ei, acum am hotårât så încercåm, så vedem dacå pe¿tii råpitori vor råspunde la provocåri. Odatå ajun¿i am våzut apele Dunårii, mari ¿i tulburi, în ton cu ploile din ultimele zile, apoi ceva mai limpede pe bucla dinspre hotel. Am pregåtit lansetele pentru o scurtå ie¿ire de searå în apropierea hotelului, så cåutåm avatul, ¿alåul ¿i bibanul. Malul de nord este cu apå adâncå, iar ceva mai în amonte fundul apei este tare ¿i coboarå în praguri pânå spre larg, unde apa are cam 6,5 m adâncime. În zona unui zåvoi de plopi, am încercat la twister – shad de 8 cm, alb cu cap ro¿u, så se vadå cât de cât în apa u¿or tulburicå, pe jig de 7 g. Ancora¡i la cca 20 m de mal, am båtut zona lansând diagonal spre amonte ¿i jucând twisterul cât de lent permitea curentul. N-am avut niciun semn, niciun joc al mårun¡i¿ului la suprafa¡å, semn cå pe¿tii råpitori sunt pe acolo ¿i vâneazå. ªi totu¿i, dupå ce am mutat barca mai aproape de mal ¿i am lansat mai spre amonte, am avut un semn – un atac ratat, apoi, tot la al doilea prag, în apå de cca 1,7 m adâncime, un alt atac. Era un strapazan care a scåpat pânå så-l scot din apå. Apoi... nimic! Dupå vreo 3-4 lansåri m-am låmurit. Am neglijat malul de sud, cel cu apå micå, mâl ¿i vegeta¡ie la mal, unde am våzut atacuri ¿i de ava¡i, ¿i de mârli¡e. Ne-am oprit la confluen¡a de unde porne¿te Canalul Uzlina. ªtiam bine locurile ¿i am dat mai întâi cu voblere vibe, apoi am încercat cu cicade – nåluci cu ac¡iune mai agresivå decât twisterele. Model mic, de 7 g, nichelat, ori alb cu cap ro¿u. N-am dat de ava¡i, nici de ¿alåi, dar am descoperit haita de bibani. Frumo¿i ¿i gråsani – mu¿cau viguros,

a¿a cå pânå la cåderea serii am strâns câ¡iva buni de filetat. Am prins ¿i un avat, chiar din capåtul canalului, unul mic... dar båtåios! Mai mul¡i am prins a doua zi, pe “dreapta” (zona de canal såpat ce scurteazå bucla), låsând barca la vale ¿i båtând malurile la vobler – unul de 7-8 cm, semånând a oblete. Când au început så batå ava¡ii hå¡i¿ul de crengi ¿i rådåcini din mal a înviat brusc, iar pescuitul s-a transformat în vânåtoare! Acolo unde båteau ava¡ii, acolo zburau ¿i voblerele... iar ava¡ii î¿i fåceau datoria. Din påcate, erau doar mici – sub un kil. Oricum i-am fi eliberat. La confluen¡a mare, tot sondând ¿i cåutând, am reu¿it så gåsim ¿alåii, cu shaduri de 8 cm ¿i capete de 19 g, cåci apa ajungea ¿i la peste 6 m spre mijlocul canalului. Câteva atacuri råzle¡e au însemnat cam tot atâ¡ia strapazani elibera¡i, dar ¿i un ¿alåu... bun de cinå. A mers de minune cu fileurile de biban facute sushi.

A doua zi am pornit cu noaptea în cap spre lacuri, så dåm la ¿tiucå, în ochiurile cu apå limpede cristal... Våd asta de o via¡å ¿i må mir cum de un fluviu care spalå un continent întreg mai poate avea apele acelea... cristal de limpezi?! Am prins la oscilantå micå câteva ¿tiuculi¡e, mai degrabå mârli¡e. Bine cå mai sunt! Apoi s-a tåiat! Ne-am distrat cu bibanii de la capåtul canalelor. Nu te laså niciodatå la greu. Îi gåse¿ti ¿i pe lac, dar acolo unde trec baboii în cârduri, acolo se strâng ¿i vårga¡ii! Mereu flåmânzi, må ajutå så-mi fac u¿or por¡ia de fileuri. ªi ce-i mai gustos?! Asta nu înseamnå cå am uitat de “Incinta” ¿i de ¿tiucile capitale de acolo. Ziua urmåtoare, tot devreme am plecat så prindem balauri. Apa micå era numai bunå pentru poper ¿i pentru altå nåzbâtie de suprafa¡å. Am avut o urmårire cu emo¡ii, dar de prins... am luat câteva ¿tiuculi¡e mai råsårite la poper. Cam a¿a s-au scurs zilele scurtei vacan¡e în Deltå. Partide scurte la avat, ¿alåu, ¿tiucå, biban... Iar dacå ispråvile povestite sunt doar în vis – visa¡i ¿i vacan¡a sigur se va întâmpla!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 30/2020

Preg\tiri pentru p\s\ret Se apropie Sântåmåria Mare, cu deschiderea sezonului de vânåtoare la treisprezece specii de påsåri. Dupå douå såptåmâni, va urma a doua dezlegare, la cincisprezece specii, iar peste o lunå, în miez de Råpciune – a treia, la alte patru neamuri de zburåtoare.

Fiecårei specii de vânat îi corespunde alica potrivitå, dar ¿i aceasta în func¡ie de împrejuråri. Distan¡a, unghiul, vântul sunt tot atâ¡ia factori care concurå la reu¿ita sau la e¿ecul focului de pu¿cå. De asemenea, ¡eava armei, care poate concentra sau dispersa snopul de proiectile,

tempestivå î¡i aminte¿te de faptul cå nu ¡i-ai luat din dulap pelerina, bazându-te pe prognozele meteo. Cizmele de cauciuc scurte te mustrå cå le-ai preferat în detrimentul celor lungi, mai cu seamå când ra¡a cåzutå plute¿te pe luciul unei ape mai adânci decât te-ai fi a¿teptat, iar câinele aportor lipse¿te sau pregetå så se avânte în larg. În asemenea împrejuråri, era bunå lanseta, dar ¿i ea a råmas acaså, la gândul cå nu va trebui. Dar iatå cå, acum, este

entru vânåtorii „de panå”, aceste trei etape întregesc mult a¿teptatul ¿ir al ie¿irilor în teren, cu tot atâtea preparative, speran¡e ¿i emo¡ii, care se vor succeda pe tot parcursul toamnei ¿i al iernii, pânå în prag de primåvarå. Pentru pasiona¡ii tirului la zbor, pregåtirile în vederea „marii deschideri” presupun infinit mai mult patos ¿i mai multå meticulozitate decât în cazul confra¡ilor „glon¡ari”. O ¿edin¡å sau douå de poligon, în prealabil, reprezintå nu doar o condi¡ie eticå, ci ¿i una de ordin practic, în planul eficien¡ei ¿i al evitårii deziluziilor, în pu¡inele ocazii cu mizå realmente cinegeticå. La talere, în poligon, se rede¿teaptå reflexele nepuse la încercare de-a lungul prohibi¡iei, se verificå arma demult uitatå în toc ¿i cartu¿ele nou achizi¡ionate ¿i se face, de fapt, o repeti¡ie absolut necesarå, fie ea ¿i oarecum mecanicå, fårå febra neprevåzutului. La capitolul pregåtiri se adaugå ¿i „claviatura” cartu¿ierei, organizatå dupå un anume tipic, dictat de necesitatea extragerii rapide, în tensiunea momentului, a tubului potrivit, fårå bâjbâialå, timpi mor¡i ori surprize neplåcute. Are ¿i acest aspect importan¡a lui: o muni¡ie neadecvatå poate compromite întreaga partidå, îndelung pritocitå. Logica alcåtuirii cartu¿ierei este una strict personalå ¿i trebuie påstratå cu sfin¡enie, pentru a intra în reflex. Profitul Agricol 30/2020

are un greu cuvânt de spus. Când ape¿i pe trågaci, nu te po¡i låsa numai în voia hazardului. Totul se cântåre¿te în scânteia unei vie¡i, oricât de måruntå ar fi ea. Dacå ai nu numai o armå cu ¡evi lise, te treze¿ti într-o altå dilemå: amândouå sunt performante, ¡i-au procurat satisfac¡ii la zburåtoare ¿i î¡i sunt deopotrivå de dragi, dar oare care e mai potrivitå pentru plånuita ie¿ire la turturele, la grauri ori la ra¡e mici? De calibru ¿i foraj diferite, fiecare are stilul såu. Pânå la urmå, dincolo de ra¡iune, luarea unei decizii ¡ine de inspira¡ie. Apoi, vine rândul vestimenta¡iei, al adjuvantelor, al retu¿urilor de moment. Oare e nevoie de scaunul trepied cu ¿a din piele? Dintre cu¡itele de colec¡ie pe care så-l alegi? Så trebuiascå tolba veche cu plaså din cânepå? Dintre ciochinare, så fie cel cu o duzinå de ochiuri sau ajunge numai cel cu ¿ase noji¡e, întårite cu ir de bursuc? Totul devine o întreprindere plinå de farmec, dar ¿i de o mare responsabilitate. De multe ori, recuzita î¿i depå¿e¿te statutul de simplu auxiliar. O ploaie in-

absolutå nevoie de ea! N-ai încotro ¿i faci o baie. Noroc cå e varå... Harna¿amentul vânåtorului „de panå” nu cunoa¿te limite. Multe lucruri råmân acaså, altele zac în portbagajul ma¿inii, pu¡ine sunt „la purtåtor”. Nu te po¡i împodobi, ca un brad de Cråciun, cu tot ce crezi cå ¡i-ar putea fi de folos pe câmp sau pe malul bål¡ii. Mai ales „la sårite”, iei doar strictul necesar. ºinuta simplå, zveltå, de înaintare u¿oarå prin buruieni, impune cumpåtare. Pavoazarea inutilå îngreuneazå deplasarea ¿i obose¿te. Fårå doar ¿i poate, pregåtirile pentru påsåret incumbå energie ¿i discernåmânt. Lunile de a¿teptare a „marii deschideri” de la cumpåna lui Gustar se cuvine så-¿i gåseascå echivalent în împlinirea nåzuin¡elor noastre de aprigi „påsårari”. În ce må prive¿te, må voi îndrepta cåtre un loc de turturele, descoperit recent pe meleaguri cålårå¿ene, nu departe de bra¡ul Borcei, ¿i, mai apoi, cåtre promi¡åtoarele întinderi de apå de la Dridu, pe unde am våzut roind sarsele iu¡i ca focul.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 6 - 26 august

Viorel Andronie 6.08.1963, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Sorin Dogaru 7.08.1967, director Maria Trading Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Tiberiu Dima 12.08.1971, BASF Teodor Maru¿ca 17.08.1941, ICD Paji¿ti Bra¿ov Constantin Soare 17.08.1955, director comercial Adama Maria Cîrjå 20.08.1968, director marketing Corteva Robert ºuicå 24.08.1983, director logisticå KWS Vasile Berbecel 25.08.1942, Ialomi¡a Florin Stånicå 25.08.1964, USAMV Avram Fi¡iu 25.08.1966, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii Adriana Mitran 25.08.1969, director marketing, AgroConcept Gheorghe Nea¡å 26.08.1951, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Daniel Tabacu 26.08.1961, director tehnic Arysta 54

Doar ciocolata Ritter are voie s\ fie p\trat\ Curtea Federalå de Justi¡ie din Germania a decis: doar ciocolata Ritter Sport poate fi vândutå sub forma unui påtrat. Sigur, decizia se aplicå doar în Germania. Hotårârea instan¡ei vine la capåtul unui lung proces, de când compania elve¡ianå Milka a încercat så elimine monopolul Ritter Sport pentru ciocolatå în formå de påtrat. Dar judecåtorii germani au decis cå forma de påtrat nu oferå produsului Ritter Sport o valoare suplimentarå, care så influen¡eze cumpåråtorii så o aleagå în raport cu alte batoane de ciocolatå. ¥nså consumatorii våd în forma påtratå un indiciu cå acea ciocolatå a fost produså de o anumitå companie ¿i în consecin¡å o asociazå cu anumite a¿teptåri privind calitatea. Compania a fost înfiin¡atå în 1912 de familia Ritter, iar fabrica era undeva în apropiere

de Stuttgart. Forma påtratå a ciocolatei a fost adoptatå în 1932, când Clara Ritter a decis cå batoanele de ciocolatå trebuie så încapå într-un buzunar normal al unei jachete sport. Compania a înscris forma påtratå a ciocolatei ca marcå înregistratå la mijlocul anilor 1990, iar Milka încearcå de 10 ani så ob¡inå dreptul de a înregistra propria sa ciocolatå påtratå. Aståzi, Ritter are 1.500 de angaja¡i ¿i o cifrå de afaceri de aproape jumåtate de miliard de euro pe an.

ORIZONTAL: 1) Bandå implicatå în afaceri agricole – Våzute în oglinzi; 2) Aflate în perfectå stare – Partenerul din trecut; 3) No9 10 rocos la început! – Pornitå... pe uli¡å. 4) Îl iau femeile peste picior – Comunicat prin semne; 5) Ansamblu tehnic; 6) Ie¿ire la iarbå verde – Colorare neglijentå; 7) Luna o aduce pe vas; 8) Lega¡i de origine – Traså de ureche; 9) Lipsitå de culturå – Luat la plimbare; 10) Li s-a pus ¿tampila.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 30/2020 ORIZONTAL: TAMBAL - FAD; OB - RAUTATE; NASA - TAIOS; INOTA - BANC; COS - PALNII; SEPARAT - F; CITARE - AUR; A - AVANS - MA; LA - ARZATOR; COCTEILURI.

VERTICAL: 1) Då un nou look blånii – Aruncat în troacå; 2) Pu¿ti trågând cu såge¡i – Tratament cu picåturi; 3) Nucleu de azot! – Luat cu frumosul; 4) A fi gata de muncå – În dorul lelii; 5) Nu lipse¿te de la slujbå – Pregåtit pentru limpezit; 6) Ramuri de perspectivå; 7) A intra în anchetå – Bucå¡icå ruptå de la gurå! 8) Perechi de iepe; 9) Crea¡ii în fa¿å – Umflat în pene; 10) Fåcu¡i så explodeze. Profitul Agricol 30/2020