Issuu

nr. 1 din 10 ianuarie 2024 - såptåmânal

15 lei

Echipa Profitul Agricol vă urează un 2024

Profitabil !

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Scurtå cronicå a anului care abia a trecut Daniel Stanciu este vicepre¿edinte AISR Rusia a recoltat 143,6 milioane tone de cereale

Germania modificå bugetul dupå protestele fermierilor Fermierii polonezi reiau blocada la grani¡a cu Ucraina

O burså de cereale doar a ¡årilor din BRICS

Riscurile din cultura de rapi¡å ¿i solu¡iile Kwizda

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Perspectivele pie¡ei europene în 2024

Culturi vegetale Så nu îngropåm adânc fosforul 2023 ¿i 2024 prin ochii liderilor de asocia¡ii Un nou record mondial: 39,2 tone porumb la hectar UNCSV cere o zonare a culturilor ¿i a subven¡iilor KWS: rezultate de excep¡ie la toate culturile în re¡eaua de testare RITAC Radu Martinescu a¿teaptå så se redreseze economic înainte de a trece la no-till

Discu¡ii la Bucure¿ti pe tema NGT

Adrian Chesnoiu reinventeazå gospodåria ¡åråneascå

Britanici cer investi¡ii urgente în diguri

Danone vinde doi producåtori americani de iaurt organic 13

Iacob Boca: “În 2023, Dumnezeu a fost ardelean”

Ma[ini & utilaje Europa, ¡inta noilor drone agricole chineze¿ti

Gr\dina, via [i livada

Consolidarea unei frumoase afaceri 33 Tractoarele Versatile cu cåp¿uni trec în “ograda” turcilor 20 Succesul unei livezi de poveste 34 de la Basak Solu¡iile BASF pentru vie ¿i livezi 36 2023, 21 anul cu atât de multe noutå¡i

Cre[terea animalelor 24

Claudiu Davi¡oiu: “Ne-au luat ¿i sprijinul 25 pentru salarii” 17 euro pentru oi ¿i capre 26

Tractoarele T4 mici, dar agile în podgorii ¿i livezi

37 38

Hobby

Majoritatea fermelor cu pestå au ajuns la tribunal

Chinezii poftesc la mai multå cafea

Bani pentru porumbul de siloz

O måsurå luatå cu dedica¡ie?

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Anul 2024 a debutat cu o veste tristå. Pe 1 ianuarie a încetat din via¡å Constantin Viziteu, directorul general adjunct al Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie. Un specialist discret, care cuno¿tea foarte bine problemele grave din zootehnia noastrå. “Este o pierdere uria¿å pentru zootehnia româneascå, pentru colectivul nostru, al ANZ. A fost un coleg apropiat, cu care am lucrat umår la umår în toatå aceastå perioadå. Transmit sincere condolean¡e familiei îndoliate! Dumnezeu så-l odihneascå în pace!”, scria Florinel Bîrcå, director general al Agen¡iei.

Pe 4 ianuarie, o altå veste cådea nåprasnic. ¥nceta din via¡å Cimi Enache, managerul de evenimente al Camerei de Comer¡ din Arad, omul care în ultimii 26 de ani a ridicat expozi¡ia Agromalim. “Cimi Enache laså în urma sa un patrimoniu imaterial consistent un târg care a devenit unul din cele mai importante din ¡arå, o comunitate pe care a construit-o ¿i a extins-o de la an la an. Ducem mai departe aceastå mo¿tenire, de¿i suntem zdrobi¡i de durere. Dumnezeu så te aibå în grija Sa, dragul nostru Cimi Enache! A fost un om extrem de important pentru noi to¡i, pentru întreaga Camerå de Comer¡”, a spus Gheorghe Seculici, pre¿edintele CCIA Arad. 8

Daniel Stanciu este vicepre[edinte AISR Daniel Stanciu, marketing manager pentru porumb al Bayer, a fost ales vicepre¿edinte al Alian¡ei Industriei Semin¡elor din România. Stanciu se alåturå astfel echipei formate din Maria Cîrjå, pre¿edinte, Andrei Måru¡escu, vicepre¿edinte, ¿i Patrick Lafon, trezorier. L-am întrebat pe domnul Daniel Stanciu cu ce gânduri î¿i începe mandatul. Råspunsul såu, pe scurt, este: “Så våd ce pot face pentru agricultura româneascå în anul 2024”. Intrând în detaliu, Daniel Stanciu î¿i propune: - asigurarea sprijinului ¿i dialogului constructiv cu autoritå¡ile competente, precum ¿i cu asocia¡iile profesionale, pentru un proces de reglementare al domeniului semin¡elor transparent, aliniat celui european ¿i deschis cåtre inova¡ie. “Îmi doresc ca ¿i fermierii români så poatå beneficia de acces la geneticå superioarå pentru a î¿i asigura competitivitatea, iar o mare oportunitate în acest sens poate fi reprezentatå de noile tehnici de ameliorare genomicå. În domeniul agriculturii, resim¡im cu to¡ii presiunea schimbårilor climatice, la care se adaugå volatilitatea pie¡elor, iar fermierii au nevoie de plante mai rezistente, mai productive ¿i mai bine adaptate la condi¡iile de mediu. În AISR ne bazåm atât pe expertiza localå, cât ¿i pe excelenta colaborare cu asocia¡iile europene Euroseeds ¿i CropLife. - combaterea contrafacerilor de semin¡e, deoarece producerea ¿i comercializarea ilegalå a semin¡elor care pretind a fi autentice sau de calitate superioarå pot avea consecin¡e serioase

¿i negative pentru fermieri, industria agricolå ¿i consumatori. “Semin¡ele contrafåcute pot avea calitate scåzutå sau pot fi infectate cu boli ¿i dåunåtori. Acestea pot duce la recolte mai slabe ¿i la pierderi financiare pentru fermieri.” - dezvoltarea de campanii de informare dedicate publicului larg “Semin¡ele reprezintå pânå la urmå prima verigå în lan¡ul agroalimentar, cu un rol crucial în produc¡ia de alimente ¿i în men¡inerea biodiversitå¡ii. Semin¡ele sånåtoase, de bunå calitate duc la ob¡inerea de culturi sånåtoa¿e ¿i cred cå acest fapt nu este pe deplin con¿tientizat de publicul larg.” - dialogul ¿i colaborarea mai strânse cu toate asocia¡iile de fermieri, pentru a putea råspunde prompt oricåror nevoi.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia a recoltat 143,6 milioane tone de cereale Moscova anun¡å cu mândrie cå recolta de cereale din toatå Rusia se ridicå la 142,6 milioane de tone, în 2023. Este cu 9,5% mai micå decât recolta record din 2022, de 157 de milioane tone, dar totu¿i a doua cea mai mare recoltå din istorie. Rosstat (Oficiul rusesc de statisticå) a anun¡at cå recolta de grâu s-a ridicat la 92,77 milioane de tone, în scådere fa¡å de cele 104,23 milioane de tone în anul 2022.

Astfel, Rusia råmâne cel mai mare exportator de cereale din lume. În 2023 exporturile totale de produse agricole ale Rusiei s-au ridicat la peste 45 de miliarde de dolari. Recolta de oleaginoase va fi de aproximativ 28 de milioane de tone, soia boabe va ajunge la 6,7 milioane de tone, orezul a fost de aproximativ 1,1 milioane de tone, iar recolta de cartofi a urcat la 8,6 milioane de tone.

Germania modific\ bugetul dup\ protestele fermierilor Guvernul german a cedat în fa¡a protestelor organizate de fermieri ¿i a anun¡at cå va modifica bugetul pentru a men¡ine unele subven¡ii agricole prin reducerea finan¡årii unui proiect ecologic. Bugetul ini¡ial, adoptat dupå mai multe luni de negocieri în cadrul coali¡iei guvernamentale, a provocat un deficit în valoare de 17 miliarde de euro. De aceea, Berlinul a încercat så elimine scutirile de taxe acordate fermierilor pentru utilajele agricole ¿i la achizi¡ia de motorinå. Ideea a provocat proteste masive la nivel na¡ional, iar cabinetul a fost nevoit så cedeze. “Coali¡ia a decis ca vehiculele agricole ¿i forestiere vor fi în continuare Profitul Agricol 1/2024

scutite de plata impozitului auto. Subven¡ia agricolå pentru motorinå va fi reduså treptat în urmåtorii ani. Povara dispropor¡ionatå care era puså pe fermierii no¿tri ca parte a consolidårii bugetare a fost corectatå”, a declarat ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir. Principala organiza¡ie a fermierilor locali a anun¡at înså cå modificarea bugetului este doar un prim pas în direc¡ia corectå, iar ac¡iunile de protest vor continua pânå când guvernul va renun¡a complet la reducerea subven¡iei pentru motorinå.

Drago[ B|LDESCU

Focar de gripå aviarå la o fermå de ra¡e vaccinate Fran¡a deschide anul 2024 cu un focar de gripå aviarå la o fermå de ra¡e, a anun¡at Ministerul francez al Agriculturii. Este primul focar descoperit dupå ce anul trecut a început vaccinarea preventivå a ra¡elor. Ferma are 8.700 de ra¡e, toate vaccinate. Dar, spun autoritå¡ile franceze, vaccinul nu era destinat så protejeze în totalitate påsårile împotriva infectårii cu gripå aviarå, ci så limiteze råspândirea virusului. ¥n decembrie, Fran¡a a decis så creascå nivelul de alertå pentru gripa aviarå de la “moderat” la “ridicat”, dupå descoperirea de noi cazuri, obligând fermierii så î¿i ¡inå påsårile închise pentru a opri råspândirea virusului extrem de contagios. Potrivit Ministerului Agriculturii de la Paris, începând din 27 noiembrie ¿i pânå în prezent în Fran¡a au fost descoperite 7 focare de gripå aviarå, dintre care cinci la ferme de curcani, unul la o fermå de gåini ouåtoare ¿i acesta, ultimul, la o fermå de ra¡e. Ministrul bulgar a discutat cu omologul ucrainean despre sistemul de autorizare la export La începutul anului, ministrul bulgar al Agriculturii, Kiril Vatev, a discutat cu omologul ucrainean, Mikola Solski, despre modul în care func¡ioneazå sistemul de autorizare introdus de partea ucraineanå pentru exporturile de semin¡e de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i grâu. Vatev a prezentat o serie de date referitoare la importurile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui în Bulgaria pentru perioada decembrie-începutul lunii ianuarie. Oficialul bulgar a spus cå au fost identificate cazuri izolate de încercåri de ocolire a sistemului de autorizare la export prin importuri de semin¡e de floareasoarelui, rapi¡å ¿i porumb pentru însåmân¡are. Solski a spus cå partea ucraineanå va lua måsuri împotriva acestor practici în urmåtoarele douå såptåmâni, iar companiile care au încålcat sistemul î¿i vor pierde licen¡a. 9

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e lari/tonå (1.198 lei). A crescut cu doar cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România

Principalele destina¡ii: Filipine 67.700 tone, China 65.800 tone, Mexic 57.100 tone, Coreea de Sud 56.600 tone ¿i Spania 20.800 tone.

FOB Constan¡a 208 euro/t (- 9) 1.040 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb. 2024. SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 5 ianuarie, a fost de 255 do-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A crescut cu 2 do-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

lari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2024 este de 220 euro/t (1.100 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 241 euro/tonå (1.205 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 1 ianuarie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 214 euro/t (1.070 lei). A scåzut cu 1 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 230 222 222 220 225 Mar 234 227 227 225 229 Apr 236 230 230 228 232 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 236 231 231 228 229 Mar 236 232 232 229 230 Apr 237 233 233 230 231

dolar/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2024, este de 175 euro/tonå (875 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 192 euro/t (- 3) 960 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb 2024. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 201 dolari/tonå (945 lei). A avut o cre¿tere minimå de 1 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Feb Mar Apr

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 185 182 182 183 183 190 187 187 188 188 194 191 191 192 192

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Feb Mar

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 212 210 210 210 212 212 210 210 211 213

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 196 euCota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

ro/tonå (980 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 5 ianuarie, a fost de 188 euro/tonå (940 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2024, a fost de 211 dolari/t (992 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 235 235 235 235 237 Mar 235 237 237 236 238 Apr 238 238 238 237 239 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 215 215 214 212 214 Dunquerque 215 215 214 212 214 Pallice 215 215 214 212 214 Creil FOB 211 211 210 208 210 Moselle FOB 212 212 211 209 211 Rouen FOB 245 245 241 238 241

de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 212 dolari/tonå (996 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 189 189 188 187 188 189 189 188 187 188 202 202 201 200 201 Bordeaux FOB 194 194 193 192 193 Pontivy 197 197 196 195 196 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 1/2024

S\pt\mâna 1 - 5 ianuarie 2024

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 490 dolari/tonå (2.303 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 472.600 tone, Spania 202.700 tone, Olanda 84.800 tone, Bangladesh 59.000 tone ¿i Mexic 57.600 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Feb Mar Apr

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 476 468 468 466 464 477 468 468 469 465 480 470 470 472 468

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 5 ianuarie 2024, a fost de 488 dolari/tonå (2.294 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 165 euro/t (=) 825 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb. 2024. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 189 euro/tonå (945 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå.

A înregistrat o scådere de 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 1.054 1.053 1.053 1.060 1.055 Mar 1.062 1.064 1.064 1.071 1.061 Apr 1.070 1.072 1.072 1.080 1.070

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 192 192 189 187 189 Dunquerque 193 193 190 189 191 Pontivy 192 192 189 187 190 Orz bere: Creil** 213 213 210 209 211 Moselle** 186 186 183 182 184

184 euro/tonå (920 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Feb Mar

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 425 417 417 419 420 425 417 417 419 414

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 423 euro/t (2.115 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Dieppe 425 425 420 423 423

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

PREºURI 1 - 5.01.2024

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A avut o scådere de 10

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Feb

Feb Mar

chiderea licita¡iilor, pe 5 ianuarie 2024, a fost de 760 euro/tonå (3.800 lei). A crescut cu 20 euro/tonåfa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 740 750 750 750 760

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 420 euro/t (2.100 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 648 640 642 632 630 Mar 653 648 650 640 639 Apr 661 654 656 646 645

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 434 431 423 428 424 Dunquerque 434 431 423 428 424 Moselle 434 431 423 428 424

Feb Mar

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 276 276 276 276 276 276 276 276 276 276

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 276 dolari/tonå (1.297 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

255 dolari/t

Profitul Agricol 1/2024

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

201 dolari/t

490 dolari/t

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 496 487 487 486 488 489 486 486 488 490

euro/t

Australia: pentru livrare în februarie 2024, pre¡ul orzului furajer este 226 dolari/tonå (1.062 lei). A scåzut cu 17 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 420 dolari/tonå (1.974 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

- 12

276 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Perspectivele pie]ei europene în 2024 O analizå a pie¡ei agricole este publicatå de Comisia Europeanå de trei ori pe an (la începutul primåverii, începutul verii ¿i începutul toamnei) ¿i se bazeazå pe cele mai recente date ¿i rapoarte ale exper¡ilor. ¥n sezonul agricol 2023/24, perspectivele sunt determinate de condi¡iile meteo nefavorabile din timpul verii, cu efecte variate în întreaga UE, deoarece unele culturi au fost afectate de secetå ¿i de inunda¡ii, în timp ce surplusul de precipita¡ii a ajutat paji¿tile så se redreseze. Cu toate acestea, nu toate precipita¡iile s-au dovedit a fi benefice, deoarece au cauzat ¿i întârzieri la recoltare, dezvoltarea dåunåtorilor ¿i bolilor, ¿i au afectat serios calitatea unor produse. Sunt înså ¿i semne de perspective pozitive ale pie¡ei, deoarece costurile inputurilor au continuat så scadå (energie, îngrå¿åminte ¿i furaje).

Produc]ia de cereale a UE (milioane tone)

CEREALE ªI OLEAGINOASE

Produc¡ia de cereale din Uniunea Europeanå în 2024 este estimatå la 268,5 milioane tone (4,3% sub media Scåderea pre¡urilor produselor agricole a pe 5 ani), în mare parte din cauza condus la o reducere suplimentarå a indicelui di¡iilor meteorologice nefavorabile din primåvarå ¿i varå, care au afectat în pre¡urilor fermierilor din UE fa¡å de special produc¡ia de porumb ¿i orz nivelul record atins în octombrie 2022. (13% ¿i 7% sub media pe 5 ani). Impactul condi¡iilor meteorologice Cre¿terea randamentului la cenefavorabile ¿i incertitudinea legatå reale este prevåzutå mai mare decât de evolu¡ia råzboiului din Ucraina se anticipase (2% peste 2022/23), dar ar putea totu¿i så prezinte în continuare totu¿i cu 1,3% sub media pe 5 ani. riscuri de cre¿tere a pre¡urilor mårfurilor Produc¡ia de grâu moale a UE va ¿i produselor agricole. atinge 125,3 milioane tone, în timp ce produc¡ia de porumb se a¿teaptå så Redresarea exporturilor UE pentru se redreseze ¿i ajunge la 59,8 milanumite mårfuri agricole a fost sus¡inutå ioane tone (+15% fa¡å de anul trecut). de pre¡urile competitive ¿i este posibil ca Se prognozeazå o cre¿tere a proacest lucru så continue în 2024, deoarece duc¡iei de sorg ¿i secarå (+41,6% ¿i, rata de schimb euro-dolar råmâne relativ respectiv, +4,2%), determinatå de scåzutå. Pe de altå parte, pia¡a UE råmâne cre¿terea suprafa¡elor cultivate.

atractivå pentru importuri. Profitul Agricol 1/2024

Cele mai semnificative reduceri de produc¡ie sunt anticipate pentru ovåz (-14%) ¿i orz (-6%), deoarece principalele regiuni producåtoare din Spania ¿i nordul UE au fost afectate de secetå urmatå de ploi abundente. 268,5 milioane tone de cereale +11% semin¡e oleaginoase +7% zahår

Consumul de cereale este stabil comparativ cu ultimul an de pia¡å, dar este mai mic cu 1,4% fa¡å de media pe 5 ani. Având în vedere cå produc¡ia animalå din UE råmâne relativ stabilå (dar diferen¡iazå între specii), cre¿terea utilizårii cerealelor pentru hrana animalelor va fi destul de marginalå (+0,3%), în timp ce utilizarea cerealelor pentru biocomF bustibili continuå så creascå

pagini de Marilena R|DUCU 17

CULTURI VEGETALE

Radu Martinescu a[teapt\ s\ se redreseze economic înainte de a trece la no-till Trei din ultimii patru ani au fost cu pierderi economice pentru ferma familiei Martinescu din Ciorå¿ti, jude¡ul Vrancea. Pierderile din 2020 s-au compensat în 2021, dar au urmat doi ani de co¿mar: 2022 cu produc¡ii calamitate ¿i 2023 cu produc¡ii mediocre ¿i pre¡uri mici de valorificare. În aceste condi¡ii, investi¡iile preconizate în digitalizare ¿i adoptarea tehnologiilor minim invazive de pregåtire a solului în vederea semånatului au fost amânate. Strategia de moment este supravie¡uirea.

erma de 950 de ha, 250 ha proprietate, este administratå de fra¡ii Radu (30 de ani) ¿i Marius (26 de ani) Martinescu, sfåtui¡i de tatål lor. Care, împreunå cu fratele såu, a pus bazele afacerii în 1992. În 1998 ajunseserå la 1.500 de ha lucrate, dar probleme de sånåtate (ale unchiului lui Radu ¿i Marius) i-au for¡at så se restrângå la 400 de ha. Prezent în fermå încå din copilårie, Radu a început så se implice serios dupå terminarea liceului. Preocupat în special de mecanizare, a fåcut Politehnica, respectiv ingineria autovehiculelor, specializarea tractoare, promo¡ia 2016.

"Nu m-am imaginat niciodatå fåcând altceva. Agricultura mi s-a pårut întotdeauna interesantå, fiindcå e un domeniu imprevizibil, spontan, fårå repeti¡ii plictisitoare. Opera¡iunile sunt acelea¿i, înså niciodatå la fel”, explicå Martinescu. ªi-ar fi dorit så se implice mai mult în munca efectivå din câmp, dar, când ¿i-au împår¡it sarcinile, l-a låsat pe Marius så aleagå. A¿a cå Radu a råmas så se axeze pe activitå¡ile din sediul fermei. Se mai urcå ¿i el pe tractor, dar nu zilnic. “ªi tata ne mai ajutå. Ne sfåtuim, uneori cådem de acord, alteori mai ies scântei, dar e firesc, suntem genera¡ii diferite, cu mentalitå¡i diferite”, zâmbe¿te Radu.

Sezonul 2021-2022 a fost extrem de prost din punct de vedere agricol, cu produc¡ii de numai 90 de kg de grâu/ha ¿i 800 de kg de floare (porumb - zero). Radu Martinescu î¿i asumå ¿i decizia neinspiratå de a depozita aceste mici cantitå¡i, pierderile crescând prin întârzierea valorificårii. În aceste condi¡ii, a avut de achitat ¿i penalitå¡i cåtre traderi, pentru cantitå¡ile contractate anticipat ¿i nelivrate. Asta pentru cå, în mod ciudat, Vrancea nu a intrat pe lista jude¡elor calamitate, de¿i produc¡iile au fost mai mici ca în alte jude¡e de pe listå. În sezonul urmåtor, produc¡iile au permis acoperirea costurilor la grâu ¿i la floare. Grâul a dat o medie de 4,5 t/ha - sub cea multianualå din fermå, dar în media zonei). La orz media a fost cam

Una dintre concesiile fåcute seniorului a fost extinderea spre zootehnie: cresc 600 de oi, Merinos de Palas, på¿unate pe izlazul închiriat de la Primårie. Ca atare, în structura culturilor, alåturi de grâu, orz, floare ¿i porumb ¿i-a fåcut locul lucerna. “Rapi¡å nu mai punem, din cauza condi¡iilor meteo. Lipsa apei face så nu avem råsårire. Porumbul, orice ar fi, råsare. În 2020 ¿i 2022 nu s-a fåcut deloc, e adevårat, dar a råsårit. Anul trecut nu atât seceta a fost problematicå, cât ar¿i¡a. Am avut douå såptåmâni cu temperaturi zilnice de peste 35 de grade, chiar în perioada de polenizare. Porumbul era de doi metri ¿i jumåtate, dar a fost calamitat 90% de ar¿i¡å, ¿tiule¡ii fiind goi”. Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE tot pe acolo, dar în parcelele lucrate de cei doi fra¡i de mai multå vreme a sårit de 6 t/ha. Floarea a dat între 2,2-2,5 t/ha, iar la porumb factorul decisiv a fost dacå s-a lucrat sau nu terenul înainte de semånat. “Pe o parcelå unde tata a ¡inut mor¡i¿ så mai intråm o datå am scos abia o tonå/ha; acolo unde nu am mai lucrat terenul am fåcut 3,5 t/ha”. Oricum, nici cu 5 t/ha nu s-ar fi scos cheltuiala de 6.000 de lei/ha. Drept urmare, au redus ¿i ponderea porumbului spre maxim 15%, axânduse pe grâu ¿i orz - 60%. Au extins suprafa¡a de orz anul acesta, dupå rezultatele mul¡umitoare din sezonul precedent, când l-au avut pentru prima oarå în asolament. Au introdus ¿i culturile de acoperire (mazåre-mu¿tar-rapi¡å) înaintea celor de primåvarå, fiindcå îi ajutå la cre¿terea numårului de certificate de carbon. S-au înscris în programul Agreena (fost Commodity Carbon) încå din 2020. Ini¡ial, cu jumåtate din suprafa¡å, ulterior au crescut la 90%, optând pentru contractele de cinci ani. Anul acesta au încasat 34 de euro pe hectar ¿i banii ace¿tia au fost o gurå de oxigen. “Condi¡iile sunt simple, principala fi-

Profitul Agricol 1/2024

ind aceea de a nu mai folosi plugul. Nici nu luasem în considerare faptul cå nu vom mai ara niciodatå. Am întrebat ce se întâmplå dacå vreau så ar. Mi s-a explicat cå trebuie så notific ¿i se acordå o derogare. În anul respectiv nu se va acorda niciun certificat pentru sola aratå. Înså, dupå un an, trebuie så revii la practicile conservative”. Zona este una în care efectele schimbårilor climatice sunt cât se poate de evidente. Nu existå canale de iriga¡ii, ci doar de desecare, fiindcå, pânå nu demult, singurele probleme erau cauzate de umiditatea în exces, båltirile fiind omniprezente. Acum s-a ajuns ca ¿i fostele mla¿tini så fie terenuri arabile aride. Radu Martinescu are suspiciunea cå regresul este cauzat ¿i de interven¡iile antropice. “Eu cred cå rachetele antigrindinå au un efect negativ asupra precipita¡iilor. Am våzut fenomene pe care nu ni le explicåm, iar båtrânii nu le-au tråit în trecut. Prin zonå trece o linie de cale feratå. În ultimii ani, au fost foarte multe situa¡ii când ploaia s-a oprit de o parte a liniei ferate”. Neavând posibilitatea de a iriga, Radu Martinescu ¿i-a axat eforturile de

men¡inere a viabilitå¡ii fermei prin investi¡ii în digitalizare ¿i lucråri minime. Datele colectate de ma¿inile agricole sunt agregate într-o platformå unde se suprapun cu hår¡ile NDVI ¿i istoricul parcelei, rezultând hår¡i de semånat cu ratå variabilå ¿i de aplicare de îngrå¿åminte cu ratå variabilå. “Investi¡iile pentru a ajunge aici s-au recuperat. Ne-am adaptat mai bine genetica pentru zona noastrå ¿i am gestionat mai bine cheltuielile, în special prin reducerea fertilizårii chimice. Am ajuns la o dozå de azot de 70 kg/ha”. În pregåtirea trecerii de la minimum till la strip-till ¿i no-till folosesc ¿i îngrå¿åminte organice, respectiv 700800 de kg/ha de gunoi de påsåri livra¡i sub formå de pele¡i de o avicola de lângå Foc¿ani. Înså pasul decisiv nu poate fi fåcut, deocamdatå. “Încå ne lingem rånile dupå 2022. Dacå ne vom redresa financiar, planurile sunt de a investi ¿i mai mult în digitalizarea fermei, precum ¿i în achizi¡ia de semånåtori pentru semånat direct ¿i tractoare de putere”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Riscurile din cultura de rapi]\

[i solu]iile Kwizda ¥n zona de vest, în Timi¿, Arad, Bihor, Hunedoara, anul agricol a început cu o secetå destul de deranjantå în lunile septembrie, octombrie, care s-a prelungit în noiembrie. Apoi, au venit ploile, iar rapi¡a a trecut prin mai multe ¿ocuri în dezvoltare.

Darian Savu, tehnical advisor Kwizda Agro pentru zona Timi¿, a observat cå fermierii care au reu¿it så semene rapi¡a în august au plante care aratå perfect în luna ianuarie. Cine a semånat în perioada optimå, cum zice cartea, are o culturå care aratå bine, chiar dacå nu este la nivelul de dezvoltare la care ar trebui. Savu este de pårere cå, din cauza schimbårilor climatice care se manifestå tot mai accentuat, se observå o decalare a perioadelor optime de înfiin¡are a culturilor, care, la rândul lor, vin cu ni¿te riscuri. Astfel, de¿i rapi¡a este dezvoltatå ¿i aratå foarte bine la începutul anului 2024, chiar dacå a fost semånatå în afara perioadei optime, au apårut deja dåunåtorii. De exemplu, culturile care au fost înfiin¡ate primele au fost singurele plante verzi la momentul respectiv pe câmp, iar to¡i dåunåtorii au apelat la rapi¡å ca surså de hranå. “Am våzut adaptarea unor dåunåtori polifagi care în mod normal nu ar fi fost dåunåtori specifici rapi¡ei, dar au apelat la aceastå culturå ca surse de hranå”, explicå inginerul Kwizda. 30

În acest sens, cel mai mare pericol este reprezentat de afide, dar nu afidele specifice culturii de rapi¡å. În mod normal, fiecare subspecie de afide are o plantå ¡intå pe care o paraziteazå ¿i o consumå. “În 2023, am våzut trei - patru feluri de afide diferite pe aceea¿i plantå de rapi¡å”, a observat Savu. Prin septembrie - octombrie, chiar în perioada de secetå, rapi¡a a fost ciuruitå ¿i devastatå de ace¿ti dåunåtori ¿i de atacul de Plutella (molia verzei). De aceea, cei care au semånat din timp au avut cel pu¡in ¿ase intråri în rapi¡å pentru tratarea dåunåtorilor pânå la sfâr¿itul lunii decembrie.

Solu¡iile propuse de Kwizda Darian Savu este de pårere cå o primå måsurå ar fi ca rapi¡a så nu mai fie semånatå în afara perioadei optime. Astfel, dacå plantele nu erau råså-

rite, evident cå dåunåtorii nu aveau ce så atace. Marea problemå este cå Uniunea Europeanå a cam scos majoritatea instrumentelor chimice de control. Aståzi, agricultorii mai au la dispozi¡ie douå - trei substan¡e, care ¿i ele încet-încet încep så î¿i piardå din efect, prin utilizarea multianualå ¿i, adesea, cu doze gre¿ite ¿i excesive de cåtre fermieri. A¿a se ajunge la o adaptare a gândacilor la substan¡ele respective. “Momentan cam sunt probleme. Putem så începem cu sistemele green, eco friendly sau fresh, a¿a cum cere Uniunea Europeanå, dar nu vom avea instrumente så putem combate dåunåtorii adapta¡i, din påcate”, a constatat Darian Savu. De aceea concluzia este cå se va ajunge ca în legumiculturå: så se aplice tratamente la 7-14 zile cu repetare. Pe de altå parte, tot ce s-a semånat dupå venirea ploilor aratå foarte bine. Rapi¡a are densitate, în schimb, din cauza temperaturilor care au început så Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE scadå, în noiembrie, decembrie, ¿i a precipita¡iilor chiar excesive plantele sunt destul de bolnåvioare. “Pentru prima oarå în via¡a mea am våzut rapi¡å cu fåinare atât de pronun¡atå încât ziceai cå era traså prin fåinå, cå urma så fie pråjitå frunza de rapi¡å”. Savu propune douå solu¡ii. Prima ar fi reducerea normei de såmân¡å. 65 de plante la metru påtrat este cam mult. De aceea ar fi indicatå utilizarea a 40-55 de plante pe metru påtrat. În plus, ar trebui schimbatå ¿i metoda de semånat. Rapi¡a nu ar trebui så mai fie însåmân¡atå la 12,5 cm sau la 24 cm, ci la 75 cm, ca plantele så fie mai rare så aibå mai mult aer ¿i mai mult spa¡iu de hrånire. Ar trebui fåcute tratamente fungicide ¿i în toamnå, întrucât pânå acum nu prea se aplicau, doar se mai dådea cu tebuconazol. “Din påcate, la ce presiune formidabilå de boli a fost la finalul anului 2023,

se pare cå în primåvarå vom avea probleme clare din acest punct de vedere”, a aten¡ionat specialistul Kwizda.

Care sunt riscurile mari la venirea primåverii? Savu este de pårere cå, de¿i cultura de rapi¡å aratå bine la începutul anului 2024, existå un pericol foarte mare ca så aibå o infec¡ie cu patogen încå de la reluarea vegeta¡iei, în martie-aprilie, iar fermierul så nu poatå intra så facå tratamentele necesare. “Acesta este riscul pe care îl våd eu cel mai pregnant în primåvarå, så nu mai avem fereastrå de intrare, la temperatura de 5-6° pe timpul serii, iar boala så se ducå så-¿i facå de cap. Astfel, va impacta serios produc¡ia de rapi¡å”. În plus, ar fi prins bine un strat de zåpadå ¿i ceva geruri în ianuarie - februarie. Totu¿i, sunt ¿i ve¿ti bune!

Meteorologii au anun¡at geruri pânå la minus 8 grade din 7 ianuarie, noaptea, în zona de vest, ¿i chiar ninsori. A¿adar, temperaturile scåzute ar putea impacta cu succes rezerva de patogeni, reducând-o. În caz contrar, riscul este clar: dacå sporul de ciupercå a råmas în forma lui sigurå, el rezistå în sol mult timp ¿i a¿teaptå momentul oportun, o ploi¡å caldå, o temperaturå optimå, ca så ajungå pe frunze, så germineze ¿i så declan¿eze boala. “În ultimii ani, vechea zicalå cå vine frigul peste iarnå ¿i va fi bine în primåvarå nu prea mai este de actualitate. Ar trebui så avem în vedere så mergem mai mult pe preven¡ie în prima parte, apoi pe control ¿i preven¡ie în partea a doua de vegeta¡ie”, a concluzionat specialistul Kwizda.

Gh. Miron

Evenimentul de deschidere al anului 2024

Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS) Edi¡ia a II-a

Te invitåm joi, 19 ianuarie, ora 9, la conferin¡a - reper dedicatå tehnologiilor de fermå Vaslui, Pensiunea Noblesse (sala de evenimente) DN2F, KM 65 Rezervåri la redactie@agrinet.ro Profitul Agricol 1/2024

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Solu]iile BASF pentru vie [i livezi Din cauza temperaturilor de peste zero grade în lunile decembrie 2023 - ianuarie 2024, existå o presiune foarte mare de infec¡ii, de boli ¿i dåunåtori în culturile de vi¡å-de-vie ¿i livezi, în zona de vest a României, jude¡ele Timi¿, Arad, Cara¿-Severin, Cluj ¿i Satu Mare.

Mihail Manolache, senior sales reprezentative culturi speciale BASF, spune cå cel mai elocvent exemplu este helicoverpa, care de la unul - douå cicluri de via¡å pe an a ajuns la trei, patru chiar ¿i cinci. Ceea ce înseamnå o presiune foarte ridicatå pe pomii fructiferi, fiindcå în perioada vegetativå nimeni mai face tratamente, de¿i ar fi necesare. Dintre bolile care reprezintå o amenin¡are sunt amintite rapånul ¿i fåinarea, în livezile de såmân¡oase, nefiind temperaturi scåzute de -10 grade care så elimine acest agent patogen. De aceea gerurile ar fi necesare, dacå nu sunt mari, de peste minus 20 25 de grade, fiindcå distrug o mare parte dintre boli ¿i dåunåtori ¿i ar fi o presiune mai micå primåvarå. “Din påcate, am avut ¿i ploi ¿i temperaturi ridicate în decembrie ¿i începutul lui 2024 ¿i riscurile vor fi mari în martie - aprilie”, a aten¡ionat specialistul. Vestea bunå este cå, din 7 ianuarie, meteorologii anun¡å temperaturi de pânå la -8 grade ¿i ninsori. Mihail Manolache crede cå pomicultorii nu trebuie så uite de tratamentele din timpul repausului vegetativ, aplica¡ii simple, care nu sunt nici scumpe, cum ar fi solu¡iile de insecticide asociate cu un ulei horticol. Acesta formeazå o peliculå deasupra scoar¡ei mugurilor, 36

Mihail Manolache, senior sales culturi speciale BASF Cluj

chiar dacå sunt în repaus, ¿i o parte din dåunåtori vor muri prin lipsa aerului, iar pentru cei care mai rezistå existå insecticidul, care mai face curå¡enie. De asemenea, mai sunt tratamente cuprice prin care se eliminå presiunea de infec¡ie cu agen¡ii patogeni la boli. Tratamentele din toamnå cu produsul Bellis la semân¡oase ¿i Sigmum la sâmburoase vor asigura eradicarea bolilor de depozit. Fructele pe care le depozitåm pentru iarnå vor råmâne mai sånåtoase, ¡inând cont de timpul de pauzå, de dozele de aplicare care sunt foarte importante. În acela¿i timp, scade presiunea de infec¡ie pe timp de iarnå dacå va fi aplicat un tratament cu Bellis ¿i cu Sigmum toamna târziu. Din cauza perioadelor tot mai lungi cu temperaturi pozitive pe timp de iarnå au apårut patogeni noi, în cazul viilor, fiind eliminat riscul înghe¡ului în decembrie. De aceea au apårut insecte care, dacå de obicei se hråneau cu o singurå specie de plantå, acum au devenit polifage. Exemplu este påduchele lânos. Acesta era întâlnit doar pe meri, înså în ultima vreme dåunåtorul este întâlnit, în

partea de vest a ¡årii, pe vi¡a-de-vie. Butucii devin pur ¿i simplu albi. Nu existå un tratament omologat împotriva acestei insecte, dar BASF recomandå tratamentul de iarnå al pomilor cu ulei horticol asociat cu insecticid. În planta¡iile mici, via se va curå¡a manual de acest dåunåtor prin tåierea coardelor. Când încep tåierile în uscat, Manolache recomandå ca resturile vegetale care råmân dupå tåiere så fie scoase din vii pentru cå pe ele existå spori, infec¡ii. Eliminând coardele de vi¡å-de-vie din planta¡ie, va scådea foarte mult presiunea de boalå asupra planta¡iei pentru la primåvarå. Tot în cazul bolilor de lemn, cum este cancerul bacterian, este indicat ca iarna, în timpul tåierilor, så se elimine din rådåcinå butucii cu astfel de probleme. “Recomand acum, iarna, eliminarea butucilor cu totul pentru siguran¡a planta¡iei”, spune Manolache.

Gheorghe MIRON Specialistul BASF crede cå, din cauza condi¡iilor climatice din 2023 ¿i începutul lui 2024, putem împår¡i ¡ara în douå: dincolo de Carpa¡i ¿i dincoace de Carpa¡i. Sunt 16 jude¡e din Transilvania, Banat, Cri¿ana ¿i Maramure¿ unde au fost ploi, dar existå ¿i partea de sud a ¡årii, Moldova ¿i Dobrogea, unde a fost un an fårå ploi, cu o secetå pedologicå destul de puternicå. În aceste condi¡ii, este clar cå agen¡ii patogeni diferå mult între cele ouå zone, în vie ¿i livezi. Marea problemå este cå a fost cald ¿i soare cu temperaturi de pânå la 13 grade în zona Banatului - Cri¿anei, la finalul lui decembrie 2023 ¿i în prima såptåmânå a lunii ianuarie, când ar trebui så fie zåpadå ¿i friguri. Ceea ce nu a fost bine pentru pomii fructiferi ¿i vii. Profitul Agricol 1/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Claudiu Davi]oiu> “Ne-au luat [i sprijinul pentru salarii” “Castelanul” de la Afuma]i înc\ era la ferm\ pe la 9 seara, când lam c\utat. Preg\tea pomana porcului de a doua zi pentru prieteni. “Am mai f\cut ni[te pa[i în 2023, am finalizat ni[te investi]ii, am cump\rat în special p\mânt”,

spune Claudiu Davi]oiu. “Dac\ nu cump\r\m, r\mânem f\r\ p\mânt. {i a[a avem pu]in. Toate p\mânturile s-au dus la societ\]ile care au fost ata[ate de prim\rie. Prim\ria i-a pus în posesie pe cei care f\ceau contract cu cei din prim\rie. Am avut 8.000 de hectare [i acum am r\mas... În 2023, am ob]inut 70% din produc]ia unui an normal. Nu am fost pe pierdere, dar nu am produs suficient. A plouat 40 de litri pe metru, absolut insuficient. La 30 de centimetri este uscat. Trebuie ap\. La vaca de lapte am ie[it bini[or, cam la fel ca la cultura mare. Porumbul de siloz a fost slab [i am vândut vaci ca s\ nu r\mân f\r\ mâncare pentru cele mai bune. Am vândut [i t\ura[ii pentru c\ [i ei m\nânc\. Pre]ul laptelui la poarta fermei e mic fa]\ de pre]ul de cost. Cu Asocia]ia Holstein Ro neam descurcat [i în acest an. A trebuit s\ intervenim [i s\ pl\tim cheltuielile pentru fermieri. Mai facem analize [i în alt\ parte [i trebuia s\ pl\tim. Ca s\ nu cerem bani de la fermieri pentru analize, am strâns [i noi cum am putut [i am rezolvat problemele pentru c\ nici fermieri nu au bani. Ne-au anulat scutirea impozitului pe salariile lucr\torilor, dar noi nu puteam s\ reducem sala-

Profitul Agricol 1/2024

riile. Altfel, pleac\ oamenii. Le suport\m tot noi. Este foarte greu. Era un sprijin buni[or. Le doresc fermierilor s\ aib\ un an bun, s\ vin\ ploaia. Dac\ vor fi precipita]ii, vom face fa]\. Pentru politicieni, le-a[ dori s\ vin\ [i s\ lucreze [i ei câteva luni în zootehnie, s\ vad\ cum e [i ce necazuri avem. Germania îi d\ fermierului o treime din pre]ul final al laptelui. România nu poate s\ fac\ acest lucru pentru c\ are un aparat bugetar uria[, supraînc\rcat, care consum\ bani mul]i. Fa]\ de bugetari, salariul nostru este de 5 ori mai mic. Poli]i[ti comunitari, firme de paz\ iau bani tot de la stat. Guvernul pl\te[te funda]ii [i organiza]ii neguvernamentale, pl\te[te pensii speciale. De unde s\ mai aib\ bani pentru agricultur\? Trebuie o reform\ drastic\. De când m\ [tiu, nimeni nu m-a rugat s\-i g\sesc un serviciu la privat. «Caut\-mi [i mie un serviciu la stat!» De ce? Ministerele, prim\riile s-au umplut [i dau pe dinafar\, au fost c\pu[ate de firme adiacente lor. De unde s\ mai aib\ statul \sta resurse?”, se plânge Claudiu Davi]oiu.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Tractoarele Versatile trec în “ograda” turcilor de la Basak Încå de la începutul råzboiului din Ucraina ¿i ini¡ierea boicotului asupra produselor ruse¿ti a apårut zvonul cå tractoarele Versatile nu vor mai fi produse de Rostselmash. La începutul anului, zvonul s-a confirmat: producåtorul turc Basak, apar¡inând holdingului ASKO, a achizi¡ionat 97% din ac¡iunile grupului Buhler Industries, proprietarul mårcii de tractoare Versatile, de la Rostselmash (cel mai mare producåtor rusesc de ma¿ini agricole), la o valoare totalå a tranzac¡iei de 60,5 milioane dolari. Fondatå în 1966 în Canada, compania Versatile s-a alåturat grupului New Holland în 1987, cu sarcina så producå tractoare de

mare putere pentru marcå. Când Case IH a fost cumpåratå de New Holland în 1999, comisia anti-trust a impus vânzarea companiei, considerând cå aceasta este duplicatul lui Fargo (SUA), care produce tractoare echivalente pentru Case IH.

Producåtorul canadian Buhler, specializat în produc¡ia de stivuitoare, a fost cel care a achizi¡ionat Versatile. Din 2007, o bunå parte din ac¡iunile Buhler Industries au fost cumpårate treptat de ru¿ii de la Rostselmash. Tractoarele Versatile originale în culorile Rostselmash au fost prezentate la Agritechnica 2019. În acela¿i an, operatorul canadian de tractoare a semnat un acord cu Kubota pentru a produce tractoare cu ¿ase cilindri pentru pia¡a din America de Nord. Acest acord råmâne valabil ¿i dupå preluarea Versatile de cåtre Basak.

Europa, ]inta noilor drone agricole chineze[ti Grupul chinez DJI Agriculture va lansa anul acesta mai multe drone agricole, cu func¡ii de pulverizare, împrå¿tiere de fertilizant ¿i de supraveghere a recoltelor. Cea mai mare ¿i cea mai avansatå dronå de aplicare aerianå de la DJI, Agras T50, este capabilå så transporte o sarcinå utilå de pulverizare de 40 kg sau o sarcinå de împrå¿tiere de 50 kg. Este echipatå cu pulverizare cu dublå atomizare, radare frontale ¿i posterioare cu matrice în faze, vizibilitate binocularå dublå ¿i o camerå Gimbal FPV de înaltå rezolu¡ie. 44

Totodatå, asigurå concomitent supravegherea aerianå ¿i protec¡ia culturilor, oferind o solu¡ie completå de dronå agricolå. Agras T25 integreazå caracteristicile men¡ionate la T50 într-un fuzelaj

compact, optimizat pentru utilizare individualå ¿i este capabilå så transporte o sarcinå utilå de pulverizare de 20 kg sau o sarcinå utilå de împrå¿tiere de 25 kg. La acestea se mai adaugå dronele DJI Mavic 3M de cartografiere multispectralå pentru scanarea dezvoltårii culturilor, respectiv DJI FlyCart 30, de transport a unor încårcåturi de 30 kg la distan¡e maxime de 16 km.

rubric\ coordonat\ de Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2024

MA{INI & UTILAJE

2023, anul cu atât de multe nout\]i Anul trecut a reprezentat o perioadå fastå pentru industria producåtoare de utilaje agricole. Trågând linie, majoritatea anun¡ând cifre de afaceri în cre¿tere ¿i lansåri de noutå¡i pe bandå rulantå. 2023 nu a fost un an prea dificil nici pentru importatorii din ¡arå. A fost un bun prilej de reluare a prezentårilor în câmp de ma¿ini agricole, s-au deschis filiale, s-a lårgit portofoliul de utilaje ¿i servicii conexe etc. Vå propun, în câteva pagini, så aruncåm o privire retrospectivå asupra principalelor evenimente din 2023.

Ianuarie Constructorul ceh Bednar a introdus pe pia¡å cultivatoare universale Fenix Fo_Profi. Patru modele cu o lå¡ime de lucru de la 4 la 7,9 m, potrivite pentru cultivarea solului într-o singurå trecere. Germanii de la Claas au anun¡at o cifrå de afaceri record pentru 2022, cu vânzåri de 4,9 miliarde de euro ¿i o

Profitul Agricol 1/2024

marjå stabilå de profit de 8,8%. ¥n România, NHR Agropartners a anun¡at cå începe distribuirea de produse ¿i echipamente Topcon. O altå noutate o reprezintå crearea unei divizii noi, pentru importul ¿i distribuirea de tractoare specializate Same.

Februarie Claas a aniversat 20 de ani de la preluarea fabricii de tractoare de la Le Mans, Fran¡a, unde înainte se produceau tractoarele Renault. Era 23 februarie 2003, când Helmut Claas semna acordul de achizi¡ionare a fabricii. Abia din 1 noiembrie tractoarele de la Le Mans au fost produse în culorile Claas. ¥n România, Maschio Gaspardo a aniversat 20 de ani de la începutul produc¡iei în fabrica din Chi¿ineu Cri¿, Arad. În primul an de activitate producea 400 de echipamente, iar în 2022 a ajuns la 5.500.

Martie John Deere a produs tractorul cu numårul 2 milioane la fabrica din Mannheim, Germania.

La Las Vegas, constructorul britanic JCB a prezentat noul motor cu ardere pe hidrogen, considerat solu¡ia pentru emisii zero de carbon a utilajelor destinate agriculturii. ¥n România, Dicor Land deschidea al patrulea punct de lucru, cu parc de ma¿ini agricole ¿i un magazin de piese de schimb, la Remetea Mare, în Timi¿. Noua filialå se alåtura celor de la Gala¡i, Ia¿i ¿i Slobozia. Tot atunci, israelienii de la Metzer au inaugurat la Dragomire¿ti Vale, Ilfov, prima fabricå din ¡arå pentru echipamente de irigare prin picurare.

Aprilie Amazone a lansat noul plug Tyrok “on-land”, semipurtat ¿i reversibil, pentru aratul în afara brazdei, care eliminå tasarea aråturii cu ro¡ile tractorului. ¥n România eram ocupa¡i cu vizitarea expozi¡iei Agraria, de la Cluj, târgul de suflet al Ardealului. F

Arpad DOBRE