nr. 17 din 3 mai 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-au oprit importurile de cereale din Ucraina
7
FAPPR nu mai e în Copa-Cogeca
8
Petre Daea: plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca este o certitudine Formula de calcul a despågubirilor s-ar fi schimbat
8
Cât de mare este miza interzicerii importurilor?
14
16
18
Spania cere ajutoare de urgen¡å
12
27
AZO-SPEED AMINO. Marele sus¡inåtor al produc¡iilor de porumb
28
Starea câmpului în principalele bazine cerealiere
30
La Viena, ¿tiin¡a întâlne¿te afacerile
31
Gr\dina, via [i livada
Culturi vegetale Unde începe så se simtå seceta
12
Anali¿tii mizeazå pe o revenire a produc¡iei de grâu
Reportaj din Europa de Vest 3.500 de fermieri din 9 ¡åri lucreazå pentru ARDO
Ucraina - o predictibilitate a importurilor UE
9
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Ciolo¿ se opune aderårii accelerate a Ucrainei la UE 10
20
Livezile din Cluj, sub invazia bolilor ¿i dåunåtorilor
32
Rugina galbenå este prezentå mult mai Cre[terea animalelor devreme în culturile de grâu 22 Obliga¡iile uitate ale veterinarilor 35 Când autostrada î¡i provoacå Nu-i deloc u¿or så construie¿ti pagube serioase în rapi¡å 24 36 un brand de succes Bolile care afecteazå cerealele Cooperativa Some¿-Arie¿, 26 din Cara¿-Severin victorie la Agraria 38
Sommet de l'Élevage militeazå pentru o zootehnie sustenabilå
39
Promenada vacilor de elitå la Sta¡iunea de la Dancu, Ia¿i
40
Ma[ini & utilaje Apetitul pentru tractoare cre¿te în România
42
Arat u¿or cu anvelope Agrimax
44
Pöttinger investe¿te în extinderea produc¡iei
45
Noi modele Alliance Agri Star II pentru tractoare
45
Opinii OMG ¿i deciziile politice
47
Hobby Experimente cu... gotcani
49
La brunch în satul morilor de apå
50
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII S-au oprit importurile de cereale din Ucraina Decizia de activare a clauzei de salvgardare pentru importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å din Ucraina în România, Polonia, Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria a fost luatå, mar¡i, 2 mai, de Comisia Europeanå. Decizia a intrat în vigoare tot mar¡i, dupå cum a confirmat, pentru Profitul Agricol, Miriam Garcia Ferrer, purtåtor de cuvânt al Comisiei pentru probleme de agriculturå ¿i comer¡.
V
ineri, 28 aprilie, comisarul pentru Comer¡ ¿i vicepre¿edinte al Comisiei, Valdis Dombrovskis, a anun¡at pe Twitter un acord de principiu cu cele cinci ¡åri pentru ca importurile så se opreascå pânå la data de 5 iunie. Acordul presupune cå Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia ridicå restric¡iile unilaterale adoptate anterior. “Am ac¡ionat pentru a råspunde preocupårilor atât ale fermierilor din ¡årile vecine ale UE, cât ¿i ale Ucrainei”, a declarat Dombrovskis. Uleiul de floarea-soarelui, de¿i fusese anun¡at de ministrul Petre Daea ca intrând pe lista restric¡iilor, va fi doar monitorizat, alåturi de alte produse. Azi (miercuri, 3 mai, ziua apari¡iei revistei) va fi aprobat de Comisie ¿i al doilea pachet de ajutor financiar pentru statele afectate de fluxurile ucrainene, Profitul Agricol 17/2023
în sumå de 100 de milioane de euro. Este planificat ca suma ce va fi alocatå României så fie stabilitå ¿i comunicatå tot azi. Miercuri, 26 aprilie, dupå Consiliul AgriFish din 25 aprilie, ministru Petre Daea a comunicat, în conferin¡å de preså, cå, în cazul în care Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia nu s-ar fi conformat solicitårilor Bruxelles-ului ¿i nu ar fi renun¡at la restric¡iile unilaterale, de clauza de salvgardare ¿i de banii din cel de-al doilea pachet financiar de sprijin ar fi beneficiat doar România. De partea lor, pentru a renun¡a la måsurile unilaterale, cele patru state au solicitat atât prelungirea perioadei în care sunt interzise importurile, cât ¿i includerea în lista interdic¡iilor de import a urmåtoarelor produse: fåinå, miere, zahårul, fructele, carnea, lapte ¿i produsele lactate, sucul de mere. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Daea, prin România au trecut, de la data ridicårii restric¡iilor vamale ¿i pânå în prezent, 7,3 milioane de tone de cereale, dintre care au råmas în ¡arå 2 milioane de t. În Polonia au råmas 326.000 t, Bulgaria 97.000 t, Ungaria 242.000 t, Slovacia 10.000 t. Petre Daea a mai precizat cå România aplicå efectiv abia de luni, 1 mai, noile måsuri de urmårire a trasabilitå¡ii produselor ucrainene (sigilarea mijloacelor de transport, introducerea în sistem informatic, urmårirea pânå la destina¡ie), anun¡ate cu o såptåmânå în urmå.
Robert VERESS
Cererile de compensa¡ii la grâu se depun pânå pe 11 mai Banii pentru compensarea fermierilor care au råmas cu stocuri suplimentare de grâu, din cauza fluxurilor ucrainene, vor fi împår¡i¡i dupå centralizarea cererilor de platå. Termenul de depunere este 11 mai. Pânå la aceastå datå au depus cereri 252 de fermieri, care au declarat stocuri de 166.857 tone. Bugetul de compensa¡ii este de 20,1 milioane de euro. O schemå de platå similarå se va realiza pentru cei care de¡in stocuri suplimentare de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, înså dupå ce Comisia va împår¡i cåtre cele cinci state afectate de fluxurile ucrainene suma de 100 de milioane de euro anun¡atå pentru al doilea pachet de compensare financiarå din fondul de crizå. Laptele ar trebui så se ieftineascå To¡i retailerii din România au fost de acord så reducå, în mod voluntar, cu minim 20%, pre¡ul laptelui de provenien¡å româneascå, iar în perioada urmåtoare vor negocia cu fiecare procesator cu care colaboreazå, a anun¡at Consiliul Concuren¡ei. Acordul este valabil timp de 6 luni începând cu 1 mai. Reducerea pre¡ului la raft se va aplica doar laptelui de provenien¡å româneascå al cårei pre¡ este, în prezent, peste 7 lei/litru, fårå så fie inclus în vreo promo¡ie, ¿i se va împår¡i între retaileri (minimum 10%) ¿i procesatori (minimum 10%). A V-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå Clubul Fermierilor Români a deschis înscrierile pentru cea dea V-a edi¡ie a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå. Programul a fost lansat în anul 2019 ¿i a crescut în popularitate, astfel cå anul acesta Clubul inten¡ioneazå så recruteze un numår de 120 de participan¡i, din toate jude¡ele ¡årii, cu specializåri diferite. ºintind o bunå rela¡ie cu viitorii fermieri Agricover sprijinå ini¡iativa ¿i va sus¡ine ¿i anul acesta cheltuielile de ¿colarizare pentru to¡i participan¡ii. 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Petre Daea> plata cotiza]iei la Copa-Cogeca este o certitudine
Veste bunå pentru Alian¡å: ministrul Petre Daea a declarat, în exclusivitate pentru Profitul Agricol, cå plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca, din fondurile MADR, anul acesta, este o certitudine.
P
etre Daea nu a avansat un termen de platå. Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, a dat asiguråri cå Alian¡a nu este zoritå cu plata cotiza¡iei anuale, de 450.000 de euro, de¿i suma ar fi trebuit achitatå chiar de anul trecut. "Avem un aranjament referitor la întârzierea plå¡ii, cunoa¿tem aceastå situa¡ie particularå a României. Avem un buget solid ¿i plata respectivå nu este o urgen¡å imediatå". Marius Micu, vicepre¿edinte Copa Cogeca, a respins varianta achitårii contribu¡iei din fondurile proprii ale organiza¡iilor din Alian¡å, variantå solicitatå de Asocia¡ia For¡a Fermierilor, înainte de aderarea la AAC. “Toate statele membre sus¡in organiza¡iile din mediul privat la nivelul UE, prin accesarea unor canale de sus¡inere fie institu¡ionale, fie private. Avem o lege în vigoare, iar în baza ei s-au fåcut deja trei plå¡i, deci convin-
8
gerea noastrå este cå plata va fi efectuatå conform legisla¡iei în vigoare, în cel mai scurt timp posibil, nu a unor acte normative în curs de elaborare. Banii sunt aloca¡i de la constituirea bugetului, iar documenta¡ia este în circuitul de avizare.” Proiectul de ordonan¡å de urgen¡å ini¡iat de MADR, care prevede plata cotiza¡iei din fondurile organiza¡iilor care reprezintå România în structurile de lobby europene precum Copa-Cogeca,
cu posibilitatea decontårii ulterioare a unei pår¡i din suma cheltuitå, ar fi primit doar avize negative de la celelalte ministere, sus¡ine Micu. Existå ¿i un proiect de lege pentru o lege a cotiza¡iilor la structurile de reprezentare europeanå, ini¡iat în Parlament. Acesta prevede, clar, plata cotiza¡iilor din bugetul MADR, prin alocare de la bugetul na¡ional.
Robert VERESS
FAPPR nu mai e în Copa-Cogeca Prin ie¿irea din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, FAPPR s-a plasat, automat, ¿i în afara Copa-Cogeca. “S-au fåcut demersurile de informare a secretariatului general al Copa-Cogeca în privin¡a modificårii structurii Alian¡ei, prin ie¿irea FAPPR”, spune Marius Micu, vicepre¿edinte al asocia¡iei paneuropene. “De fapt, FAPPR a informat Copa-Cogeca chiar înaintea noastrå despre ie¿irea din Alian¡å. Ulterior, am primit ¿i noi un document de pozi¡ie, din care rezultå cå reprezentan¡ii FAPPR nu mai pot participa în grupele de lucru de la Copa-Cogeca.” Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, detaliazå decizia de excludere a FAPPR: “Avem un singur membru din România în Copa-Cogeca, anume Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. APPR, Pro Agro, LAPAR sau Coope-
rativele (UNCSV) nu sunt membre direct în Copa-Cogeca, ci AAC. Este complet în mâinile lor så defineascå pe cine reprezintå. A¿adar, decizia APPR de a påråsi coali¡ia a fost o demisie de facto din ipostaza de membru în Copa-Cogeca". Pesonen confirmå cå, în baza aceluia¿i principiu, For¡a Fermierilor devine automat membrå în Copa-Cogeca, prin aderarea la Alian¡å. Întrebat ce s-ar întâmpla în situa¡ia în care toate asocia¡iile ar ie¿i din Alian¡å, mai pu¡in una, finlandezul a insistat cå nu ar conta: “Nu are nicio importan¡å cine råmâne în Copa-Cogeca ¿i cât de este reprezentativå organiza¡ia respectivå pentru sector. Pentru cå membrul cu drepturi depline este AAC ¿i nu suntem în pozi¡ia de a judeca, mai departe, compozi¡ia AAC. Desigur, a¿ fi foarte fericit så existe o reprezentare 100% a statului membru.”
Robert VERESS Profitul Agricol 17/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Formula de calcul a desp\gubirilor s-ar fi schimbat Întrebat ce sumå ar putea primi România din cele 100 de milioane de euro anun¡ate de Comisia Europeanå pentru sprijinirea ¡årilor celor mai afectate de exporturile de cereale din Ucraina, ministrul Petre Daea a recunoscut cå evitå så dea un råspuns concret pânå când nu va veni decizia. Dar a ¡inut så men¡ioneze cå formula de calcul s-a schimbat în bine, iar România nu va primi cea mai micå sumå din cele 100 de milioane de euro promise de Comisia Europeanå. ¥n urma Consiliului AgriFish (care reune¿te mini¿trii agriculturii din toate statele UE) s-a decis ca România så fie protejatå prin decizia Comisiei Europene de interzicere a importurilor de grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i ulei de floarea-soarelui din Ucraina, urmând så primeascå suma cuvenitå pentru a fi acordatå fermierilor afecta¡i, iar celelalte patru ¡åri care au luat decizii unilaterale riscå så nu primeascå bani dacå nu le vor ridica. “Efortul ¡årii trebuie så fie onorat prin sume pe care le meritå România ¿i
Profitul Agricol 17/2023
pe care le meritå fermierii”, a declarat, în stilul caracteristic, ministrul. “Noi suntem în acest dispozitiv, vom fi în continuare în acest dispozitiv de a sprijini fermierii români ¿i a face ce trebuie pentru ¡arå, dar cu reguli, cu norme juridice pe care nu trebuie så le încålcåm, pentru cå pe plan juridic este interpretativ ¿i pot fi urmåri mai dureroase decât acestea. Eu vreau så vå spun foarte clar, Petre Daea nu e purtåtor de jalbe. Petre Daea este purtåtor de comunicåri institu¡ionale. A¿a am fåcut-o, a¿a o fac ¿i a¿a o voi face. Eu nu må duc cu jalba. Statul român func¡ioneazå dupå reguli ¿i dupå legi. Aceasta este siguran¡å. În momentul în care apare aceastå decizie a Comisiei, nu mai trebuie så mai aparå altceva, altå siguran¡å în plus nu trebuie så mai existe, decât aplicarea ei, a¿a cum cum a fost elaboratå ¿i cum a fost puså în mi¿care. Din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare.”
Arin DORNEANU
Fran¡a este prima ¡arå UE care cumpårå vaccin contra gripei aviare Marc Fesneau (foto), ministrul Agriculturii din Fran¡a, a anun¡at achizi¡ionarea a 80 de milioane de doze de vaccin contra gripei aviare, dupå o epidemie severå care a provocat 315 focare de infec¡ie în ultimele nouå luni. Dupå ce o campanie experimentalå de vaccinare a avut rezultate bune în mai multe ferme de ra¡e, ministerul vrea så înceapå inocularea pe scarå largå în aceastå toamnå ¿i a cerut autoritå¡ilor veterinare så elaboreze o strategie concretå pânå în varå. ONU se oferå så cumpere tot surplusul de cereale ucrainene din Europa Programul Alimentar Mondial al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (WFP) a intervenit în scandalul cerealelor ucrainene importate în Europa de Est ¿i s-a oferit så cumpere tot surplusul disponibil, care va fi trimis ca ajutoare alimentare în ¡årile sårace. Martin Frick, directorul Biroului Global al WFP din Berlin, a declarat cå organiza¡ia este pregåtitå så colaboreze cu Comisia Europeanå ¿i statele membre pentru a gåsi cât mai repede o solu¡ie în acest sens. El a oferit asiguråri cå WFP are experien¡a logisticå necesarå pentru a transporta cantitå¡i mari de cereale spre statele care au cea mai mare nevoie de ele.
9
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Ciolo[ se opune ader\rii accelerate a Ucrainei la UE Liberalizarea totalå a tranzitului ¿i importurilor de cereale din Ucraina riscå så distrugå financiar Uniunea Europeanå, periclitând ¿i ajutorul de råzboi, spune Dacian Ciolo¿. Eliminarea completå a taxelor vamale a fost deciså în contextul în care UE plåte¿te de trei ori cerealele ucrainene: prin ajutoarele financiare pentru înfiin¡area culturilor, compensåri pentru pierderile producåtorilor europeni ¿i prin achizi¡ia de cereale pentru ajutoarele umanitare. “S-a pornit de la ideea cå pia¡a europeanå se va autoregla ¿i nu s-au anticipat efectele asupra economiilor ¡årilor de frontierå sau nu s-a ¡inut cont de ele”, crede pre¿edintele REPER, europarlamentarul Dacian Ciolo¿. În discu¡ii recente cu comisarii pentru Comer¡, Valdis Dombrovskis, ¿i Agriculturå, Janusz Wojciechowski, Dacian Ciolo¿ spune cå le-a propus introducerea a douå tipuri de certificate: unul pentru cerealele care tranziteazå Uniu-
nea (mijlocul de transport så intre ¿i så iaså sigilat de pe teritoriul UE), altul de import. Certificatele de import trebuie så poatå fi emise doar de statele care chiar au nevoie de aceste cereale. Ambele certificate ar trebui înso¡ite de buletine de analizå, prin care exportatorul dovede¿te, prin buletine de analizå, cå mårfurile respective respectå normele europene. Partea pozitivå a creårii culoarelor de solidaritate, pe lângå men¡inerea securitå¡ii alimentare globale, este cå a fost un test pentru capacitatea Uniunii de a integra Ucraina. “Ucraina face presiuni pentru integrare în procedurå acceleratå, dar nu cred cå se va întâmpla lucrul acesta. Uniunea nu este capabilå så integreze Ucraina în totalitate. Pe sectorul agroalimentar, cel pu¡in, clar nu suntem pregåti¡i. PAC curentå nu ar rezista cu Ucraina stat membru. Cel mai probabil, Ucraina nu va adera la UE mai devreme de cinci ani ¿i
se vor produce modificåri ale politicii de aderare, astfel încât procesul de integrare a noilor state så fie treptat, pânå când vor avea drepturi depline”. Într-o primå fazå, se impune renegocierea acordului comercial UEUcraina. Ciolo¿ sperå cå se va reveni la un sistem de cote de export. “Deciziile sunt construite de statele proactive, cu capacitate de analizå ¿i de argumentare, care vin cu propuneri cåtre comisari. ºårile nordice se impun mult mai mult decât e for¡a lor politicå, datå de popula¡ie, de numårul de voturi. Noi, politicienii estici, în general, avem aceastå incapacitate de a ne prezenta astfel problemele din ¡arå încât ceilal¡i så le con¿tientizeze ¿i så în¡eleagå cå nu sunt doar locale, ci europene. Nu avem politicieni de anvergurå, ca så ducem subiectele noastre na¡ionale sau regionale la nivel european”. Pe lângå slaba resurså umanå, ne lipsesc ¿i datele statistice clare ¿i reale.
Robert VERESS
Dacian Ciolo¿: “Influen¡a comisarului pentru Agriculturå în mandatul von der Layen e mult reduså fa¡å de a comisarilor pentru Agriculturå preceden¡i. Asta se simte în inac¡iunea Comisiei Europene. Nu prea existå pe agenda Comisiei subiecte legate de agriculturå, de sectorul agroalimentar, ¿i pentru cå dl. Wojciechowski nu prea are capacitatea de a-¿i impune agenda, din punct de vedere politic, în interiorul Comisiei”. 10
Profitul Agricol 17/2023
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Tyson închide temporar un abator Producåtorul american de carne Tyson Foods a suspendat activitatea abatorului din statul Nebraska, dupå un incendiu care a avariat clådirile ¿i unele echipamente. Pentru ca produc¡ia de carne så nu fie afectatå, compania a trimis to¡i porcii din loca¡ie spre alte fabrici de procesare. Abatorul are 1.200 de angaja¡i, cu o capacitate de procesare de 8.250 de porci ¿i asigurå 2% din produc¡ia totalå de carne de porc din SUA, de¿i nu este unul dintre cele mai mari abatoare operate de Tyson. Saudi¡ii construiesc un uria¿ proiect horticol în de¿ert Compania sauditå Red Sea Global va construi un uria¿ proiect horticol în de¿ert, cu ajutorul unei finan¡åri din partea Fondului Suveran de Investi¡ii din regatul arab. Pânå în anul 2030, compania vrea så ajungå la o capacitate de produc¡ie de 25 de milioane de copaci ¿i 30 de milioane de semin¡e anual, în special specii care sunt adaptate climatului arid. Pe lângå plantele native din Arabia Sauditå, Red Sea Global vrea så importe ¿i så aclimatizeze specii din alte ¡åri cu zone de¿ertice, cum este Australia. Investi¡ia face parte dintr-un plan mai amplu de împådurire a ¡årii, care a reu¿it deja så planteze 12 milioane de arbori în ultimii cinci ani. Chinezii amânå listarea ac¡iunilor Syngenta Fårå a oferi o explica¡ie oficialå, Bursa din Shanghai nu se gråbe¿te så aprobe oferta publicå ini¡ialå de ac¡iuni a Syngenta, care ar putea avea o valoare record de aproape 10 miliarde de dolari. Conform unor surse neoficiale, regulatorii se tem cå investitorii locali nu dispun de suficiente lichiditå¡i, dupå mai multe liståri cu o valoare mare în ultima perioadå. Pentru a reduce riscul unui e¿ec de propor¡ii care ar putea afecta întreaga pia¡å din China, bursa ar prefera ca ac¡iunile så fie vândute în mai multe tran¿e mai mici. 12
Spania cere ajutoare de urgen]\ Guvernul spaniol a cerut un ajutor financiar de urgen¡å din partea Uniunii Europene, dupå un val de caniculå fårå precedent care amenin¡å så compromitå culturile din ¡arå. Dupå ce temperaturile au atins chiar ¿i 40 de grade Celsius în unele regiuni, Luis Planas, ministrul Agriculturii din Spania Secretarul de Stat pentru Lipsa precipita¡iilor i-a for¡at pe Agriculturå Fernando Miranda a cerut crescåtorii de animale så cumpere furablocului comunitar "måsuri urgente je, o situa¡ie neobi¿nuitå pentru pentru combaterea efectelor secetei." aceastå perioadå a anului. Cu o zi înainte, ministrul spaniol al Spania este cel mai mare exportator Agriculturii, Luis Planas (foto), a so- mondial de ulei de måsline, care s-a licitat printr-o scrisoare oficialå acti- scumpit semnificativ de la începutul pevarea fondului de urgen¡å al Politicii rioadei de caniculå. Agricole Comune. Ibericii produc ¿i cantitå¡i mari de Conform COAG, cea mai mare or- legume ¿i fructe care sunt exportate în ganiza¡ie a fermierilor spanioli, 60% din statele Uniunii Europene, dar mul¡i fersuprafa¡a ¡årii este afectatå de secetå, mieri au renun¡at deja la culturile indusiar 3,5 milioane de hectare cultivate cu triale de ro¿ii, conopidå, morcovi ¿i alte cereale au suferit deja "pierderi ire- legume din cauza lipsei de apå pentru versibile". iriga¡ii.
Ucraina - o predictibilitate a importurilor UE Problemele cu care se confruntå unele exporturi ucrainene spre Europa Centralå vor apårea din nou la toamnå, dacå Uniunea Europeanå nu vine cu o pozi¡ie clarå cu privire la politica sa de importuri de alimente în urmåtorii cinci ani, au apreciat producåtorii ucraineni, transmite Reuters. Fermierii ucraineni spun cå restric¡iile impuse de Polonia au la bazå o motiva¡ie politicå, în contextul în care în Polonia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an. De asemenea, fermierii ucraineni spun cå statele
UE sunt îngrijorate de perspectiva unei cre¿teri a produselor ucrainene pe pie¡ele europene, în condi¡iile în care Kievul vrea så adere la UE. De aceea, autoritå¡ile de la Kiev ar vrea så negocieze mai degrabå cu Bruxelles-ul decât cu statele membre individual, ¿i este nevoie de o solu¡ie pe termen lung, pentru cel pu¡in cinci ani, atunci când sunt a¿teptate så se deruleze negocierile de aderare. pagin\ de
Drago[ B|LDESCU
Profitul Agricol 17/2023
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 aprilie, a fost de 257 dolari/tonå (1.182 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 24 aprilie.
România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 10) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. ¥n perioada 24 - 28 aprilie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-
Principalele destina¡ii: Mexic 59.770 tone, Thailanda
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
57.700 tone, Nigeria 27.770 tone, Panama 21.770 tone ¿i Columbia 17.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 311 dolari/tonå (1.431 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 24 aprilie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 231 euro/tonå (1.132 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 24 aprilie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 243 241 239 237 235 Iulie 247 245 243 241 240 August 253 251 249 247 244 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 309 307 305 303 301 Iulie 303 301 299 297 295 August 301 299 297 295 293
såptåmâna trecutå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 167 euro/tonå (818 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.
România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 6) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 aprilie 2023, a fost de 255 dolari/tonå (1.173 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 259 257 255 254 253 Iulie 247 245 243 241 239 August 225 223 221 219 217 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie
14
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 277 275 273 271 269 285 283 281 279 277
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 aprilie 2023, a fost de 239 euro/tonå (1.171 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). A
€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 233 euro/t (1.142 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 187 euro/t (916 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 319 317 315 313 311 Iulie 323 321 319 317 315 August 317 315 313 315 313 Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 241 239 237 235 233 Dunquerque 241 239 237 234 233 Pallice 243 241 239 235 234 Creil FOB 247 245 243 241 239 Moselle FOB 239 237 235 233 231 Rouen FOB 285 279 277 275 273
scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 aprilie.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 245 243 241 239 237 247 245 243 241 239 237 235 233 231 229 Bordeaux FOB 253 251 247 245 243 Pontivy 251 249 247 245 244 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 17/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 aprilie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 551 dolari/tonå (2.535 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 539 537 535 533 531 Iulie 529 527 525 523 521 August 509 507 505 503 501
Orz România FOB Constan¡a 183 euro/t (-2 ) 897 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 235 233 231 229 227 Dunquerque 235 233 231 229 227 Pontivy 221 219 217 215 213 Orz bere: Creil** 233 231 229 227 225 Moselle** 243 241 239 237 235
Rapi¡å
PREºURI 24 - 28.04.2023
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 433 euro/tonå (2.122 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 aprilie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 441 euro/tonå (2.161 lei).
297.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 27.770 tone, Canada 17.770 tone ¿i Olanda 12.770 tone.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 aprilie 2023, a fost de 595 dolari/tonå (2.737 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.203 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 1.177 1.157 1.147 1.145 1.140 Iulie 1.179 1.177 1.169 1.159 1.149 August 1.169 1.159 1.157 1.147 1.145
Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 235 euro/tonå (1.151 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 490 487 485 483 479 497 491 489 487 485
Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 24 - 28 aprilie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 469 euro/t (2.298 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 aprilie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
Australia: pentru livrare în mai 2023, pre¡ul orzului furajer este 185 dolari/t (851 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Dieppe 477 475 473 471 469
A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (2.141 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 449 447 445 443 441 Dunquerque 445 443 441 439 437 Moselle 457 453 447 445 433
Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 355 353 351 349 347
$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 573 571 569 567 565 Iulie 545 543 541 539 537 August 523 519 517 515 513
Mai Iulie
¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 28 aprilie 2023, a fost de 347 dolari/tonå (1.596 lei). A înregistrat o scådere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 24 aprilie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 377 euro/t (1.847 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei).
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 277 275 273 271 269 Iulie 281 279 277 275 273
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 aprilie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
257 dolari/t
Profitul Agricol 17/2023
-8
255 dolari/t
-8
551 dolari/t
-8
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 609 607 599 597 595 599 597 595 593 591
269 dolari/t
-8 15
foto> Cornelia Smet AG-Press
REPORTAJ DIN EUROPA DE VEST
Bernard Haspeslagh, COO ARDO
3.500 de fermieri din 9 ]\ri lucreaz\ pentru ARDO A Unul dintre cei mai importan¡i furnizori de legume, fructe ¿i ierburi congelate ai planetei, cu afaceri anuale de 1,2 miliarde de euro, are sediul central în Ardooie, un orå¿el cu nici 10 mii de locuitori din Flandra (Belgia). Localitatea a dat numele companiei, înfiin¡atå, în 2013, de doi fra¡i. ARDO are acum unitå¡i de produc¡ie în 9 ¡åri ¿i exporturi în 100 de ¡åri, 3.500 de fermieri care îi furnizeazå materia primå 947.000 de tone anual lucrând 50.000 ha, 4.000 de angaja¡i. 18
facerea nu a pornit de la zero acum 10 ani. Cei doi fra¡i, fii de fermier, ¿i-au lansat propriile companii ¿i s-au concurat îndelung înainte så decidå cå fuziunea e mai profitabilå. În prezent, conducerea grupului e asiguratå de Bernard Haspeslagh, fiul unuia dintre co-fondatori. Viziunea acestuia este cre¿tere pe o pia¡å solidå, dar stagnantå, de 10 miliarde de dolari, prin extindere pe pia¡a nord-americanå ¿i axarea pe culturile organice. "Avem 56 de agronomi în grup, care colaboreazå cu fermierii. Noi impunem ¿i supraveghem condi¡iile de cultivare. Folosim doar produse ob¡inute în aer liber, exclus din sere, solarii ¿.a.m.d. Elementul central al aten¡iei noastre este nivelul reziduurilor din produsele finale. Din 2014 pânå anul trecut am crescut
volumele produse cu 0% reziduuri, de la 40% la 78%. ªi ne propunem så ajungem la 80%. Am scåzut, în aceea¿i perioadå, consumul de pesticide cu 29% ¿i cel de îngrå¿åminte tot atât. Aproximativ 78% din volumele procesate sunt produse în condi¡ii organice. ªi cre¿tem”, asigurå Haspeslagh, a cårui titulaturå oficialå este COO (director de opera¡iuni). ARDO proceseazå 100 de specii de legume, fructe ¿i ierburi, iar principalele pie¡e de desfacere pentru produsele sale sunt UE, SUA ¿i Canada. De altfel, ¡årile europene consumå o treime din totalul global al produselor vegetale congelate, SUA ¿i Canada încå o treime. Deocamdatå, ARDO livreazå 80% pe pia¡a europeanå, dar Haspeslagh inten¡ioneazå så-¿i asigure o felie mai Profitul Agricol 17/2023
REPORTAJ DIN EUROPA DE VEST
foto> Cornelia Smet AG-Press
Tijl Goens, Regional Director Benelux & Germany, Wouter Platteau, CEO of BiogasTec
mare din “plåcinta” americanå ¿i så echilibreze balan¡a. ARDO colaboreazå cu fermieri organiza¡i în cooperative din Portugalia, Spania, Fran¡a, Belgia, Olanda, Austria, Costa Rica ¿i Marea Britanie. Fermele trebuie så se afle la maxim 24 de ore de unitå¡ile de procesare, iar majoritatea se aflå la 1-3 ore distan¡å. Schimbårile climatice sunt riscul major al afacerii, spune Haspeslagh. “Sezonul trecut am pierdut 80.000 de tone de materie primå, din cauza condi¡iilor nefavorabile.” Cu toate acestea, profitabilitatea råmâne ridicatå ¿i investi¡iile în durabilitate nu contenesc. La Ardooie, economia circularå e ridicatå la rang de artå. În urma procesårii primare a 110.000 de tone de produse vegetale, rezultå circa Profitul Agricol 17/2023
19.000 de tone de resturi vegetale. Acestea din urmå sunt folosite ulterior, integral, în produc¡ia de biogaz, printrun parteneriat cu grupul BiogasTec. Instala¡iile BiogasTec transformå ¿i porumb în biogaz, având o capacitate totalå (porumb ¿i resturi vegetale) de 89.000 de t/an. În urma procesårii cu o tehnicå de vârf, care re¡ine zgomotele ¿i mirosurile, rezultå 10 milioane de mc de biogaz, convertit în 24.000 MWh de energie electricå verde, ce asigurå 40% din consumul ARDO. În urma conversiei biogazului în electricitate rezultå 1,5 tone de abur/h, folosit ¿i acesta în procesarea primarå, la albirea legumelor ¿i verde¡urilor. ªi în urma procesului de refrigerare la -21 grade C se genereazå aburi (cåldurå rezidualå), care sunt capta¡i, rezul-
tând apå fierbinte folositå la încålzirea locurilor de muncå în sezonul rece. În sezonul cald, acelea¿i spa¡ii sunt råcite cu aer rece reciclat din instala¡iile de refrigerare. Produsele secundare solide ale procesului de metanizare, pline de substan¡e nutritive, sunt folosite ca fertilizan¡i în agriculturå - 20.000 t/an. Un alt produs secundar este apa (40.000 mc/an), colectatå într-un lac de acumulare ¿i folositå în iriga¡ii. Pe lacul de acumulare sunt instalate panouri solare care produc energia necesarå pompårii apei. Toate instala¡iile BiogasTec sunt automatizate, supravegheate de doar doi angaja¡i.
Robert VERESS 19
CULTURI
VEGETALE
Unde începe s\ se simt\ seceta Daniel ALEXANDRU
[ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Sub aspect pluviometric, luna aprilie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Reparti¡ia pe regiuni a fost urmåtoarea: - Banat 14,4 - 118,1 l/mp; - Dobrogea 37,1 - 126,4 l/mp; - Transilvania 30,4 - 83,6 l/mp; - Cri¿ana 22,1 - 52,4 l/mp; - Muntenia 39,3 - 96,9 l/mp; - Oltenia 42,6 - 101,2 l/mp; - Moldova 44,4 - 135,9 l/mp; - Maramure¿ 27,9 - 64,1 l/mp. Pe 2 mai, gradul de aprovizionare cu 20
apå pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din cadrul ANM, se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Munteniei ¿i a Moldovei, izolat sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå), pe suprafe¡e agricole extinse din Dobrogea, local în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat nordvestul Banatului. De men¡ionat faptul cå pe adâncimea de sol 0-100 cm cantitå¡ile de
precipita¡ii înregistrate în ultima decadå a lunii aprilie 2023 au îmbunåtå¡it rezerva de apå din sol îndeosebi în Moldova ¿i Dobrogea. ¥n stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, aprovizionarea cu apå se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, la nivelul întregului teritoriu agricol. Cantitå¡ile de precipita¡ii cumulate începând cu data de 16 aprilie au adus un aport semnificativ de apå în sol, care a îmbunåtå¡it considerabil rezerva de umiditate din zonele sud-estice ¿i estice ale ¡årii, regiuni în care la începutul lunii aprilie 2023 se înregistrau deficite de umiditate moderate, puternice ¿i chiar extreme în sol. Profitul Agricol 17/2023
GR|DINA
VIA [i LIVADA Livezile din Cluj, sub invazia bolilor [i d\un\torilor În luna aprilie, livezile de mår, pår ¿i gutui din jude¡ul Cluj au început så fie atacate puternic de trei boli extrem de periculoase, care pot produce pagube uria¿e, dacå fermierii nu iau måsuri urgente. De aceea Oficiul Jude¡ean Fitosanitar (OJF) Cluj a emis un buletin de avertizare pentru rapånul mårului, focul bacterian al rozaceelor ¿i fåinarea, dar ¿i pentru omizile minatoare ¿i defoliatoare (Phyllonorycter blancardella).
Trei pericole pentru mår, pår ¿i gutui Conform speciali¿tilor de la OJFC, rapånul este o boalå care atacå pomii fructiferi pe frunze, flori ¿i fructe ¿i provoacå daunele cele mai importante ¿i, mai grav, poate så atace ¿i låstari. În prima fazå a infec¡iei, pe frunze apare o patå de decolorare pu¡in gålbuie transparentå, care mai târziu se transformå în måsliniu. Pe frunze apar mai multe pete care se unesc ¿i ocupå o suprafa¡å mare, reducând astfel capacitatea de fotosintezå ¿i de hrånire a pomilor. Fructele atacate se deformeazå, crapå ¿i cad ca urmare a atacului. Cealaltå boalå, focul bacterian, infec¡ia cu Erwinia amylovora, face ca pår¡ile plantelor afectate så parå zbâr32
cite ¿i înnegrite ca ¿i cum ar fi ars de foc. Florile, fructele, tulpinile, frunzele ¿i pår¡ile plantelor lemnoase pot fi infectate de agentul patogen. De asemenea, fåinarea este o boalå care atacå pomii fructiferi ¿i arbu¿tii fructiferi pe frunze, låstari ¿i inflorescen¡e. Fåinarea atacå în mod semnificativ frunzele pomilor ¿i låstarilor tineri. Ciuperca poate afecta ¿i florile sau fructele tinere. Odatå ce au fost atacate, aceste organe sunt acoperite de o pulbere albicioaså, cu aspect fåinos, care î¿i schimbå apoi culoarea ¿i devine verde cenu¿ie. Pulberea reprezintå miceliul ciupercii ¿i poate duce la råspândirea rapidå a bolii. Omizile minatoare ¿i defoliatoare adulte sunt fluturi, “molii foarte mici” ce zboarå ziua, au 0,7-0,9 cm cu aripile deschise, iar cu aripile în repaus 0,3-0,4 cm lungime, masculii sunt mai mici decât femelele. Capul este gri-argintiu, aripile anterioare sunt maro-aurii cu de-
sene albe, marginile franjurate, iar aripile posterioare sunt îngustate, cenu¿ii cu franjuri lungi. O femelå produce ¿i depune între 25-150 ouå. Larvele trec de 5 stadii ¿i ating la maturitate dimensiunea de 3-6 mm lungime. În ultimele douå stadii, larvele se dezvoltå ¿i au capsula cefalicå ovalå, tipicå omizilor, corpul este cilindric, iar picioarele devin evidente, de culoare gålbuie sau maro-închis. Se împupeazå în galeriile frunzelor - se aratå în buletinul de avertizare. Speciali¿tii de la OJF Cluj recomandå aplicarea tratamentelor fitosanitare cu Polyram, doza de 2,5 kg la ha, ¿i cu Chorus 50, doza de 0,45 - 0,75 kg la ha, pentru rapån (Venturia inaequalis), ¿i Aliette 80 WG, doza de 3,75 kg la ha, sau cu Triumf 40 WG, doza F de 2-2,5 kg la ha, pentru com-
Gheorghe MIRON
Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Profitul Agricol 17/2023
MA{INI & UTILAJE
Apetitul pentru tractoare cre[te Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de ma¿ini agricole CEMA - a prezentat situa¡ia pe 2022 a înmatriculårilor de tractoare în toatå Europa. ¥n total, s-au înmatriculat anul trecut 165.228 de tractoare agricole, în scådere cu 8,7% fa¡å de 2021, când s-au consemnat 180.926 de înmatriculåri. ¥n general, aceste înmatriculåri desemneazå tractoare noi.
D
in suma tractoarelor, cele cu puteri maxime de pânå la 50 CP au totalizat 59.283 de unitå¡i, în scådere cu 8,9% fa¡å de 2021, când numårul lor a fost de 65.043 unitå¡i. Cele cu puteri de la 51 CP în sus au însumat 155.686 unitå¡i, cu 5% sub nivelul din 2021, de 163.934 unitå¡i. Chiar dacå pia¡a în total scade, sunt ¡åri care au consemnat cre¿teri fa¡å de 2021: - Bosnia Her¡egovina: +56,7%, - Ungaria: + 42,1%, - Serbia & Muntenegru: +30,9%, - Republica Moldova: + 23,9%, - Letonia: +18,4%. Ungaria atrage aten¡ia nu doar prin procentul mare de cre¿tere, ci ¿i prin numårul de tractoare înmatriculate, de 4.742 de unitå¡i, din care 86%, adicå 4.078, sunt tractoare agricole. Vorbim de o ¡arå cu o suprafa¡å agricolå sub 5 milioane ha, în condi¡iile în care în România, cu peste 13,5 milioane ha, a înmatriculat anul trecut cu 1.000 de tractoare mai pu¡in decât în ¡ara vecinå. Printre statele care au consemnat mai multe înmatriculåri/vânzåri de tractoare în 2022 fa¡å de anul precedent se numårå ¿i România, cu 3.030 de unitå¡i, fa¡å de 2.900 anterior. 42
Evolu]ia pie]ei tractoarelor ;n Rom=nia intre 2017 [i 2022 (nr. unit\]i)
¥n România s-au vândut 3.200 de tractoare noi în 2017, 3.300 în 2018 ¿i 3.050 în 2019. O scådere mare a avut loc în 2020, când s-au înregistrat doar 2.250 de tractoare noi. Dar o subliniere trebuie fåcutå. Datele reale pentru ¡ara noastrå ar putea diferi fa¡å de statistica oficialå. “Atâta timp cât în România înmatricularea tractoarelor nu este obligatorie, nici o institu¡ie de stat nu poate furniza informa¡ii exacte privind numårul de tractoare noi vândute în ¡ara noastrå”, ne-a spus Mihai Iva¿cu, marketing manager al APIMAR, Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Impor tatorilor de Ma¿ini Agricole din România. Scåderea vânzårilor a fost cauzatå în principal de impactul pe termen lung al pandemiei de COVID-19, dar s-a înråutå¡it dupå invazia ruså din Ucraina în
februarie 2022 ¿i a condus atât la blocaje în aprovizionarea producåtorilor cu materii prime ¿i componente, cât ¿i la cre¿teri ale pre¡urilor. De¿i impactul întârzierilor a scåzut treptat pe parcursul anului, atunci când a fost combinat cu o cerere sus¡inutå din partea clien¡ilor, timpii de livrare pentru tractoare au råmas semnificativ mai mari decât de obicei. Pânå la începutul anului 2023, registrele de comenzi ale companiilor aratå cå fermierii care au comandat tractoare trebuie så a¿tepte peste 6 luni. Înainte de pandemie, timpul de a¿teptare era de douå, maximum trei luni de la depunerea comenzii.
Cerere sporitå de tractoare mari Cea mai mare parte a declinului la înmatriculårile de tractoarele agricole
:nmatricul\rile de tractoare ;n Europa, pe game de puteri (KW)
Profitul Agricol 17/2023
MA{INI & UTILAJE
în România ºara
2022
2021
Diferen¡a
Fran¡a
35.577
35.771
-0,5%
% Tractoare agricole * 98%
Germania
30.537
34.852
-12,9%
94%
Italia
20.212
24.385
-17,1%
100%
Polonia
18.198
2.0241
-10,1%
64%
Marea Britanie
13.017
14.071
-7,5%
100%
Suedia
11.347
12.039
-5,7%
21%
Finlanda
11.102
11.832
-6,2%
14%
Spania
10.318
11.672
-11,6%
90%
Austria
7.435
8.730
-14,8%
72%
Cehia
6.276
5.815
+7,9%
53%
Belgia
5.274
5.805
-9,1%
60%
Ungaria Elve¡ia
4.742 3.974
3.336 4.435
+42,1% -10,4%
86% 53%
Irlanda
3.331
3.478
-4,2%
64%
Danemarca
3.532
3.055
+15,6%
57%
Portugalia
3.030
3.032
-0,1%
100%
România
3.030
2.900
+4,5%
100%
Croa¡ia
3.029
2.881
+5,1%
33%
Slovacia
2.935
2.837
+3,5%
42%
2.861 ºårile de Jos (Olanda) ªapte state de¡in 75% din pia¡å În 2022, înmatriculårile de tractoare Norvegia 2.849 agricole au scåzut pe fiecare dintre cele Lituania 2.663 mai mari ¿apte pie¡e europene. Serbia & Muntenegru 2.468 Totu¿i, acestea au reprezentat o ponRepublica Moldova 2.034 dere de aproximativ trei sferturi din toEstonia 1.910 talul înregistrat în Europa. Cele mai mari douå pie¡e de tracSlovenia 1.365 toare agricole din Europa råmân Fran¡a Grecia 1.259 ¿i Germania, cu aproape 40% din totalul 1.249 Bosnia Her¡egovina înmatriculårilor în Europa, de¿i ¿i ele au Letonia 926 scåzut în 2022 cu 1% ¿i, respectiv, 11%. Luxemburg 854 Italia, Polonia ¿i Spania, care au consemnat un numår mare de de înmaIslanda 845 triculåri în 2021, au înregistrat scåderi Total înmatriculåri 214.969 mari în 2022, la fel ¿i Austria (-14,8%) ¿i Belgia (-9,1%), alte douå mari pie¡e europene de profil. Pe de altå parte, unele Tractoare agricole 2022 165.228 59.283 pânå la 50 CP ¡åri, în special din Europa de Est ¿i Scandinavia, au înregistrat mai multe 155.686 peste 51 CP tractoare decât în anul precedent.
2.848
+0,5%
100%
2.689
+6,0%
98%
2.797
-4,8%
52%
1.885
+30,9%
100%
1.641
+23,9%
79%
1.714
+11,4%
29%
1.388
-1,7%
99%
2.788
-54,8%
100%
797
+56,7%
55%
782
18,4%
81%
801
+6,6%
31%
580
+45,7%
20%
228.977
-6,1%
77%
Cele mai mari scåderi în 2022 fa¡å de 2021 s-au consemnat în: - Grecia: - 54,8%, - Italia: - 17,1%, - Austria: - 14,8%, - Germania: - 12,9%, - Spania: - 11,6%. între 2021 ¿i 2022 a fost pentru utilajele sub 97kW (130 CP). Sub acest nivel, numårul ma¿inilor înregistrate a fost cu 15,2% mai mic decât în 2021. În schimb, pentru tractoarele puternice, cererea a fost cu 3,7% mai mare decât anul precedent. Tractoarele mari au reprezentat 39% din înmatriculårile europene în 2022, comparativ cu 35% în 2021. S-au consemnat înmatriculåri sporite fa¡å de 2021 la tractoare cu puteri de 131-150 CP (peste 14.000 unitå¡i la nivel european), 151-180 CP (peste 20.000 unitå¡i), 201-250 CP (peste 15.000 unitå¡i) ¿i chiar ¿i la cele de 300 CP ¿i peste (aproximativ 5.000 unitå¡i).
Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2023
180.926
-8.7%
65.043
-8.9%
163.934
-5.0%
* În anumite ¡åri, la categoria tractoare sunt încadrate atât cele agricole, cât ¿i ATV-urile ¿i încårcåtoarele cu bra¡ telescopic / cu cupe sau furci, astfel rezultând diferen¡ele pânå la 100% din ultima coloanå a tabelului.
43
OPINIE
OMG [i deciziile politice dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România
În
iulie 2014, compania nordamericanå de biotehnologie Cibus a contactat Agen¡ia Federalå Germanå pentru Siguran¡a Alimentarå ¿i Protec¡ia Consumatorului, cu privire la statutul de reglementare al unui hibrid de rapi¡å tolerant la erbicide. Aceastå modificare geneticå, în sensul ¿tiin¡ific al termenului, nu a folosit transgeneza (transferul de gene în laborator) care în Europa se încadreazå în defini¡ia - legalå de data aceasta - a unei “modificåri genetice” (“OMG”); ceea ce implicå o costisitoare reglementare. În con¡inutul directivelor europene relevante (întâi în 1990, apoi în 2001), mutageneza este scutitå de aceste obliga¡ii, care vizeazå în esen¡å transgeneza, deoarece era noua tehnicå la momentul redactårii acestor Directive privind OMG-urile. Aparent logic, Agen¡ia Federalå Germanå a decis ca aceastå rapi¡å a companiei Cibus så nu fie consideratå OMG, deoarece rezultå dintr-o formå de muta¡ie (modificåri ocazionale în ADN), induså cu siguran¡å de om, dar care ar putea så aparå ¿i în mod natural. Acest lucru nu a mul¡umit organiza¡iile anti-OMG, care au contestat deciziile Agen¡iei germane. Au urmat numeroase discu¡ii, forumuri ¿i articole ¿tiin¡ifice, care au dezbåtut dacå noile soiuri/hibrizi de plante generate prin editarea geneticå ar trebui sau nu så fie supuse obliga¡iilor prevåzute pentru OMG. S-a stabilit un consens în rândul oamenilor de ¿tiin¡å în primul rând pentru a spune cå muta¡iile care ar fi putut så aparå ¿i în mod natural nu ar trebui så fie vizate ¿i, prin urmare, nici editarea genelor.
Profitul Agricol 17/2023
La 25 iulie 2018, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene, solicitatå de Consiliul de Stat francez, a emis un aviz dezamågitor pentru oamenii de ¿tiin¡å ¿i companiile de semin¡e.
“Organismele ob]inute prin mutagenez\ sunt OMG-uri [i sunt, în principiul, sub rezerva obliga]iilor prev\zute de Directiva OMG. Cu toate acestea, organismele ob]inute prin tehnici de mutagenez\ care au fost utilizate în mod conven]ional într-o serie de aplica]ii [i au un istoric îndelungat de siguran]\ sunt scutite de aceste obliga]ii, în]elegând c\ statele membre sunt libere s\ dispun\ aceste obliga]ii, în conformitate cu legisla]ia UE”.
D revizuiri a cadrului legislativ upå hotårârea CJUE, ideea unei
privind OMG-urile a luat amploare ¿i chiar mai mult dupå ce Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat în 2020 lui Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna pentru munca lor asupra sistemului CRISPR-Cas, care a deschis calea pentru cea mai promi¡åtoare tehnicå de editare a genelor. La solicitarea Consiliului UE, Comisia a promis så prezinte un raport înainte de sfâr¿itul lunii aprilie 2021, ceea ce a ¿i fåcut. Urmând tradi¡ia Euro-Bruxelles, pregåtirea acestui raport a dat na¿tere unui lobby intens al pår¡ilor interesate. Deloc surprinzåtor, organiza¡iile de ecologie din politicå au fåcut eforturi pentru constrângeri maxime, cu scopul de a preveni implementarea aplica¡iilor acestor noi biotehnologii. Ini¡iativele ¿tiin¡ifice au atras aten¡ia asupra importan¡ei acestor inova¡ii. Ini¡iativa European Sustainable Agriculture through Genome Editing (EU-SAGE) a lucrat pentru a furniza informa¡ii despre editarea genomului ¿i
pentru a promova dezvoltarea politicilor europene ¿i ale statelor membre ale UE care så permitå utilizarea editårii genomului pentru agricultura durabilå ¿i produc¡ia alimentarå. Aceste idei au fost preluate ¿i de grupul de reflec¡ie ReImagine Europe, care a eviden¡iat compatibilitatea lor cu obiectivele Pactului ecologic european. Studiul a identificat limitåri ale capacitå¡ii legisla¡iei de a ¡ine pasul cu evolu¡iile ¿tiin¡ifice; acestea stârnesc provocåri de implementare ¿i incertitudini juridice. Prin urmare, legisla¡ia trebuie adaptatå... deoarece s-ar putea så nu fie justificatå aplicarea unor niveluri diferite de supraveghere reglementarå produselor similare cu niveluri similare de risc, a¿a cum este cazul plantelor crescute în mod conven¡ional ¿i ob¡inute din anumite tehnici genomice noi. Raportul confirmå faptul cå aceste tehnici au poten¡ialul de a contribui la sisteme agroalimentare durabile, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european ¿i ale Strategiei Farm to Fork. Raportul a identificat, de asemenea, “lacunele ¿i limitårile de cuno¿tin¡e” ¿i recomandåri pentru a le aborda ¿i cå “ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a informa ¿i a implica publicul ¿i a evalua opiniile acestuia. La aceste limitåri impuse prin decizii politice se alåtura ¿i altele referitoare la: utilizarea produselor de protec¡ia plantelor, emisiile industriale, reconstituirea zonelor agricole a¿a cum erau acum 70 de ani ¿i, în plus, fermierii trebuie så asigure securitatea alimentarå ¿i så facå fa¡å concuren¡ei venite din alte state ter¡e.
E
uropa este lipsitå de obiective clare cu privire la sectorul agroalimentar. Påcat! 47