nr. 17 din 4 mai 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii UE ridicå taxele vamale pentru produsele ucrainene Agricultura, între politicieni ¿i fermieri Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu fermierii la Timi¿oara
7
Zonele rurale din toatå Europa trec prin crizå
7
Vânzårile Syngenta au crescut cu 26%
8
ACCPT Ialomi¡a pregåte¿te licita¡ia de îngrå¿åminte
Pre]uri [i pie]e
Formulare de calitate pentru eficien¡å la porumb
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
Rapi¡å: 71 de milioane de tone
18
Mai multå floarea-soarelui
18
AZO-SPEED Amino¡. Nutri¡ia cu azot la superlativ Ascenza, despre viitorul produselor de bio-protec¡ie
Rusia furå cereale din Ucraina ocupatå
12
Marii producåtori de carne, audia¡i în SUA
12
Vaccinul contra pestei porcine
14
10
Produc¡ia de grâu din India, lovitå de caniculå
14
28
Metanizarea agriculturii, alternativå la gazele din Rusia
9
9
Ma[ini & utilaje 30
32
Via]a companiilor Agricover investe¿te 2 milioane de euro în cercetare ¿i dezvoltare IT Fermele în prag de faliment au o ¿anså realå
10 gre¿eli frecvente la depozitarea în silobag 20
21
Culturi vegetale Tranzi¡ia cåtre durabilitate a fermierului iscusit Tehnologii de nivel înalt la floarea-soarelui Familia Bîrlean ¿i-a înnoit parcul de utilaje cu banii Ungariei
Ce sunt liniile flowpack?
42
34 36
Cre[terea animalelor ACVBR Sim anun¡å angajåri
39
Mongolia - invitatå de onoare la Sommet de l'Élevage
39
Viitorii mecanici, sprijini¡i de APIMAR
44
Anvelopele BKT, sub greutatea calitå¡ii
45
Noul Claas Configurator este online ¿i în România
46
Pat germinativ de calitate cu echipamente Einboeck
48
Opinii Între “nu am afaceri în agriculturå” ¿i a fi “sårac ¿i cinstit” 49
22
24
26
Ultimul audit pentru pesta porcinå africanå
Hobby
40
Vânatul în bucate (15)
53
Festivalul salamului uscat
54
Pre]uri [i pie]e
Rapi]\> 71 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 71 milioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 73 milioane tone, mai mic cu 1,5 mil. tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (11) ¿i Canada (8,5). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 milioane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. tone), Canada (0,7 milioane tone), India (0,5 milioane tone).
portatoare, cu 4,3 mil. tone, urmatå de India cu 1,2 mil. tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6), India (4,5), Canada (3), Japonia (1). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 40 milioane tone, mai micå cu 1 mil. tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (6), India (5), Japonia (1,3 mil. tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,5). Canada este cea mai mare ¡arå ex-
Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (4), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (2,4 milioane tone), UE (314.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 milioane tone.
Mai mult\ floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 53 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (9). Stocurile mondiale sunt estimate la 6,5 milioane tone, mai mari cu 4 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 18
ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (5 mil. tone) ¿i UE (4,4 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,4 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,5 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.
Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (6 mil. tone), Rusia (6 mil. tone), UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil. t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).
Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 17/2022
CULTURI VEGETALE
10 gre[eli frecvente la Så depozitezi eficient în silobag înseamnå så respec¡i câteva reguli în momentul ¿i pe parcursul depozitårii. Încålcarea lor aduce cu sine o serie de probleme care pot pune în pericol recolta sau furajele aflate în interiorul sacilor uria¿i.
D
in experien¡a celor aproape 7 ani de când activåm în România, am adunat într-un articol cele mai comune gre¿eli pe care le-am observat în ferme, atunci când sau stocat cereale, oleaginoase sau furaje în silobag. Nu ne-am propus så punctåm doar erorile, ci så explicåm ¿i care sunt efectele acestora. De asemenea, venim ¿i cu solu¡ii pentru anumite situa¡ii.
1
Terenul este neconform pentru a se putea amplasa sacii.
Cel mai des teren neconform pe care l-am întâlnit în cadrul fermelor este cel cu denivelåri. Acesta poate determina atât neuniformitatea sacului la încårcare, cât ¿i riscul de a cråpa în caz de neaten¡ie. Mai mult, zonele cu denivelåri sunt puncte colectoare pentru apå, iar dacå sacul are fisuri în zonele inferioare, umiditatea poate migra în boabe. Dacå un fermier nu are alt tip de teren la dispozi¡ie pentru depozitare, decât unul cu denivelåri, atunci recomandåm decopertarea/raderea terenului (dacå denivelårile ocupå mare parte din suprafa¡a terenului). 34
2
Necurå¡area terenului în amå- dent de nisip la capåtul unde se terminå nunt. Pe majoritatea solurilor se sacul (la începutul sacului nu este nece-
3
Închiderea la capete nu a fost realizatå ermetic. Este esen¡ial
pot gåsi pietre, crengi, rådåcini, obiecte de metal, sticlå etc. Toate acestea, dacå nu sunt îndepårtate de pe teren, existå riscul så peforeze folia sacului, iar recolta så fie compromiså prin påtrunderea umiditå¡ii din exterior.
så sporim aten¡ia atunci când închidem sacii la ambele capete. Închiderea trebuie så fie ermeticå ¿i se realizeazå cu chedere, accesorii ce sunt disponibile în oferta noastrå. În acest fel, cerealele î¿i vor putea påstra toate proprietå¡ile pe toatå perioada de depozitare, pentru cå s-a creat un spa¡iu anaerob în interorul sacului.
4
Neacoperirea cu nisip a capetelor sacilor. De ce este atât
de important så acoperim capetele, dupå ce deja au fost închise în prealabil cu chedere? Ei bine, presiunea ¿i greutatea scåzutå de la capete pot fi o “porti¡å” pentru påtrunderea rozåtoarelor în sac. Dar, dacå adåugåm un strat abun-
sar pentru cå se bagå capåtul în interior ¿i se formeazå presiune), acesta va da greutate ¿i nu va permite intrarea rozåtoarelor, nici în zonele inferioare, nici superioare. Sfatul nostru este så se foloseascå nisip, ¿i nu påmânt. Tot pentru a ¡ine la distan¡å ¿oarecii, îi îndemnåm pe fermieri så cure¡e/måture dupå ce au încårcat în silobag.
5
Sacii nu trebuie så bålteascå în apå. În cazul în care existå un
volum mare de apå (dupå precipita¡ii sau topirea zåpezii), iar în folie existå vreo fisurå neobservatå, apa poate påtrunde în interior, iar boabele se pot îmbiba cu apå. Pentru a contracara astfel de situa¡ii, recomandåm fermierilor så realizeze ¿an¡uri de drenare a apei.
Påsårile, în special ciorile, sunt un 6 alt inamic al silobagurilor care pot gåuri
Lipsa plaselor de protec¡ie.
folia sacului. Pentru a nu ajunge în astfel de momente neplåcute, le sugeråm fermierilor så î¿i achizi¡ioneze de la noi plasele de protec¡ie. Acestea se a¿eazå
Recomandåri depozitare în silobag (umiditate/perioadå) pentru cereale ¿i oleaginoase Clasificare risc grâu, orz, ovåz, secarå, porumb, soia, mazåre floarea-soarelui Umiditate perioadå depozitare 14% cereale 11% oleaginoase 14-16% cereale 11-14% oleaginoase >16% cereale >14% oleginoase
Scåzut
Mediu
Crescut
pânå la 14%
14-16%
>16%
pânå la 11% Scåzut
11-14% Mediu
>14% Crescut
6 luni
12 luni
24 luni
2 luni
4 luni
6 luni
1 lunå
2 luni
4 luni
Surså foto: Cristiano Casini (EEA INTA) Profitul Agricol 17/2022
CULTURI VEGETALE
depozitarea în silobag
Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags
pe toatå lungimea silobagului ¿i se pot refolosi câ¡iva ani buni.
7
Nu se realizeazå o încårcare optimizatå în saci. La încår-
carea în saci este esen¡ial så se foloseascå o riglå specialå, cu ajutorul cåreia se måsoarå cantitatea introduså în saci. Astfel, fermierii î¿i vor da seama când sacii au ajuns la limitå ¿i vor putea opri procesul de încårcare.
pozitårii, cât ¿i în perioada de depozitare. Pentru a se putea orienta fermierii, noi punem la dispozi¡ia lor un tabel în care sunt trecute atât umiditå¡ile ideale pentru fiecare culturå în parte, cât ¿i timpul de depozitare în func¡ie de gradul de risc. Acest tabel se poate gåsi în siteul nostru, în bro¿urile noastre, dar ¿i pe canalele noastre de social media.
apoi pentru ca fermierii så se poatå deplasa printre saci ¿i så facå inspec¡ia acestora sau procesul de sondare.
10
Nu se verificå sacii în mod regulat. Dupå ce au fost în-
Despre Grain Bags România
cårca¡i sacii, ace¿tia nu se “abandoneazå” pe toatå perioada de depozitare. Este bine så fie verifica¡i la un interval de câteva zile. Prin acest fel, se pot sesiza anumite nereguli apårute, precum gåuri, care se pot acoperi imediat cu o bandå adezivå specialå pe care o gåsi¡i în portofoliul nostru. Când observa¡i orice problemå la saci, vå sfåtuim så suna¡i speciali¿tii no¿tri, pentru a veni cu solu¡ii din timp.
Este o companie 100% româneascå, înfiin¡atå în anul 2015, ¿i care furnizeazå solu¡ia de depozitare în silobag (sac industrial, fabricat din polietilen elastic, care asigurå conservarea în condi¡ii optime a recoltei). Grain Bags comercializeazå silobaguri, utilaje de încårcare/descårcare în/din silobag, dar presteazå ¿i servicii/închiriazå utilajele cu personal calificat. De asemenea, este singura din ¡arå care are speciali¿ti în acest sistem, care ¿tiu så ofere consultan¡å fermierilor. Silobagurile marca Grain Bags sunt importate din Germania ¿i reprezintå cea mai pu¡in costisitoare metodå de depozitare a cerealelor ¿i furajelor de pe pia¡a din România, oferind o alternativå pentru o mai bunå valorificare a produc¡iei. Cere oferta la: 0743.495.355, 0739.682.107 sau info@grainbags.ro
“Aten¡ia la detalii este cea care face diferen¡a în cazul depozitårii în silobag. Doar a¿a, recolta fermierilor nu va suferi nicio modificare pe toatå perioada de stocare. De asemenea, colegii no¿tri îi consiliazå în mod frecvent pe fermieri în a respecta cu stricte¡e regulile de depozitare, care, de altfel, sunt foarte simple de urmat”, explicå Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags.
8
9
Nerespectarea distan¡ei dintre saci. Limita minimå care tre-
buie så fie låsatå între saci este de 50
Nu se respectå umiditatea re- cm. Asta pentru a fi spa¡iu suficient comandatå atât în momentul de- pentru utilajul de descårcat din silobag,
Profitul Agricol 17/2022
35
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini.
12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a.
26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a.
2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.
9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.
30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 54
Festivalul salamului uscat Dupå doi ani de pauzå din cauza pandemiei, Festivalul salamului uscat se va organiza, sâmbåtå, 7 mai, la Nådlac, în jude¡ul Arad. Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei “Fermierul Nådlåcan” ¿i vicepre¿edintele UDSCR Nadlac, a explicat cå vor participa la competi¡ie 28 de producåtori locali. Este vorba de un salam fåcut din carne de porc ¿i numai din ingrediente naturale, fårå aditivi ¿i conservan¡i. Re¡eta este comunå, dar fiecare utilizeazå anumite proceduri proprii ¿i fiecare salam are ceva specific. De exemplu, afumarea, cantitatea de boia folositå ¿i cât de picantå este sau dacå porcul a fost mai gras sau mai cårnos etc. influen¡eazå structura ¿i calitatea produsului. De aceea gustul fiecårui salam va fi pu¡in diferit. Juriul va fi format din trei producåtori renumi¡i, unul din România, unul din Serbia ¿i altul din Ungaria. Atmosfera va fi între¡inutå de douå forma¡ii, una din Slovacia, una din Nådlac, ¿i fanfara localå. “În urmå cu câ¡iva ani, am decis så ne promovåm mai bine produsul nostru tradi¡ional - salamul uscat - ¿i så organizåm
un festival în jurul lui. Noi, slovacii din Nadlac, ca ¿i comunitate, ne mândrim cu acest produs ¿i am dorit så îl facem cunoscut la nivel na¡ional. Acest festival a venit ca o necesitate. Din Cooperativa “Fermierul Nådlåcan”, mul¡i membri sunt crescåtori de porci ¿i måcelari care participå de fiecare datå la competi¡ie. Agricultorii din cooperativa noastrå produc acest salam în primul rând pentru familie ¿i rude, în perioada moartå pentru muncile câmpului - iarna. Salamul de Nådlac este un produs specific localitå¡ii”, a spus Kelo Milan, unul din ini¡iatorii evenimentului.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) Råmaså în urmå la recoltat – Spor mediu! 2) Sportive suspendate – Caså de na¿teri; 3) Încårcåturå de navå! – Aplecate 9 10 la scris; 4) ºin la câini – Coboarå tonul; 5) Un mo¿ de vis – Unitå¡i de tancuri; 6) Ciupit de lei – Marcat de trecere; 7) Vin înaintea toamnei; 8) A afecta sonorul – Indicå plusul; 9) Lumina din stråbuni – Asigurare pentru caså; 10) Mi¿ca¡i puternic.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5
2
3
4
5
6
7
8
6 7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 17/2022 ORIZONTAL: SATIOS - ARC; NUVELIST - H; OR - DATOARE; POC - CARTEL; RACA - TACT; NAPARLI - LU; A - SMIORCAI; ULUI - TEAMA; CULOAR - PAL; APENDICITA.
VERTICAL: 1) Tinere ie¿ite la iarbå verde – Fåcut så antreneze; 2) A-¿i lua un patent – Margini de peron! 3) Cure... la mare! – Îi lipse¿te gustul; 4) Sfânt care tunå ¿i fulgerå – Angajat la hipodrom; 5) Ansamblu comercial – Atin¿i puternic; 6) Sfinte la catolici; 7) Se lunge¿te la cofetårie – Cel cu florile dalbe; 8) Fac omul så se simtå minunat – O vorbå pentru viitor; 9) Înva¡å la comandå – Ie¿it la raport; 10) Ridicate în slavå. Profitul Agricol 17/2022