Issuu

nr. 12 din 31 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Nina Gheorghi]\, fermier, Br\ila

Evenimentele s\pt\m=nii ªansele mo¡iunii PSD Adrian Oros ¿i-a prezentat echipa de secretari de stat Mai multe ministere ar trebui så contribuie la dezvoltarea zonelor rurale

Pre]uri [i pie]e

Fermierii români, model în utilizarea durabilå a pesticidelor

Agricultura româneascå are nevoie de credit funciar! 9

Principalele ecoscheme

Protestul APPR la Bucure¿ti

Amenin¡årile din cultura de orz

Produc¡ia de rapi¡å: 69 mil. tone

14 elevi, viitori mecanizatori

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Talisman 4 OD ¿i Cuter 100 SC, de douå ori mai multå putere contra buruienilor

Startul campaniei de semånat la floarea-soarelui ¿i porumb Nufarm: måsuri fitosanitare pentru rapi¡å ¿i cereale påioase la început de primåvarå

Noul insecticid Columbo 0,8 MG pentru un început reu¿it de sezon la porumb

Gestionarea eficientå a gunoiului de grajd

Glifosatul ¿i efectele sale!

Planul de ac¡iune pentru ecologie

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Combaterea pestei porcine africane

Pia¡a de utilaje în 2020

Colectåm ¿i sincronizåm datele

IPSO Agriculturå: punct de lucru la Tecuci

USDA, un nou program de subven¡ii

Bayer rezolvå o veche disputå în India

Inunda¡ii masive în Australia

Exporturile britanice în UE

Casa Mühle 38

Gavril\ Tuchilu[, fermier, Gala]i

Plafonarea fermelor mari nu este o solu¡ie

Pagina de istorie

24 dr. ing. Daniel Bot\noiu

Informa]ii externe

Opinii

Aten¡ie la atacul agen¡ilor patogeni la cerealele semånate în toamnå!

Primul incubator cu sobå

Ma[ini & utilaje

Combaterea viermilor sârmå ¿i a gårgåri¡ei frunzelor de porumb 16

BASF lanseazå mai multe proiecte pentru o agriculturå durabilå

Cre[terea animalelor

APPR este deschiså colaborårii cu toate Huzur - lactate de la Sascut asocia¡iile serioase 19

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale

Hobby Metode de vânåtoare (VI)

Sticlå de vin învechit în spa¡iu

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de rapi]\> 69 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,4 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 71 milioane tone, la fel ca în anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23,4 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8). Cel mai mare exportator este Canada, cu 11 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milioane tone), UE (0,9 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 39 milioane tone, egalå cu cea din 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (6), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7,4 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1 milion de tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,6), China (6), Canada (4,4), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,4 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (42.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 mil. tone, egale cu cele de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 milioane tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13), UE (9,2) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,8 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 0,7 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 8,4 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 0,6 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19,4 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 10 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,6 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,3 milioane tone. Profitul Agricol 12/2021

APPR este deschis\ colabor\rii cu toate asocia]iile serioase Mitingul APPR a fost unul convingåtor. ¥n urma lui, asocia¡ia a primit o primå vizitå, din partea APAD, Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Dobrogeni. Cele douå organiza¡ii profesionale vor så colaboreze ¿i cautå acum så se în¡eleagå mai bine. “Existå o necesitate realå de a pune în comun eforturile noastre, ale fermierilor ¿i ale organiza¡iilor de fermieri, pentru a face cunoscute problemele agriculturii române¿ti ¿i, mai ales, pentru a identifica solu¡ii specifice la nivel local sau na¡ional. Suntem responsabili pentru viitorul nostru ¿i implicarea trebuie så devinå realå pentru fiecare fermier”, spunea, dupå întâlnire, Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Profitul Agricol 12/2021

“Zona Dobrogei are un specific aparte ¿i, din påcate, a fost ignoratå în ultimii ani din punctul de vedere al investi¡iilor în infrastructura de iriga¡ii, a prevenirii efectelor climatice ¿i a sus¡inerii fermierilor afecta¡i de secetå pedologicå. Tocmai de aceea am luat atitudine ¿i dorim ca noi, producåtorii agricoli, så fim sus¡inu¡i prin politici adaptate nevoilor noastre ¿i consideråm cå alåturi de o organiza¡ie na¡ionalå puternicå vom putea gåsi cele mai bune cåi pentru a realiza acest deziderat legitim”, a comentat, la rândul såu, Theodor Ichim, pre¿edintele APAD. APAD este continuatoarea mi¿cårii civice a producåtorilor agricoli dobro-

geni, cu fermieri activi, nåscutå din credin¡a agricultorilor dobrogeni cå, ac¡ionând împreunå, vor putea så î¿i solu¡ioneze problemele ¿i så-¿i implementeze proiectele la nivel na¡ional. Fermierii APAD sunt condu¿i în ac¡iunile lor de nevoia urgentå a conceperii ¿i punerii în practicå a unei strategii agricole durabile, pe termen lung, cu obiective na¡ionale clare, care necesitå implicarea autoritå¡ilor, dar mai ales cu solu¡ii locale. Reabilitarea sistemului de iriga¡ii, precum ¿i practicarea unei politici agricole echitabile fa¡å de fermierii din aceastå zonå aridå a României, prin instrumente specifice (asiguråri, alocåri de fonduri pentru dezvoltare etc.), sunt principalele obiective ale asocia¡iei. 19

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Glifosatul 55% [i efectele sale!

profit Agricol pe anul trecut

Din 1974, un an memorabil pentru Monsanto, care a comercializat pentru prima datå glifosatul sub numele Roundup, câte decese s-au dovedit a fi consecin¡a directå a folosirii acestuia?

A¿a cum ne-am a¿teptat, ONG-ul multina¡ional Greenpeace nu a ezitat så “bombardeze” ECHA ¿i EFSA, considerând cå concluziile exper¡ilor acestor organiza¡ii nu au valoare, argumentând cå ace¿tia au lucrat pentru Monsanto sau au fost plåti¡i pe parcursul carierei de cåtre aceastå firmå.

începutul anilor ‘90, o femeie australianå s-a sinucis înghi¡ind o canå din acest erbicid. Dupå o autopsie efectuatå la cererea Monsanto (de¿i acest fapt nu a fost niciodatå recunoscut oficial), s-a dovedit cå ea a murit din cauza unui edem pulmonar rapid, a cårui cauzå a fost componenta care con¡ine surfactan¡i puternici ¿i nu ingredientul activ, ¿i anume glifosatul. Dacå înghi¡i¡i detergent de vase, consecin¡ele vor fi acelea¿i: ve¡i muri de edem pulmonar. Toate studiile care constau în investigarea toxicitå¡ii sau a carcinogenitå¡ii glifosatului au fost efectuate pe ingredientul activ ¿i nu cu privire la componenta acestui produs, ca atare sunt toate fårå valoare. Pentru un chimist sau biochimist care î¿i cunoa¿te meseria, nu existå nicio modalitate în care molecula de glifosat så interfereze cu ADN-ul ¿i så provoace dezvoltarea cancerului. ECHA - agen¡ia europeanå pentru produse chimice - a concluzionat în 2017 cå glifosatul nu are efect cancerigen, în urma recomandårilor EFSA (Agen¡ia Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå), care a mers în aceea¿i direc¡ie. 38

Trebuie spus cå Greenpeace exceleazå în strategia de a amesteca lucrurile pentru a men¡ine confuzia. Ra¡ionamentul acestei organiza¡ii este urmåtorul: deoarece Monsanto a dezvoltat plante modificate genetic pentru a rezista la glifosat, glifosatul este, prin urmare, periculos, deoarece plantele transgenice sunt periculoase. În urma constatårilor ECHA, Agen¡ia Europeanå de Protec¡ie a Culturilor (ECPA) a declarat cå ¿tiin¡a a prevalat în cele din urmå asupra deciziilor politice inspirate în mare parte de concluziile gre¿ite ale oficialilor Greenpeace ¿i IARC. De 40 de ani, de când oamenii ¿i animalele consumå sau folosesc plante transgenice ¿i subprodusele lor, må

gândesc la soia, porumb ¿i bumbac, câte persoane (sau animale) s-au îmbolnåvit dupå ce au consumat aceste produse? Dacå am men¡ionat bumbacul, nu uita¡i cå majoritatea uleiurilor vegetale folosite la gåtit con¡in cantitå¡i semnificative de ulei din semin¡e de bumbac. În ceea ce prive¿te lecitina de soia transgenicå, se gåse¿te în toate sosurile industriale ¿i maionezå din întreaga lume ... Dar înapoi la glifosat. Nimeni nu cunoa¿te compozi¡ia exactå a formulårilor, care uneori con¡in pânå la zece produse diferite! Am întrebat un formulator dacå o moleculå a cårei prezen¡å am demonstrat-o într-o ciupercå fitopatogenå, care rezultå din degradarea unui fungicid, poate fi ea înså¿i consideratå un poten¡ial fungicid. La simplå vedere a moleculei, el a råspuns pur ¿i simplu “cu siguran¡å nu, trebuie formulatå”. Am descoperit astfel aspectul uneori empiric al acestei discipline particulare a agrochimiei. Acest ONG vrea så influen¡eze oficial Comisia Europeanå, astfel încât så nu revinå asupra interdic¡iei de utilizare a glifosatului ¿i propune o altå decizie mult mai îngrijoråtoare pentru lumea agricolå, ¿i anume reducerea utilizårii pesticidelor de orice fel la nivel european ¿i, în cele din urmå, interdic¡ia totalå a utilizårii acestora. Este suficient så spunem cå fermierii care se aflå într-o situa¡ie economicå precarå vor aprecia erorile ideologice nefondate ale acestui ONG al cårui rol este doar de a råspândi teroarea, o teroare total nefondatå ... Profitul Agricol 12/2021

OPINII

Gavril\ TUCHILU{, fermier, Agrimatca, Gala]i

Plafonarea fermelor mari nu este o solu]ie Nu

cred cå este o solu¡ie plafonarea fermelor mari. Eu vå dau exemplul meu. Lucrez la Agrimat Matca 4.000 de hectare ¿i Andrei, fiul meu, are în grijå 800 de hectare. Am 1.500 de vaci, din care mulg 620. Peste un an, voi avea 2.000, din care voi mulge 1.000. Ca så ajung aici, a fost nevoie de investi¡ii în speciali¿ti, în utilaje, în construc¡ii ¿i în påmânt. Toate s-au fåcut cu credite. Nu am avut cash-flow tot timpul. Uniunea Europeanå a fåcut în a¿a fel încât tot ce vine de-acolo så aibå pre¡uri foarte ridicate. Un plug costå 52.000 de euro, adicå 480 de tone de grâu, la pre¡ul de 60 de bani în momentul recoltårii. Cum putem så ne dezvoltåm? Dealerii care scot grâul din România vând dupå pre¡ul bursei. Iau grâul cu 65 de bani ¿i îl vând la export cu 95 de bani pe kilogram. Rusia a pus taxe pânå la 50 de euro pe tonå ¿i au explodat ¿i celelalte pre¡uri. Iatå de ce este excluså plafonarea acum. Fermele mari ¿i-au fåcut un business-plan pe o perioadå lungå, au luat credite, iar dacå vom fi plafona¡i, vom da faliment. Dacå ne dau doar 100.000 de euro sau 300.000, dintr-o fermå de 4.000 de hectare, facem 5 ferme ¿i unde ajungem? Guvernele noastre trebuie så gåseascå solu¡ia pentru a sus¡ine ¿i fermele mari ca så aibå siguran¡a produc¡iilor stabile ¿i sigure. Exporturile se fac de multe ori doar pe hârtie. Fermierii mici nu numai cå nu lucrau terenurile, îl sub-arendau. Devin

Profitul Agricol 12/2021

vânåtori de subven¡ii. Dacå se introduce la vaca de lapte criteriul performan¡ei pentru sprijinul cuplat zootehnic, de ce nu am face acela¿i lucru ¿i la cultura mare? Nu se risipesc mul¡i bani aici, care ar putea så dea performan¡å în altå parte? Pe 5 martie, a fost ministrul Agriculturii în jude¡ul Gala¡i pentru prezentarea programului pentru 2021-2023 ¿i 20232027. L-am întrebat dacå un fermier cu 5 vaci va putea ob¡ine un taur care så dea performan¡å pe plan na¡ional. Nu a avut råspuns. Aceea¿i întrebare le-am pus mini¿trilor Valeriu Tabårå, Daniel Constantin, Achim Irimescu. Aveam vaci cu peste 62-65 de litri de lapte pe zi. I-am rugat så constituie un grup de speciali¿ti care så identifice nucleele cele mai valoroase pentru popularea cu juninci, så formeze o echipå pentru transferul de embrioni pentru a perfec¡iona rapid genetica. Trei ferme din România am efectuat primul transfer de embrioni din ¡arå. Deci fermierii au vrut så facå progres genetic. ªi la ce am ajuns? Se dau miliarde de lei ¿i nu avem niciun taur performant în România. Prin anii 1990, se dådea subven¡ia pentru performan¡å, pe cantitatea de produse la hectar. Cum putem noi så facem performan¡å când nu avem un certificat de calitate la såmân¡å? Micul producåtor ia såmân¡å de oriunde. Guvernele trebuie så stabileascå fermele de subzisten¡å ¿i så le convingå så se asocieze. Avem peste 800.000 de "ferme", dar majoritatea nu au nicio

legåturå cu aceastå no¡iune. Eu am vorbit cå trebuie aplicate måsuri coercitive. Noi îi stimulåm pe cei mici, dându-le subven¡ii mai mari decât la fermele mari. Pânå la 5 hectare, pânå la 50 de hectare le då mai mult. Dacå prime¿ti subven¡ie, trebuie så dovede¿ti cå aplici o minimå tehnologie, trebuie så de¡ii dovezi cå ai folosit såmân¡å certificatå, material seminal de la tauri performan¡i. Unii reprezentan¡i ai Ministerului Agriculturii sus¡in cå fermierii mari nu se aflå în dificultate, ca fermierii mici. De aceea, ei sus¡in ideile Comisiei Europene, conform cåreia, pânå la 250 de vaci, se acordå SCZ pentru ferme aflate în dificultate. Eu vå spun cå ar trebui så se dea subven¡ie numai pentru performan¡å. Am fost în regiunea Linz ¿i am våzut ferme de lapte, de carne ¿i mixte. Trebuie så avem grijå de ferma de munte, dar så le separåm de fermele mari, cu specificul lor fiecare. Noi am învå¡at la facultate despre zonarea culturilor. Nu mai pomene¿te nimeni de aceste lucruri. Vacile de carne în SUA erau libere pe på¿une. Dacå este un leu kilogramul de porumb, cât ne costå un kilogram de carne? În Europa, furajul de bazå este format din siloz de graminee ¿i fân de pe terenul lor. Dacå eu aplic tehnologiile de vârf la culturile mari, dacå fac produse din lapte, de ce så fiu tot eu plafonat? Este cumva o formå de sanc¡iune pentru performan¡a atinså? 39

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22.04.2021 pentru ocuparea unui post vacant de

ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ activitå¡i în câmp experimental Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå ¿i/sau Biologie;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, (editare texte ¿i graficå computerizatå);  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 16.04.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 100 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Depunerea dosarului de concurs se poate face pânå la data 09.04.2021, ora 16:00, la sediul Institu¡iei

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 12.04.2021.

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 54

Profitul Agricol 12/2021