Issuu

nr. 9 din 9 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul discutå interzicerea exporturilor de cereale

Ra¡ionalizarea grâului

UE discutå despre securitatea alimentarå în contextul råzboiului

Agriculturå de råzboi

Råzboiul blocheazå cerealele deja cumpårate

Impactul conflictului ruso-ucrainean asupra sectorului agricol din Europa 10 Bulgaria î¿i majoreazå rezerva de grâu 12 Marea Britanie bate palma cu Noua Zeelandå

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Fertilizan¡i la pre¡uri corecte

Guvernul trebuie så salveze industria îngrå¿åmintelor Algeria autorizeazå de urgen¡å importul de cereale din Fran¡a

Bolile grâului ¿i solu¡iile Bayer, în Câmpia de Vest

ASAS: mortalitatea în maså a albinelor, cauzatå de substan¡e interzise în UE?

UE vrea ca România så înjumåtå¡eascå pesticidele

Ce PPP dispar din pia¡å din 2023

Xilon WP, protec¡ie împotriva Fusarium spp. la porumb

Bolile ovåzului în Câmpia de Vest

Iriga¡iile, între douå rele: cre¿terea costurilor sau scåderea produc¡iei

Legisla]ie Schimbåri în legisla¡ia muncii, de la 1 august

Cre[terea animalelor

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: De frica råzboiului, recolta nouå nu se mai coteazå

Culturi vegetale “Peste 90% din porumb este atacat de fuzariozå”

Nou director financiar la Agrinvest

Wuxal Boron Plus. Bor premium pentru rapi¡å ¿i floarea-soarelui

Sprijinul cuplat în PNS

SOS ferma de familie!

Kilowattul scoate untul din ferme

Scumpirile distrug fermele de påsåri

Ma[ini & utilaje Bednar Terraland TN scarificator ¿i plug

Primul client al AgroConcept are combinå nouå

Amazone Border TS precizie ¿i economii

Tractoarele Kubota M6001 Utility, performante ¿i multifunc¡ionale

Hobby

Vânatul în bucate (7) BASF realizeazå o cre¿tere puternicå a veniturilor pe întregul an 2021 38 Umorul involuntar al råzboiului de lângå noi 1 milion de plopi energetici 40

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Impactul conflictului ruso-ucrainean asupra sectorului agricol din Europa Teodora ANDRONICESCU specialist politici agricole, APPR

În contextul råzboiului rusoucrainean, izbucnit pe data de 24 februarie, douå sectoare de maximå importan¡å ale Uniunii Europene au de suferit: sectorul agricol ¿i cel alimentar. ºinând cont de faptul cå, în doar câteva zile, costurile de produc¡ie, pre¡urile inputurilor, al îngrå¿åmintelor mai ales, dar ¿i al energiei au explodat, råspunsul din partea deciden¡ilor trebuie så vinå cât mai rapid. La ini¡iativa Pre¿edin¡iei Franceze a UE, pe 2 martie a avut loc o videoconferin¡å a mini¿trilor agriculturii din statele membre, unde s-au discutat principalele riscuri cu care cele douå sectoare se confruntå în urma invaziei din Ucraina. Ordinea de zi a cuprins câteva puncte fierbin¡i precum estimårile privind aprovizionarea, pre¡urile, accesul la materii prime ¿i inputuri agricole, dar ¿i identificarea solu¡iilor la problemele care pot apårea atât pe plan intern, cât ¿i pe cel interna¡ional. Comisarul european al agriculturii, Janusz Wojciechowski, ¿i-a exprimat inten¡iile de a activa mecanismul european de råspuns la criza de securitate alimentarå instituit de Comisie ¿i de grupul de lucru la nivel înalt pentru sectorul cårnii de porc. De asemenea, comisarul a vorbit despre adoptarea unor måsuri excep¡ionale în temeiul regulamentului privind Organizarea 10

Comunå a Pie¡ei, care vizeazå cele mai afectate sectoare de cre¿terea inputurilor. În urma ¿edin¡ei, pre¿edin¡ia francezå a solicitat Comisiei reevaluarea Strategiei Farm to Fork ¿i luarea în considerare a unor derogåri necesare pentru a cre¿te capacitå¡ile de produc¡ie. Aceste måsuri urmeazå a fi discutate atât de Comitetul special pentru Agriculturå, cât ¿i în cadrul întâlnirii din 21 martie a Consiliului pentru Agriculturå ¿i Pescuit. La nivelul statelor membre se pune accent pe o cre¿tere a rezilien¡ei ¿i a suveranitå¡ii alimentare care så fie incluse în politicile agricole ale Uniunii. Având în vedere dependen¡a Uniunii Europene de importurile de porumb din Ucraina, care reprezintå aproximativ 55% din importurile europene totale de porumb, actuala situa¡ia amenin¡å suveranitatea alimentarå a båtrânului continent. Pactul Verde European riscå, de asemenea, så îngreuneze situa¡ia actualå, diverse studii aråtând cå produc¡ia de porumb din UE ar putea scådea între 7 ¿i 22%, aspect care ar accentua dependen¡a Uniunii de principalii exportatori mondiali de porumb (Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina ¿i Ucraina). Dar care sunt nevoile ¿i dorin¡ele fermierilor în acest context critic? Fermierii francezi, de exemplu, au înaintat o serie de måsuri menite så echilibreze situa¡ia de crizå în ceea ce prive¿te culturile mari.

Din punctul lor de vedere, revizuirea Strategiei Farm to Fork este o solu¡ie posibilå, în contextul cerin¡elor ambi¡ioase ale Uniunii de a aloca 4% din terenul arabil elementelor neproductive. “Aceastå tendin¡å trebuie opritå imediat”, afirmå într-un comunicat de preså cele mai mari asocia¡ii de reprezentare ale fermierilor din Fran¡a. Într-un astfel de context, devine urgentå restabilirea capacitå¡ii de produc¡ie a UE în sectorul agricol ¿i alimentar, dar ¿i sus¡inerea fermierilor pentru a face fa¡å tuturor provocårilor. Totodatå, consumatorul final nu trebuie neglijat, iar asigurarea unei protec¡ii a puterii de cumpårare a acestuia trebuie numaidecât adoptatå. Sprijinul finan¡årilor publice pentru inovare trebuie accelerat pentru dezvoltarea unor solu¡ii novatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare a plantelor. În cadrul videoconferin¡ei a fost subliniatå importan¡a mobilizårii tuturor forurilor interna¡ionale relevante, inclusiv OCDE, G20, G7 ¿i FAO, pentru a råspunde nevoilor urgente ale sectorului agricol ¿i ale tuturor actorilor implica¡i în lan¡ul alimentar. Suntem pårta¿i la un eveniment istoric cu repercusiuni ample, care poate va sta la baza unei rena¿teri a politicii ¿i direc¡iei la nivel european a uneia dintre cele mai importante dimensiuni ale economiei mondiale, agricultura.

Urmåtoarea întâlnire a mini¿trilor agriculturii din statele UE va avea loc pe 21 martie. Profitul Agricol 9/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Irlanda ar putea organiza Campionatul Mondial de Arat Campionatul Mondial de Arat ar putea fi organizat în acela¿i timp cu Campionatul Na¡ional al Irlandei în acest an, dupå ce evenimentul care trebuia gåzduit în Rusia a fost anulat. Irlanda dispune de infrastructura necesarå ¿i are cea mai mare organiza¡ie na¡ionalå, a¿a cå ar putea pregåti campionatul într-un timp foarte scurt. În acest caz înså, Irlanda nu va mai organiza edi¡ia din 2023 a evenimentului. Libanul sus¡ine cå are rezerve de cereale Ministrul libanez al Economiei, Amin Salam, a oferit asiguråri cå guvernul dispune de suficiente rezerve de grâu pentru a acoperi consumul timp de o lunå ¿i jumåtate. El a adåugat cå mai multe ¡åri, printre care Statele Unite, s-au oferit så ajute, în cazul în care vor fi necesare cantitå¡i suplimentare de cereale. Peste 60% din cerealele importate de statul arab provin din Ucraina. Danone suspendå investi¡iile în Rusia Grupul Danone a anun¡at cå suspendå investi¡iile în Rusia, urmând exemplul altor companii importante. Gigantul francez, care de¡ine brandul Prostokvashino în Rusia, nu va întrerupe înså vânzårile de produse lactate proaspete ¿i lapte pentru bebelu¿i pentru cå sus¡ine cå popula¡ia are nevoie de aceste produse. Din cauza conflictului, una din cele douå fabrici Danone din Ucraina ¿i-a întrerupt activitatea. UE se confruntå cu un deficit de ulei de floarea-soarelui Råzboiul blocheazå exporturile din Ucraina, iar europenii încep så prevadå un deficit de ulei de floarea-soarelui în urmåtoarele såptåmâni. Aproximativ 200.000 de tone de ulei de floarea-soarelui era exportat anual de Ucraina în Europa. Pentru a atenua ¿ocul, va fi folositå o parte din uleiul pregåtit pentru biocombustibil. 12

Bulgaria î[i majoreaz\ rezerva de grâu Bulgaria inten¡ioneazå så-¿i majoreze rezervele strategice de grâu la consumul pe un an de zile. Pentru aceasta va cumpåra grâu doar de la producåtorii locali, a declarat vicepremierul Assen Vassilev.

Assen Vassilev

Producåtorii spun cå statul bulgar inten¡ioneazå så cumpere aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu din cele trei milioane care sunt încå în silozuri, ¿i ar putea restric¡iona exporturile pânå când sunt realizate achizi¡iile. Bulgaria se confruntå cu o cerere ridicatå pentru exporturile de grâu, comercian¡ii încercând så înlocuiascå grâul pe care inten¡ionau så-l cumpere din Ucraina ¿i Rusia. În Ungaria, ministrul Agriculturii, Istvan Nagy, a anun¡at vineri cå vor fi interzise cu efect imediat toate exporturile de cereale din cauza cre¿terii pre¡urilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.

Marea Britanie bate palma cu Noua Zeeland\ Marea Britanie ¿i Noua Zeelandå au semnat oficial la Londra tratatul de liber schimb care a fost agreat în principiu în luna octombrie. Tratatul va cre¿te schimburile comerciale dintre cele douå ¡åri cu aproximativ 60%, dar fermierii britanici au avertizat cå agricultura localå va avea doar de suferit. Noua Zeelandå va putea exporta în Anglia cantitå¡i nelimitate de alimente, inclusiv carne, lactate sau fructe. Fermierii din Marea Britanie nu s-au declarat ferici¡i de acest tratat. Se tem într-un fel så concureze cu unii dintre cei mai eficien¡i exportatori de alimente din lume, recunoa¿te pre¿edinta Uniunii Na¡ionale a Fermierilor Britanici. “Agricultorii no¿tri au costuri mult mai mari de produc¡ie fa¡å de cei din

Noua Zeelandå, iar profitul lor se va reduce ¿i mai mult din cauza pre¡urilor mari la materii prime ¿i energie, ¿i a lipsei de for¡å de muncå”, explicå ea. Organiza¡iile de protec¡ie a animalelor au condamnat ¿i ele tratatul, “care creeazå un precedent foarte periculos”. Ele spun cå Marea Britanie a aråtat cå este dispuså så accepte importuri de alimente din ¡åri care au standarde mult mai permisive de protec¡ie a animalelor fa¡å de cele impuse fermelor locale. Guvernul de la Londra sus¡ine înså cå acordul este unul benefic atât pentru companii, cât ¿i pentru consumatori, care vor plåti pre¡uri mai mici.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 9/2022

Predic]iile lui Cezar

De frica r\zboiului, recolta nou\ nu se mai coteaz\ Grâu

Orz

Portul Constan¡a va fi, în curând, supraaglomerat din cauza devierii traficului din Ucraina, în special cel de containere, dar ¿i alte mårfuri generale. În contextul în care cei mai mari operatori de containere din lume, precum MAERSK, CMS, MSC, au oprit rela¡iile comerciale cu Rusia, iar navele comerciale nu vor mai intra în zonele portuare din bazinul Mårii Negre din cauza pericolelor la care se expun (bombardamentul marinei ruse, precum ¿i minele instalate în zonå), portul Constan¡a va prelua greutatea traficului maritim din Ucraina. Pagubele produse de armata ruså vor genera întârzieri opera¡ionale de minim 40-60 zile. În scenariul pesimist referitor la prelungirea conflictului, nu vom avea parte de fluxul de grâu din Ucraina. Rusia are porturile închise în Marea Azov. Strâmtoarea Kerci este blocatå ¿i toatå regiunea Crimeea este zonå de excludere, însemnând cå nu se poate trece cu nicio navå. Cota¡iile depå¿esc niveluri greu de imaginat înainte de conflict. Înså ceea ce estimam noi ante-conflict s-a întâmplat cu o acurate¡e de 100%, ¿i anume pre¡ul grâului a ajuns la un nivel de 330340 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Achizitorii mizeazå pe eventuale restric¡ii de export ¿i oferå doar 310 euro/t. Înså România va exporta în continuare. Pentru recolta nouå de grâu nu se genereazå nicio cota¡ie. Riscul este extrem de mare ¿i nimeni nu dore¿te så se expunå inutil.

Pia¡a localå a ajuns la 262 euro/tonå pentru marfa livratå în paritatea CPT Constan¡a. Ca ¿i în cazul grâului, recolta nouå nu se mai coteazå. Problemele pe care le vedem sunt legate de vânzårile efectuate cåtre Iordania ¿i Arabia Sauditå, cåci marfa cu siguran¡å va fi greu de gåsit, iar exportatorii vor suferi pierderi, chiar dacå au cumpårat asiguråri CALL.

Profitul Agricol 9/2022

Porumb Indica¡iile porumbului sunt la 310320 euro/tonå CPT Constan¡a. În unele cazuri, izolate, am våzut ¿i cota¡ii mai ridicate, de 335 euro/tonå. Este logic ca acest lucru så se întâmple: greutatea originårii ¿i a livrårii din Ucraina se mutå în Constan¡a. Navele aflate în rada portului Odessa pentru încårcare au fost nevoite så se retragå în Constan¡a pentru a suplini diferen¡ele neîncårcate. Costurile financiare de a¿teptare s-au triplat în tot acest timp, cåci orice zi costå. În ceea ce prive¿te recolta nouå de porumb, nu se genereazå absolut nicio cota¡ie.

Rapi¡å Indica¡iile în România se conduc dupå AUG22 minus 10-15 euro/tonå pentru marfa livratå la unitå¡ile de procesare. Înså condi¡iile vegetative ale rapi¡ei din acest moment fac ca fermierii så nu aibå încå consisten¡a necesarå vânzårii forward. La aceastå stare de fapt contribuie ¿i factorul politic, care face ca indica¡iile rapi¡ei pe EUROonext

så depå¿eascå nivelul de 720 euro în indica¡ia AUG22.

Floarea-soarelui Lucrurile se acutizeazå în ceea ce prive¿te aprovizionarea cu semin¡e de floarea-soarelui a procesatorilor. Blocajul existent în Ucraina genereazå o lipså acutå la nivel de înlocuire a uleiului brut. Toate indica¡iile duc spre o lipså de materie primå pentru procesatorii români, în competi¡ie activå cu exportatorii ¿i cu ¡årile din UE. Cererea este deosebit de mare ¿i u¿urin¡a cu care cresc pre¡urile de la o zi la alta indicå lipsa materiei prime. Dacå såptåmâna trecutå se tranzac¡iona la nivel de 740-760 dolari/tonå, în acest moment vedem peste 1.000 dolari/tonå. Anumi¡i exportatori cumpårå la pre¡uri care cu greu pot fi crezute pentru a acoperi cererea din UE. Asiståm la niveluri de 1.128 dolari/tonå, DAP Constan¡a pentru loturi de 2.000-3.000 de tone.

Soia Indica¡iile procesatorilor råmân la nivelul de 660 dolari/tonå pentru soia non-GMO livratå la unitå¡ile de procesare interne. Indica¡iile de peste frontierå, în Ungaria, se ridicå la 625-628 euro/tonå DAP unitå¡i de procesare pentru marfa sustenabilå. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 13

CULTURI

VEGETALE “Peste 90% din porumb este atacat de fuzarioz\” Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, acuzå o conspira¡ie a tåcerii în jurul unei probleme spinoase. “Uita¡i-vå la porumb, atacat aproape în totalitate de fuzariozå la vârful ¿tiuletelui. Aia înseamnå aflatoxine, o toxinå naturalå ce omoarå mai rapid decât cea sinteticå. E mult mai periculoaså ca neonicotinoidele. ªi nu facem nimic, toatå lumea tace!”.

ceastå afirma¡ie a fost fåcutå în cadrul unei conferin¡e organizatå de Academie pentru a prezenta rezultatele ob¡inute de cercetåtorii români care au studiat influen¡a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, în culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra popula¡iilor de albine. Ulterior, Tabårå a precizat cå a ajuns la concluzia exprimatå în urma propriilor observa¡ii, dar SCDA Lovrin a demarat o cercetare cu acest subiect. “În fiecare an, mai ales în lunile secetoase, iulie-august, apare Fusarium la vârful ¿tiuletelui. Sunt atacate de regulå patru-cinci boabe, dar uneori mucegaiul se întinde de-a lungul ¿tiuletelui. Aceastå ciupercå produce micotoxine ¿i aflatoxine”. 22

Tabårå sus¡ine cå sunt afecta¡i, în special, hibrizii cu bob dentat, care, de altfel, sunt majoritari în zonele unde porumbul se cultivå pe mari suprafe¡e. “Umblând mult prin ¡arå, pot spune cå nouå din zece ¿tiule¡i sunt afecta¡i. Când boala este observatå, este clar cå în produc¡ie, mai ales în uruiala de porumb, apar reziduuri ale acestor toxine. Nu e prima oarå cå spun lucrul acesta, dar restul lumii tace. Sunt ¡åri, precum cele nordice, care nu acceptå nici cea mai micå urmå de aflatoxine sau micotoxine în porumb. Acolo unde este identificatå, marfa este distruså”. Solu¡ia problemei nu este simplå, fiindcå presupune retragerea omologårii pentru hibrizii care sunt sensibili la atacul de Fusarium ¿i concentrarea cercetårii pe hibrizii rezisten¡i. “Ar fi o må-

Valeriu Tab\r\,

Pre[edintele ASAS

surå drasticå, dar necesarå”.

Robert VERESS

Jean Ionescu, director Corteva, principalul furnizor de geneticå pentru câmpurile din Bårågan, unde porumbul e culturå principalå, nu-l contrazice frontal pe Tabårå, înså aratå cå România este mare exportator de porumb ¿i cå marfa de origine româneascå nu este cunoscutå ca fiind cu probleme calitative. “În 99% din cazuri nu existå probleme cu aflatoxinele. Niciun trader nu-¿i permite så nu aibå ¿i så nu prezinte buletin de analize pentru aflatoxine”. Jean Ionescu recunoa¿te cå fuzariozele sunt o problemå cu care se confruntå unii fermieri români, înså pune acest lucru pe seama unei erori tehnologice ce poate fi corectatå: “Fuzarioza ¿tiuletelui apare de regulå atunci când fermierii laså porumbul så se usuce în câmp. Dacå vrei så nu ai probleme cu aflatoxinele trebuie så recoltezi când umiditatea este între 18 ¿i 23%. Dupå ce apare punctul negru, pe fondul atacurilor de Ostrinia ¿i Helicoverpa ¿i a umiditå¡ii în exces, pot så aparå aceste mucegaiuri”. Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Nou director financiar la Agrinvest Cu o experien¡å de peste 20 de ani la intersec¡ia dintre agribusiness ¿i finance, Gemil Ialcin este, de la începutul acestui an, noul director financiar al Agrinvest. Astfel, odatå cu desåvâr¿irea viziunii de business 360, compania intrå într-o nouå fazå de dezvoltare împreunå cu o echipå de leadership vizionarå. Grupul Agrinvest a avut o cre¿tere constantå ¿i sustenabilå în ultimii 20 ani, evoluând cåtre un business integrat în agriculturå, cu o orientare prioritarå cåtre fermieri, cårora le propune solu¡ii complete de dezvoltare a afacerii. “Comunitatea agricolå trebuie sus¡inutå permanent astfel încât så fie performantå. Rolul departamentului financiar este de a asigura fluxurile de cash necesare, de a atrage aten¡ia asupra unor riscuri în viitor, dar mai ales de a asigura informa¡ii pertinente ¿i corecte pentru luarea deciziilor. Cultura organiza¡ionalå Agrinvest este orientatå spre fermier ¿i asta înseamnå transferul de experien¡å ¿i expertizå cåtre acesta prin comunicare fårå restric¡ii. Agrinvest înseamnå dorin¡a de cre¿tere a afacerii în mod sånåtos, fiind un pol de stabilitate pentru fermier, acesta având acces la resursele necesare an de an pentru a avea o recoltå sånåtoaså ¿i viabilå tehnic ¿i economic”, apreciazå Gemil Ialcin, director financiar Agrinvest.

Profitul Agricol 9/2022

Expertiza profesionalå vastå în mai multe zone ale businessului agricol, de la trading la produc¡ie sau investi¡ii, precum ¿i focusul pe optimizare permanentå a proceselor ¿i a rezultatelor companiei fac ca Gemil så se potriveascå perfect în echipa care va conduce Agrinvest mai aproape de obiectivele sale. Totodatå, intrarea sa în conducerea executivå a companiei este un semnal în plus, cå Agrinvest a coagulat în jurul såu nu doar profesioni¿ti excep¡ionali, ci ¿i oameni care împårtå¿esc fibra moralå ¿i valorile comunitå¡ii. “Am regåsit în Agrinvest un ac¡ionariat perfect acordat la zona de finance, con¿tient de nevoia de a avea un departament eficient ¿i de a asigura o rela¡ie apropiatå ¿i eficientå cu to¡i stakeholderii. Tocmai de aceea, îmi propun, printre altele, optimizarea activitå¡ii

în departamentul pe care îl conduc, asigurarea informa¡iilor pentru luarea deciziilor la un nivel profesionist ¿i crearea unui sistem de evaluare a eficien¡ei fiecårei linii de business a companiei”, spune Gemil Ialcin, Director Financiar Agrinvest. Cu o echipå nouå ¿i performantå ¿i cu noi ¡inte ambi¡ioase, Agrinvest î¿i continuå traseul cåtre topul celor mai importanti jucatori din pia¡a de agribusiness din România. Compania a demonstrat pânå acum o cre¿tere bazatå pe fundamente solide ¿i pe construc¡ia unei comunitå¡i focalizate pe sprijinirea fermierilor, astfel cå, odatå cu abordarea de business complet integrat, distan¡a pânå la obiectivele sale se mic¿oreazå considerabil.

Agrinvest

CRE{TEREA ANIMALELOR

Kilowattul scoate untul din Se folose¿te multå energie electricå pentru vaca de lapte: de la instala¡ia de muls la ventila¡ie, råcirea laptelui, pluguri racloare, separarea ¿i pomparea dejec¡iilor, de la måcinatul cerealelor pânå la extragerea apei din pu¡uri ¿i pomparea ei pentru adåpare ¿i spålarea instala¡iei de muls - totul este consum de energie electricå. Scumpirea nejustificatå a kilowatului a adus facturi enorme, ceea ce pune în pericol existen¡a acestor ferme. Mai ales cå pre¡ul laptelui cre¿te foarte lent.

“

Ce mai putem face? A rezolvat-o domnul Dacian Ciolo¿ ¿i cu asta basta. Îi mul¡umim, så fie sånåtos!... Ne meritåm soarta! Så închidå toate fermele”, spune cu nåduf Florin Chirea din Rusåne¿ti, jude¡ul Olt. De ce e supårat pe Dacian Ciolo¿, nu e clar... Este un fermier dinamic, încå tânår ¿i dacå un asemenea om î¿i pierde încrederea, înseamnå cå situa¡ia din agriculturå este gravå pe fond. Chirea lucreazå 4.000 de hectare de teren ¿i se îngrije¿te de douå ferme exemplare: una cu 1.300 de vaci Holstein pentru lapte, alta de Angus pentru carne. El avertizeazå cå fermele mari nu au avut acces la bani nerambursabili. “Fermele zootehnice trebuie så facå investi¡ii ¿i sunt necesare milioane de euro. Trebuie så mergem pe energie verde, biomaså, så rezolvåm problema dejec¡iilor, så fie protejat terenul ¿i så avem produse”. Din påcate, nu vede prea optimist viitorul. “Energia nu-¿i mai revine, se va scumpi mai mult, pânå vom fi distru¿i. Ne vor da ni¿te bani pe înverzire så nu mai poluåm. Cum au fåcut deja în Olanda. Toate se îndreaptå spre artificial. Factura s-a triplat. E cam gata! Nu mai are nimeni ce så mai facå. S-au închis ferme lângå Pite¿ti, la Råsuceni... În doi ani, ne terminå. Mai rezistå cine poate. Ca så contracaråm criza energeticå cu biogaz, cu fotovoltaice, trebuie milioane de euro. De unde asemenea bani? Procesatorul din Fran¡a nu ne plåte¿te mai mult ca så putem acoperi o asemenea investi¡ie. Am ajuns manipulan¡i pentru ei: cinci milioane aici, cinci mil46

“Facturile noastre s-au triplat aproape la curentul electric”, spune ¿i Mihai Petcu de la Pantelimon, jude¡ul Ilfov. “Ne trebuie så avem un partid al agricultorilor, care så facå ordine. Erau 42 de ferme în jurul Bucure¿tiului. Eu am ¡inut cu greu aceastå fermå så nu moarå. Noi trebuia så avem un partid normal la cap, al agricultorilor, unde nu trebuia primit nimeni dacå nu vine din agricultura realå. Ai låsat ceva în urma ta ca om normal? Intri în partid, altfel nu. Oare ¡åranii mei erau bolnavi la cap? Când fåta vaca, låsau nunta ¿i veneau så vadå vi¡elul. Am avut 7 milioane de vaci ¿i mai avem unul. Indivizi care au distrus agricultura ¿i fabricile de utilaje agricole rânjesc vopsi¡i la televizor. Dumnezeu ne-a pus într-o oazå de fericire, så avem de toate ¿i noi ce facem? Båiatul meu vrea så facem panouri fotovoltaice, dar eu nu ¿tiu dacå mai pot rezista pentru cå s-au fåcut ilegal 5.000 de case în jur.”

tereseazå pe ministru ce necazuri are crescåtorul de vaci? Bugetarii î¿i våd de treaba lor ¿i ne exploateazå pe noi. S-a scumpit curentul, dar tot statul câ¿tigå. S-a umplut ¡ara de bugetari. Pe drumul de pe Valea Prahovei, vezi numai bugetari. La odihnå! Hotelurile pline de bugetari ¿i noi ståm ca pro¿tii ¿i muncim ¿i sâmbåta, ¿i duminica. Noi îi ducem în spate. Ne-au mårit toate impozitele. S-a umplut ¡ara de poli¡ie comunitarå, de firme de pazå, care tot ale bugetarilor sunt. ªi-i plåtesc tot din banii no¿tri. Numårul bugetarilor e dublu fa¡å de numårul priva¡ilor. Poli¡i¿tii fac grevå cå vor lefuri mai mari. Copiii lor fac ¿coala de poli¡ie. Judecåtorii î¿i fac copiii judecåtori cå iau salarii ¿i pensii speciale, mai dau douå-trei tunuri. Dacå e råu la stat, de ce vå duce¡i acolo? Veni¡i la noi la lucru cå nu gåsim pe cine så angajåm. Pre¡ul curentului electric s-a dublat. Cât så cer pe litrul de lapte? Vor cre¿te ¿i mai mult importurile. M-am såturat de nedreptate. Toatå subven¡ia pe care o iau o dau toatå la taxe ¿i impozite”.

Aceea¿i deznådejde am sim¡it ¿i în vocea lui Claudiu Davi¡oiu, fermierul de la Afuma¡i, jude¡ul Ilfov. “O så închidem tot, cå ne-am såturat de balamuc. Curentul - scump, motorina - scumpå, îngrå¿åmintele - scumpe, furajele - scumpe, laptele - ieftin! Dacå a¿ gåsi cumpåråtor, mâine a¿ vinde ferma. Unele facturi mi-au venit altele nu. Nu ¿tiu ce va fi luna viitoare. Tråiesc într-un stres permanent. Ce-l in-

Distribuitorii ¿i-au permis så calce în picioare propriile contracte. O analizå la firul ierbii a fåcut Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. “Gazul metan e mai scump decât curentul electric ¿i asta îi afecteazå mai råu pe fermierii cu påsåri ¿i cu porci. ªi factura mea de energie electricå s-a dublat. Plåteam 12.000 de lei pe lunå ¿i acum a venit o facturå de 20.000. Nu då nimeni nicio explica¡ie.

ioane în afarå muncim pentru ei.” Pre¡ul laptelui a ajuns la 1,85 lei.

Profitul Agricol 9/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

ferme Încå e bine acum pentru cå am avut contract încheiat pe un an. Eu am contract valabil încå, dar abia în august 2023, voi vedea ce vine. Unii fermieri au ajuns într-o situa¡ie dramaticå. Nu justificå nimeni costurile. Curentul e produs în propor¡ie de 85% de societå¡i de stat ¿i România cumpårå 40% din necesar de pe burså. To¡i intermediarii care ne vând curentul vor så ia bani. Eu nu pot încheia contract direct cu Hidroelectrica sau cu Nuclear-Electrica. Furnizorii nu pot încheia contracte. Trebuie så meargå pe burså. Este o ¿arlatanie administratå de statul român. Oamenii care au sinecure politice prin consiliile de administra¡ie iau ni¿te salarii ¿i prime exorbitante pentru cå a crescut profitul. Eu nu må plâng pentru cå ¡åranul a scos såråcia din caså cu vaca, dar existå anumite sectoare care închid por¡ile din cauza facturilor. Iar politicienii vorbesc acum de plafonarea pre¡urilor la alimente. Tu nu controlezi nimic pe tot lan¡ul energetic, a crescut de trei ori curentul electric, a crescut de patru ori gazul, cum så controlezi alimentele? Reducerea TVA nu rezolvå problema. Vor cre¿te profiturile la producåtor. Orice reducere de TVA s-a observat în pia¡å câteva luni, dupå care nu s-a mai observat. A înghi¡it-o producåtorul ¿i cumpåråtorul a plåtit. Este gre¿it fiindcå TVA este o surså

Profitul Agricol 9/2022

importantå pentru bugetul centralizat al statului. Au fåcut un lucru bun cu taxarea inverså la cereale, au scos evaziunea. Så reduci TVA la energie, care se întoarce la stat? Este absurd ¿i periculos. Parcå totul e fåcut så nu func¡ioneze nimic. O singurå måsurå ar fi salutarå: så nu mai permi¡i plata prin off-shore-uri. Pe-acolo circulå totul. Prin off-shore î¿i regleazå companiile profitul ca så nu fie mai mare de 7-8% ¿i så plåteascå doar 1% cåtre statul român. ªi nici pe acela nu vor så-l plåteascå”, spune Ioan Chiriac.

Panouri fotovoltaice unica salvare? Tot mai mul¡i fermieri cautå resurse alternative de energie ¿i e posibil ca tot råul så fie spre bine ¿i aici. “Fac un proiect în acest an pentru panouri fotovoltaice, spune Ioan Chiriac. Va începe cu 50 de kW ¿i va continua în func¡ie de rezultat. “Dacå nu voi putea accesa un proiect fiindcå e complicat, am s-o fac pe banii mei. Sunt fonduri limitate ¿i nu încap to¡i. Costul se ridicå la aproximativ 1.000 de euro pe kilowatt. Cu cât e suprafa¡a mai mare, po¡i så reduci la 800 de euro. Deja am vorbit la bancå pentru un credit. E påcat så nu folosim energia solarå. Mi s-a pårut o investi¡ie nerentabilå mai demult, dar acum, legea spune cå pânå la 200 kW se compenseazå energia. Dacå se ¡in de cuvânt, ar fi extraordinar. Adicå, dacå ai consumat mai pu¡in vara, toamna-iarna î¡i iei curentul din re¡eaua na¡ionalå.

Eu consum lunar cam 20.000 kW. În decembrie, am avut 22.000 kW. Merg racle¡ii mai mult decât vara. Plugurile racloare, morile pentru måcinat, iluminatul dureazå 12 ore pentru perioada de iarnå, mai încålze¿ti la sta¡ia de muls cu un radiator, cu ni¿te aeroterme mari ca så asiguri minim 5 grade Celsius pentru partea electronicå din sala de muls. ªi se adunå. Este båtaie mare de cap la vacå, dar, când o faci cu plåcere, le treci pe toate. Am unde pleca de-acaså. Am luat deja prima pensie. Pe pandemia asta, nu-¡i vine så mai pleci de-acaså”.

“Ne afecteazå pe to¡i criza energeticå”, spune Stelian Podar de la Copåceni, jude¡ul Cluj. Ferma de vaci cu lapte are consumuri foarte mari. Este vorba de muls, de råcirea laptelui, de pomparea apei, de gestionarea dejec¡iilor. “Energia electricå ne afecteazå cel mai mult în perioada actualå. Am ajuns la un consum lunar de 40.000 de lei dupå scumpire. Aproape triplu! Sigur, a crescut consumul de energie ¿i pe lumina electricå. Ne gândim foarte serios så investim în instala¡ii fotovoltaice. To¡i fermierii mari au asemenea inten¡ii, mai ales cå au acoperi¿uri întinse, cum avem ¿i noi. Speråm s-o rezolvåm în 2022. Unii speciali¿ti spun cå investi¡ia ar costa 800-1000 de euro/1kW. “Am luat în calcul mai multe variante, inclusiv o sta¡ie de biogaz.”

Viorel PATRICHI

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 martie ¥n mediul online, adicå pe Facebook ¿i YouTube, va avea loc Conferin¡a Viticon, organizatå sub umbrela seriilor de evenimente Agricover Summit 2022. 11 martie La Bucure¿ti se va ¡ine Adunarea Generalå a LAPAR, în cadrul cåreia se va alege un nou consiliu director ¿i un nou pre¿edinte. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Umorul involuntar al r\zboiului de lâng\ noi • Federa¡ia Interna¡ionalå a Felinelor le-a interzis pisicilor din Rusia så mai participe la concursurile interna¡ionale, dupå ce Rusia a invadat Ucraina, relateazå cu umor negru Daily Mail. Federa¡ia se prezintå ca „Na¡iunile Unite ale federa¡iilor de pisici din întreaga lume”, func¡ioneazå din 1949 ¿i are 39 de ¡åri membre.

cå gigantul Stoli Group are distileriile în Letonia, iar sediul central este în Luxemburg. Sau cå Smirnoff este un brand controlat integral de britanici, iar fabricile sunt în statul Illinois. De fapt, mai bine de jumåtate din vodca vândutå în SUA este de produc¡ie internå, în timp ce importul din Rusia atinge 1%.

• Autoritå¡ile din Kuweit au interzis aproape 1.000 de romane ruse¿ti, inclusiv pe Feodor Mihailovici Dostoievski. Doar vorbe¿te despre Rusia în romanele lui. Rusia anilor 1880... Acum, så vedem cå, în ultimii cinci ani, kuweitienii l-au interzis ¿i pe Victor Hugo pentru „Notre-Dame de Paris” (1831) ¿i „Un veac de singuråtate” (1967), de Gabriel Garcia Màrquez.

• Filarmonica din München tråie¿te o dilemå. Soprana Olga Peretiatko are tata ucrainean ¿i mamå rusoaicå. Så o dea sau så nu o dea afarå? Scrie Peretiatko: „Noi, arti¿tii, avem propria linie a frontului! Mai ales dacå vorbe¿ti ruse¿te. Oamenii acum sunt furio¿i: din cauza lui Putin, a lui Zelenski, a Rusiei, a Ucrainei, dacå e¿ti ru¿inat ¿i plângi, dacå râzi, dacå te prefaci cå nu se întâmplå nimic, dacå ai tåcut în ultimii opt ani sau dacå ai vorbit în ultimii opt ani (referin¡å la anul 2014, când Putin a anexat Crimeea).”

• Iu¡i la mânie, guvernatorii statelor americane Ohio, Utah ¿i New Hampshire le-au cerut magazinelor de båuturi så scoatå de pe rafturi mårcile de vodcå pe motiv cå ar fi ruse¿ti. De unde så ¿tie ei

ORIZONTAL: 1) Tratarea obezilor care au slåbit – Centurå de soldat! 2) Pia¡a de carne vie – Såråcia unora; 3) A påtrunde în adâncuri – 9 10 Nu merge så-l iei cu frecu¿uri; 4) Notå de repro¿! – Controlor... de tren; 5) Teren mâncat – O disputå pe cinste; 6) Un mår... de peste måri ¿i ¡åri; 7) A face act de prezen¡å – Lua¡i prin surprindere; 8) Intrare în aulå; 9) Sus¡inåtoare a construc¡iei – Måsurå la ¡arå! 10) Ie¿ite primele la concursul de frumuse¡e.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

Viorel PATRICHI

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 8/2022 ORIZONTAL: ARATURA - GC; ROTAR - STIH; IB - PINTENI; PUMA - ARSEN; ASA - PIEIRE; TRIAL - TIZ; TICALOSI - A; O - ASINI - PR; LANCE - VIOI; INTARZIERE.

VERTICAL: 1) Precipita¡ii în atmosferå – Coco¿a¡i... de povarå; 2) Aflat în urmårire – Finale la maraton! 3) Strâns cu u¿a – Bune de cinste; 4) E din forma¡ia lui Hagi – A¿ezat pe scaun; 5) Scos din luptå; 6) Îmbråcat doar de la brâu în sus – ºinute la discre¡ie; 7) Apel la prieteni – Merge la potrivealå; 8) Legåturå la bisericå; 9) Face legåtura punct cu punct – Pierdere pentru arti¿ti; 10) Desfacere de încål¡åminte. Profitul Agricol 9/2022