nr. 8 din 2 martie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Fran¡a interzice carnea care con¡ine antibiotice
Evenimentele s\pt\m=nii APIA a finalizat plå¡ile la motorinå Adrian Chesnoiu, preocupat de alimente pentru refugia¡i Propunerile APPR de îmbunåtå¡ire a PNS
7
Interzicerea monoculturii la porumb va avea efecte dezastruoase
9
7
Îngrå¿åmintele se scumpesc din cauza råzboiului
10
8
Ciech Agro, un nou furnizor de PPP-uri
10
Pre]uri [i pie]e
Culturi vegetale
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Biharia, creat la Lovrin, produce 12 tone la ha
24
16
Azo-Speed: Forme optime de azot pentru cultura de porumb
26
Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 71 mil. tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Predic¡iile lui Cezar: Haosul råzboiului e haosul pie¡ei
16
18
Direc]ii agricole Setea de påmânt
19
Tom Vilsack: alimentele nu se vor scumpi în SUA 12
Adrian Balaban a pierdut Bayer estimeazå zeci de miliarde de euro 90% din efectivele de porci din produse noi 28 Liviu Me¿ter a avut o pierdere de 20.000 de euro, în 2021 Provocårile protec¡iei culturilor de cereale påioase în 2022 30 Agricultura digital\ Ce îngreuneazå activitatea producerii Ce este viticultura inteligentå? de såmân¡å hibridå? 32 Rivulis, serviciu digital pentru monitorizarea culturilor Prevenirea bolilor la rapi¡å produsele performante Ma[ini & utilaje fac diferen¡a 34 Tractoarele Deutz-Fahr 6C
Direc¡ia agricolå trebuie så fie un liant între minister ¿i fermieri 20 Gr\dina, via [i livada Fertilizare eficientå Planul na¡ional strategic Via]a companiilor cu echipamente performante al cartofului 36
Cre[terea animalelor Gavrilå Tuchilu¿ a finalizat Agricultura våzutå din “turnul de control” grajdul pentru capre al Syngenta 22 Aditiv contra flatulen¡ei vacilor
12
Locuri de munc\
40
42
43
44
46
48
50
Hobby 39
Vânatul în bucate (6)
53
39
Începe Banat Brunch
54
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Propunerile APPR de APPR a transmis în scris Ministerului Agriculturii câteva propuneri concrete, punctuale, de îmbunåtå¡ire a PNS. Cristina Cionga, directorul pentru politici europene al organiza¡iei, spune cå reprezentan¡ii ministerului au fost foarte deschi¿i la solu¡iile concrete pe care APPR le-a gândit.
Rota¡ia culturilor (GAEC 7) Pentru condi¡ia de rota¡ie a culturilor (GAEC 7), APPR propune o schemå în beneficiul cultivatorilor de porumb care practicå monocultura. Mecanismul a fost gândit de Fran¡a, care a gåsit o porti¡å în Regulamentul 2115/2021 privind elaborarea PNS, pornind de la premisa cå porumbul este una dintre culturile cele mai eficiente în stocarea carbonului, contribuind la obiectivul de neutralitate climaticå. Schema presupune: - asigurarea condi¡iei de diversificare, prin înfiin¡area a mai multor culturi, în func¡ie de suprafa¡å (între 5 ha ¿i 30 ha trebuie så se foloseascå cel pu¡in douå culturi diferite). ¥n cazul suprafe¡elor de peste 30 ha sunt necesare cel pu¡in trei culturi diferite; în ambele cazuri, cultura principalå poate så acopere maximum 75% din teren. ¥n cazul fermelor de peste 30 ha, suplimentar, douå culturi preponderente pot så acopere împreunå maxim 95% din terenul arabil. - asigurarea acoperirii pe timpul iernii a suprafe¡ei de pe care s-a recoltat porumbul; covorul vegetal poate fi semånat cu specii fixatoare de azot în 8
acelea¿i condi¡ii cerute de angajamentul de agro-mediu “Culturi verzi”, dar nu vor fi eligibile pentru acest angajament, pentru a evita dubla compensare.
Procentul minim alocat elementelor neproductive (GAEC 8) APPR solicitå MADR så precizeze defini¡ia pârloagei, perioada în care suprafa¡a respectivå nu poate fi cultivatå ¿i bunele practici care trebuie aplicate. Ecoschema “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” APPR propune reformularea condi¡iilor generale ¿i specifice. Condi¡ii generale: fermierul trebuie så de¡inå o exploata¡ie de minim 5 ha teren arabil, cu parcele de minim 0,3 ha ¿i så cultive pe minim 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi anuale bogate în proteinå vegetalå/leguminoase, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazåre de consum/furajerå, måzåriche, sparcetå, trifoi, facelia, fasole, fasoli¡å, ghizdei, nåut, lupin, linte, bob, lucernå, arahide, amestecuri de leguminoase ¿i graminee perene. Condi¡ii specifice: în cadrul tehnologiilor agricole în teren arabil benefice pentru mediu, fermierul trebuie så aplice la alegere una dintre practicile benefice pentru mediu, din cele cinci de mai jos, dupå caz, în func¡ie de dotarea tehnologicå de care dispune: (a) Trebuie så aloce peste 4% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå). Pentru calcularea propor¡iilor diferitelor culturi, suprafa¡a acoperitå de o culturå poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafa¡a eligibilå: arbori izola¡i, arbori în aliniament în cazul în care lå¡imea ¿irului de arbori måsuratå
la nivelul solului nu depå¿e¿te 2 m, pe care nu se poate desfå¿ura activitate agricolå; în cazul perdelelor forestiere lå¡imea acestora poate fi de maxim 30 de metri. (b) Så practice diversificarea culturilor prin înfiin¡area mai multor culturi pe terenul arabil, în func¡ie de suprafa¡å, dupå cum am precizat mai sus (la GAEC 7), cu urmåtoarele condi¡ii suplimentare: indiferent de mårimea exploata¡iei pentru care solicitå sprijinul prin aceastå ecoschemå, în cazul în care suprafa¡a de teren arabil este cultivatå în propor¡ie de peste 75% cu iarbå/plante erbacee/leguminoase, sau acoperitå cu culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de produc¡ie, pe suprafa¡a råmaså, cultura principalå trebuie så ocupe maximum 80% din terenul arabil; suprafe¡ele pe care se seamånå un amestec de semin¡e, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singurå culturå. (c) Så practice o tehnologie de agriculturå de tip conservativ - “No tillage sau minimum tillage” pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a exploata¡iei, caz în care este eligibil pe întreaga suprafa¡å exploatatå. Lucrårile solului pentru agricultura conservativå exclud aratul (întoarcerea brazdei). (d) Så aplice practica de (i) fertirigare ra¡ionalå - care presupune administrarea apei în func¡ie de stadiul de cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor ¿i de gradul de umiditate din sol, optimizarea programului de udåri în func¡ie de stadiul de cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor sau (ii) fertilizare fazialå frac¡ionatå a azotului (foliar sau la sol, efectul nutritiv al îngrå¿åmintelor chimice sporind cu peste 30% la azot, cu 20 - 25% la fosfor ¿i cu 15 - 20% la potasiu), pe toatå suprafa¡a exploata¡iei sau pe o parte a exploata¡iei, caz în care este eligibil doar pe suprafa¡a exploatatå sub aceastå formå agrotehnicå. Profitul Agricol 8/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
îmbun\t\]ire a PNS (e) Så practice agricultura de precizie, pe baza cartårii agro-chimice ¿i a unui plan de management al nutrien¡ilor, utilizarea unor abordåri inovatoare pentru a minimiza pierderile de nutrien¡i (de exemplu: rate variabile de fertilizare, introducerea în tehnologia de fertilizare a unui stabilizator de azot menit så protejeze mediul înconjuråtor prin reducerea nivelului de nitra¡i levigabili ¿i sincronizarea curbei de consum a azotului cu disponibilitatea acestuia pentru plantele de culturå, utilizarea de produse cu azot cu eliberare lentå etc.).
Angajamentul de agro-mediu “Culturi verzi” APPR propune amendamente pentru a spori beneficiile de mediu, dar ¿i economice ale covorului verde, prin stocarea carbonului, cre¿terea fertilitå¡ii solului (cre¿terea con¡inutului de hu-
mus) ¿i a capacitå¡ii acestuia de a re¡ine apa, prevenirea formårii crustei dupå ploaie, absorb¡ia azotului rezidual ¿i cre¿terea biodiversitå¡ii. În acest sens, se considerå cå datalimitå de înfiin¡are (30 septembrie) ¿i data-limitå de distrugere a culturii verzi (31 martie) nu sunt adecvate, în unii ani condi¡iile meteorologice fåcând imposibile lucrårile agricole atât de devreme. Din cauza umiditå¡ii excesive a solului, a con¡inutului ridicat de argilå, mai ales în condi¡iile tehnologiei min-till sau no-till, încorporarea biomasei în sol nu se poate realiza. De aceea, e necesar ca înfiin¡area covorului verde så se facå pânå la 31 octombrie, iar distrugerea pânå la 15 aprilie, cu obligativitatea men¡inerii sale pe o perioadå minimå de 12 såptåmâni de la råsårire. Tot conform APPR, ar trebui permiså fertilizarea starter pentru a cre¿te
capacitatea de captare a azotului rezidual, iar distrugerea culturii verzi så se poatå realiza prin orice metodå (mecanic, înghe¡ sau erbicidare), pentru conservarea umiditå¡ii în sol.
Interven¡ia în zone cu constrângeri naturale sau alte zone cu constrângeri specifice APPR solicitå urgentarea actualizårii ANC, adicå a listei UAT-urilor incluse în zone cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice. Includerea în listå trebuie så aibå în vedere atât factori climatici (secetå, ariditate), cât ¿i edafici ¿i de relief, care prezintå caracteristici nefavorabile de mediu, ce limiteazå activitatea agricolå prin ob¡inerea de produc¡ii reduse, scurtarea perioadei de vegeta¡ie, cre¿terea costurilor de produc¡ie etc. Actualizarea este necesarå deoarece datele cele mai recente furnizate de ANMH indicå accelerarea fenomenului de aridizare în regiuni din estul României care în actuala perioadå de programare nu au fost incluse în ANC.
Interzicerea monoculturii la porumb va avea efecte dezastruoase Regulamentul 2115/2021 privind elaborarea PNS pare så fi låsat o porti¡å pentru cerin¡a de rota¡ie a culturilor (GAEC 7) så nu fie restrictivå în cazul culturii porumbului. Conform Regulamentului, “rota¡ia constå în alternarea culturilor cel pu¡in o datå pe an la nivel de parcelå agricolå (cu excep¡ia culturilor multianuale, a ierbii ¿i a altor plante furajere erbacee ¿i a terenurilor låsate în pârloagå), inclusiv a culturilor secundare gestionate în mod corespunzåtor. În func¡ie de diversitatea metodelor agricole ¿i de condi¡iile agroclimatice, statele membre pot autoriza, în regiuProfitul Agricol 8/2022
nile în cauzå, alte practici de ameliorare a rota¡iei culturilor cu culturi de leguminoase sau prin diversificarea culturilor care vizeazå îmbunåtå¡irea ¿i conservarea poten¡ialului solului în conformitate cu obiectivele prezentului standard GAEC”. În baza acestei prevederi, atât fermierii francezi, cât ¿i cei români le-au solicitat autoritå¡ilor de resort (¿i e posibil så ob¡inå) includerea în PNS a monoculturii de porumb, cu unele restric¡ii ¿i sub o supraveghere permanentå a respectårii acestora. Înså, în ¿edin¡a Copa-Cogeca de vineri, 25 februarie, Christiane Lam-
bert ¿i-a informat membri cå este probabil ca monocultura porumbului så fie explicit interziså de Comisia Europeanå. Dacå informa¡ia se adevere¿te, ar fi o serioaså loviturå pentru mul¡i dintre producåtorii de porumb europeni. Conform unei analize a Confedera¡iei Europene a Producåtorilor de Porumb, interzicerea monoculturii porumbului va scådea produc¡iile europene cu cel pu¡in 25%.
pagini de Robert VERESS 9
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 25 februarie 2022, a fost de 365 dolari/tonå (1.533 lei). A crescut cu 38 dolari/tonå.
Grâu România FOB Constan¡a 297 euro/t (+ 20) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.
Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 99.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Thailanda 57.770 tone.
¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t
Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie
21.02 303 317 309
22.02 307 319 315
23.02 24.02 25.02 309 315 330 321 327 333 319 321 337 $/t
Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie
21.02 309 317 319
22.02 317 319 323
23.02 319 320 327
24.02 325 330 333
25.02 345 347 350
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 293 dolari/tonå (1.231 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.02 Rouen 297 Dunquerque 297 Pallice 257 Creil FOB 283 Moselle FOB 301 Rouen FOB 307
22.02 23.02 299 303 299 301 259 261 285 297 303 307 309 311
22.02 275 279 283
23.02 277 281 285
România
24.02 283 285 287
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 februarie 2022, a
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 35 euro/tonå.
Mar Mai Iul
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.02 Bordeaux 247 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 251 Pontivy 250
14
$/t
22.02 23.02 24.02 25.02 247 249 269 273 245 247 259 271 245 247 267 269 euro/t
22.02 23.02 24.02 25.02 249 250 251 277 247 249 250 277 259 261 263 291 253 255 257 285 253 254 257 285
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 271 dolari/tonå (1.138 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
21.02 245 243 241
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 257 dolari/t (1.079 lei).
25.02 293 295 307
FOB Constan¡a 277 euro/t (+ 30) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.
Cota¡ii - Bursa din Chicago
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 271 dolari/t (1.138 lei).
25.02 315 313 313 310 319 363
fost de 290 dolari/tonå (1.218 lei). A crescut cu 29 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Porumb
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 363 euro/tonå (1.779 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei).
euro/t 24.02 305 303 303 301 309 353
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 21.02 Martie 273 Aprilie 277 Mai 281
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 319 euro/tonå (1.563 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 25 februarie 2022, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 295 dolari/tonå (1.239 lei). A crescut cu 22 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 273 275 277 285 295 275 277 279 293 297
Profitul Agricol 8/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 639 dolari/tonå (2.684 lei). A crescut cu 48 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 februarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 21.02 Martie 557 Aprilie 559 Mai 563
22.02 571 569 567
$/t 23.02 573 571 571
24.02 609 599 603
25.02 611 607 609
Orz România FOB Constan¡a 275 euro/t (+ 30) 1.347 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
21.02 243 243 251
22.02 245 245 253
23.02 247 247 255
24.02 297 297 303
25.02 309 309 311
257 265
259 263 303 311 267 269 317 321
Sorg
PREºURI 21 - 25.02.2022
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 februarie 2022, a fost de 251 dolari/tonå (1.054 lei). A crescut cu 28 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 777.770 tone, Olanda 107.770 tone, Taiwan 77.570 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 57.970 tone.
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 25 februarie 2022, a fost de 639 dolari/tonå (2.684 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 512 dolari/tonå (2.150 lei), în cre¿tere cu 35 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 21.02 Martie 1.377 Aprilie 1.385 Mai 1.371
22.02 1.385 1.397 1.377
23.02 1.397 1.399 1.385
24.02 1.537 1.551 1.547
$/t 25.02 1.587 1.585 1.577
FOB-Rouen, a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei), mai mare cu 66 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 321 euro/tonå (1.573 lei). A crescut cu 56 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 273 dolari/t (1.147 lei), cu 30 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Canada 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t
Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 223 225 227 249 251 227 235 237 259 261
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 577 585 593 629 639 Mai 573 579 585 619 637
Floarea-soarelui
chidere, pe 25 februarie, a fost de 649 dolari/tonå (2.726 lei).
¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 650 euro/tonå (3.185 lei). A înregistrat o cre¿tere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 februarie 2022.
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 699 dolari/tonå (2.936 lei).
¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina
$/t
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 777 dolari/t (3.263 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 639 643 645 647 649
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Dieppe 641 643 645 647 650
Rapi¡å
La bursa Rouen pre¡ul a fost de 693 euro/tonå (3.396 lei), mai mare cu 22 euro/tonå.
¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 703 euro/tonå (3.445 lei). A crescut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 februarie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 21.02 Rouen 671 Dunquerque 671 Moselle 673
22.02 673 673 677
23.02 677 675 685
24.02 679 677 697
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 691 euro/tonå (3.386 lei), mai mare cu 20 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
25.02 693 691 703
Martie Aprilie Mai
21.02 797 785 759
22.02 803 793 767
23.02 805 795 777
24.02 825 815 785
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
365 dolari/t
Profitul Agricol 8/2022
+ 38
290 dolari/t
+ 29
$/t
21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 477 483 485 507 512 Mai 473 479 485 503 507
639 dolari/t
+ 48
251 dolari/t
+ 28 15
$/t 25.02 835 825 795
VIA}A COMPANIILOR
Agricultura v\zut\ din “turnul de control” al Syngenta Ioana Tudor conduce unul din “turnurile de control” ale Syngenta. Este responsabilå de întreaga activitate de marketing pentru divizia de produse de protec¡ia plantelor. Are o experien¡å de 25 de ani în companie ¿i considerå cå mai poate urca în ierarhia organiza¡iei pe care o iube¿te pentru profilul såu unic. În Basel, Elve¡ia, la sediul central, lucreazå oameni de pe tot globul, peste 60 de nationalitå¡i. “Încercåm så mixåm toate culturile. Fiecare vine dintr-o alta ¡arå ¿i aduce ceva deosebit”, spune Ioana Tudor. Considerå cå acest lucru s-a transmis în business. A fåcut så existe în Syngenta o culturå “foarte colaborativå, curioaså ¿i prietenoaså”. “Ne diferen¡iazå fa¡å de competi¡ie ¿i sper cå se translateazå în rela¡ia cu fermierii”, mai spune Ioana Tudor. Inova¡ia este rapid popularizatå Un lucru care face din Syngenta o companie deosebitå este dezvoltarea echilibratå geografic. “Ne då ocazia så experimentåm în toatå lumea ¿i, când descoperim ceva interesant, avem ocazia så facem schimb de experien¡å în privin¡a celor mai bune practici”. De altfel, unul din rolurile pe care îl are echipa sa este så transfere cuno¿tin¡e dintr-o parte în alta a lumii cât de repede posibil. Dacå a apårut un dåunåtor într-o parte a lumii, informa¡ia ajunge mai întâi la echipa globalå ¿i apoi la fermieri, în scurt timp.
Legisla¡ia Uniunii Europene, tot mai restrictivå pentru produse agrochimice Din cauzå cå legisla¡ia europeanå este foarte restrictivå, compania, ¿i în fapt întreaga industrie, a pierdut foarte multe produse comerciale ce erau omologate. De asemenea, foarte multe din cele noi, omologate în alte ¡åri, au ¿anse minime så fie acceptate ¿i în Uniunea Europeanå, iar cele care trec totu¿i prin sita finå ob¡in înregistrarea foarte greu. “Unul din fungicidele noastre, Adepidyn technology, a fost lansat în Argentina în 2016. În Europa încå a¿tep22
tåm så vedem dacå ne este aprobat. Suntem în procesul de omologare”, exemplificå Ioana Tudor. Reînregistrarea produselor este ¿i ea complicatå, dureazå mult ¿i este costisitoare. A¿a se face cå, din cauza politicii foarte restrictive, portofoliul pentru Europa a început så fie separat fa¡å de cel pentru restul lumii. Implica¡iile sunt numeroase, atât pentru fermieri, cât ¿i pentru afacerea companiei. Mai pu¡ine produse înseamnå mai pu¡inå flexibilitate, risc mai mare de apari¡ie a rezisten¡ei, ceea ce face nu numai ca fermierii så aibå pu¡ine solu¡ii de combatere, ci ¿i ca via¡a produselor så li se scurteze. Produsele noi se înregistreazå cel mai rapid ¿i cu predictibilitate în Argentina, Australia ¿i SUA. Argentina es-
te aproape întotdeauna prima. Dupå ce produsul e gata, omologarea dureazå doi-trei ani ¿i produsul este adoptat foarte rapid, dupå ce a fost dezvoltat cinci-¿apte ani înainte. “ºårile cu un ciclu rapid de aprobare sunt cele în care fermierii sunt foarte bine organiza¡i ¿i au o voce politicå ¿i în fa¡a autoritå¡ilor, iar agricultura are o pondere mare în economie”, remarcå Ioana. România este, în general, cu un pas în spate fa¡å de Europa de Vest, în ceea ce prive¿te lansårile de produse, situa¡ie care ar putea fi îmbunåtå¡itå.
Un imbold legislativ, un pas înainte Industria a evoluat enorm în ultimii 15 ani. “Înainte se administrau kilo-
Investi]ie pe termen lung Preluarea de cåtre ChemChina a avut efecte benefice asupra evolu¡iei Syngenta. “Putem så investim pe termen lung, am solidificat toate investi¡iile pe cercetare, care vor fi foarte importante pe termen lung. Fiind ciclul atât de mare, så ai flexibilitate ¿i så po¡i så investe¿ti va însemna foarte mult pentru noi”, exemplificå Ioana Tudor impactul pe care l-a avut noul investitor asupra activitå¡ii firmei. China
are un interes strategic de dezvoltare rapidå a agriculturii locale, are 7% din suprafa¡a agricolå mondialå, dar ¿i 23% din popula¡ia lunii ¿i vrea så reducå dependen¡a de importuri. Syngenta poate ajuta China så-¿i dezvolte sectorul agricol prin produse ¿i servicii inovative. “Au fost interesa¡i de inova¡ie, iar în restul lumii så facem cum credem cå este mai bine pentru business”, conchide Tudor. Profitul Agricol 8/2022
VIA}A COMPANIILOR grame de produse pe un hectar, acum punem grame”, mai spune Ioana. Industria a fost for¡atå så inventeze produse care råspund provocårilor legislative. “Problema este cå schimbarile sunt prea multe ¿i se fac prea rapid. Legisla¡ia se modificå la fiecare trei-patru ani, iar noi dacå luåm o decizie în cercetare, e foarte greu så te întorci înapoi cu 15 ani ¿i så schimbi ce ai fåcut”. Adoptarea de produse biologice poate nu s-ar fi fåcut atât de rapid dacå nu ar fi fost provocårile de legisla¡ie. Selec¡ia proiectelor de produse se face cu mult mai mare aten¡ie. Testårile în privin¡a reziduurilor se fac mult mai devreme decât în trecut, când poate devenea prea târziu pentru a mai schimba caracteristicile produsului. Syngenta a cumpårat o firmå lider de produse de biostimulare, Valagro, ceea ce va ajuta la extinderea portofoliului. Preocupåri existå ¿i pentru protec¡ia plantelor. “Încercåm så descoperim noi sau poate în parteneriat cu firme mai mici så aducem produse biologice. Nu o så fie la fel de eficace ca cele sintetice, dar încercåm så diversificåm portofoliul”, spune Ioana Tudor. Efortul e mare, la fel ¿i implicarea. Un alt factor de care trebuie ¡inut
Agricultura digitalå În ultimii cinci-¿ase ani, Syngenta a construit sau a cumpårat firme mai mici, specializate pe partea de decizii suport pentru fermieri. Agricultura digitalå este unul din pa¿ii strategici fåcu¡i. Acum doi ani a cumpårat o firmå din Ucraina, Cropio, foarte cunoscutå pe pia¡a de est, iar mai devreme, a cumpårat un lider în domeniul digital în agriculturå în Brazilia - firma Strider. “Echipa noastrå digitalå acum ia ce este mai bun din aceste sisteme ¿i le punem împreunå, în func¡ie de ce este nevoie pe o anumitå pia¡å - brandul folosit pentru oferta noastrå digitalå este Cropwise. Se pot realiza aplica¡ii asemenea unui Lego, o parte fiind deja disponibile ¿i în Romania!”. Profitul Agricol 8/2022
cont poate mai mult ca înainte este cel al schimbårilor climatice. Cercetåtorii încearcå så estimeze ce se va cultiva în diferite zone geografice în viitor datoritå schimbårilor de climå ¿i så pregåteascå produsele potrivite. “Credem cå este cea mai bunå din industrie”, spune, cu convingere, managerul.
Ioana Tudor
Strategie regânditå în spirit Green Deal EU Green Deal a fost unul din principiile care a stat la baza reactualizårii strategiilor de cercetare ¿i a celei generale, de anul trecut. “Am încercat så ne gândim ce trebuie så ajuståm pentru a aduce produse care încå se vor putea înregistra când EU Green Deal o så fie implementat”, spune Ioana. Profilul produselor o så fie diferit, conform criteriile specifice ale Uniunii Europene, “poate cu o eficacitate mai micå, dar mai bunå ¿anse de înregistrabilitate”, fårå reziduuri, fårå remanen¡e, mai multe produse biologice. Este circumspectå în privin¡a aplicårii Green Deal a¿a cum este acum cunoscut. Reducerea utilizårii de produse de protec¡ia plantelor, a¿a cum se dore¿te acum, ar duce la imposibilitatea fermierilor de a produce recolte în mod
competitiv, de a mai satisface consumatorul, iar impactul în mediul înconjuråtor va fi negativ din cauza cre¿terii de importuri, cât ¿i a reducerii productivitå¡ii. “Multe din ideile acestea vor fi foarte importante ca så fim competitivi atunci când Green Deal o så fie implementat”, mai considerå Ioana. Criteriile avute în vedere sunt numeroase. Una din marile realizåri de anul trecut a fost reevaluarea ¡intelor de cercetare, pe fiecare segment. A fost actualizatå toatå strategia de cercetare. Au fost schimbate prioritå¡i, au fost luate decizii pentru a împrumuta idei din experien¡a domeniului farmaceutic. “Am decis så facem mai multe parteneriate. În industria noastrå este foarte important så ai parteneriate, mai ales în partea ini¡ialå, de cercetare. Inteligen¡a artificialå ne va da multe op¡iuni de a testa foarte mul¡i compu¿i chimici. Probabil, în viitor va fi posibil så creezi produsul prin modelare computerizatå, înainte de a fi testat în serå sau pe câmp. Colegii no¿tri din cercetare sunt foarte încânta¡i pentru cå le extinde posibilitå¡ile. Am fåcut anul trecut douå parteneriate cu firme de tehnologie care vin din domeniul farmaceutic ¿i acum le aducem la noi în agriculturå”, explicå Ioana Tudor. Se poate reduce în viitor activitatea, foarte scumpå ¿i dependentå de vreme ¿i presiunea de boli ¿i insecte, reprezentatå de testårile în câmp. Doamna Tudor observå ¿i faptul cå Uniunea Europeanå vrea så impunå cât de mult viziunea europeanå pentru importuri, iar acest ¡el nu este realistic. În America Latinå, de exemplu, ca urmare a condi¡iilor naturale de climå tropicalå, presiunea bolilor ¿i insectelor este atât de mare încât nu existå posibilitatea unei conformåri. Este foarte cald ¿i umed; au doua recolte pe an. “E foarte mare presiunea de boli ¿i dåunåtori care nici nu existå în Europa. Acolo folosesc foarte mult produse chimice, altfel nu ar ob¡ine nimic la finalul sezonului”, mai specificå ea.
Adrian MIHAI 23
Adrian Balaban a pierdut 90% din efectivele de porci Toate fermele de porci ale lui Adrian Balaban, un crescåtor consacrat din Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, au fost afectate de pesta porcinå africanå. “Mai am pu¡in peste 10% din efective. Din 8.000 de scroafe, mai am 1.000. Este un dezastru, repet asta mereu, încât am impresia cå nu ne mai crede nimeni. Strig ¿i eu peste tot, dar nu må bagå nimeni în seamå”, spune fermierul. Este dramatic så ai certitudinea cå autoritå¡ile nu în¡eleg prin ce trec fermierii no¿tri ¿i nici nu întreprind nimic. “Am scåpat de porci, nu de necazuri. Am avut probleme în multe ferme, dar nu le-am închis. O cascadå de evenimente ne-a dat peste cap. Încercåm så remediem, nu am terminat curå¡enia în hale. Este mult de lucru. Va fi un an greu pentru noi. Vom repopula, dar nu ¿tim încå dacå am gre¿it, cine a gre¿it ¿i unde a gre¿it”, spune Balaban. De fapt, asta e principala dilemå. A lui ¿i a altor crescåtori de talia lui. Dacå nu a gre¿it nimeni, este ca la covid: nimeni nu e vinovat pentru contaminare. Nimeni nu poartå vina bolii care s-a întins ca focul în toatå ¡ara. “Neglijen¡å nu a fost la noi, incon¿tien¡å nici atât. În general, românii suferå de ne¿tiin¡å, nu ¿tiu cum se transmite 40
virusul pestei porcine africane. Având în vedere multitudinea de focare ¿i cantitatea mare de viru¿i din jurul nostru, nu ¿tim cum så ne mai ferim, nu ståpânim toate mijloacele de protec¡ie.” se fråmântå fermierul. “Toatå lumea zice cå este o boalå de contact. Bun, deci nu mai iei contact cu exteriorul, dar atunci cum mai ajunge boala în ferme? Înseamnå cå to¡i oamenii sunt vectori? Atunci carnea este sau nu un pericol pentru sånåtatea omului?”, se întreabå vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Fermierii au depus dosarele pentru sprijinul privind bunåstarea porcilor în func¡ie de ce previzioneazå fiecare cå va face în anul ce urmeazå. Apari¡ia unui vaccin eficient este o perspectivå tot mai îndepårtatå. Pesta porcinå africanå a devenit o problemå socialå. “Noi nu cerem så fie lua¡i porcii ¡åranilor din curte, ci doar så se reglementeze cre¿terea porcilor în gospodårii din punct de vedere sanitar veterinar. Noi nu cerem så se fiscalizeze porcul ¡åranului, dar, dupå ce cå nu plåte¿te taxe, impozite, måcar så se stabileascå ni¿te reguli veterinare precise de cre¿tere ¿i pentru ¡årani. Pe porc nu-l deranjeazå så stea în noroi pânå la gât.
Problema este så respecte ni¿te reguli privind mi¿carea porcilor, declararea lor, nu pentru fiscalizare, ci pentru a avea o eviden¡å clarå a efectivelor. Sar putea face ¿i ni¿te adåposturi standard pentru micii crescåtori. Autoritå¡ile vin la mine în fermå ¿i måsoarå cu ¿ublerul ¿i cu laserul fiecare suprafa¡å, cå nu am respectat normele, cå trebuie så fie 0,65 metri påtra¡i la fiecare porc, dar la ¡årani nu vine nimeni, de parcå am avea douå Românii”, spune Adrian Balaban. Fermierii cer de ani lungi extinderea acelora¿i exigen¡e ¿i la gospodåriile ¡åråne¿ti. “Eu nu vreau så ne protejeze pe noi, nu vreau så se facå diferen¡a între fermele comerciale ¿i cele de subzisten¡å. Nici nu mai ¿tii cum e corect: så plåte¿ti taxe cåtre stat într-o rela¡ie corectå cu statul român sau så func¡ionezi într-un sistem paralel cu statul român? Asta ne bulverseazå pe noi to¡i”. Faptul cå autoritå¡ile nu reu¿esc så impunå o lege clarå pentru micii crescåtori aratå cå porcul a råmas la noi o nucå electoralå tare, pietroaså. Nu întâmplåtor, ¿i aståzi ¡åranii de prin satele Buzåului se salutå într-un mod original: “Noroc, Gheorghe, tråi-¡i-ar porcii!”...
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 8/2022
LOCURI DE MUNC|
Responsabilitå¡ile principale: • Promovarea ¿i vânzarea produselor ¿i serviciilor de protec¡ia plantelor în zona geograficå alocatå: sud-estul României; • De¡ine cuno¿tin¡e tehnice detaliate despre produse ¿i cunoa¿te amånun¡it afacerile clien¡ilor direc¡i ¿i indirec¡i; • Sprijinå echipele companiilor de distribu¡ie ¿i fermierii cu cuno¿tin¡e tehnice ¿i comerciale; • Implementarea programelor de marketing la nivel de fermå; • Organizarea de loturi demonstrative în câmp, în vederea promovårii produselor companiei, precum ¿i organizarea de întâlniri cu fermierii. Calificåri ¿i cuno¿tin¡e: • Peste 3 ani de experien¡å în domeniul agricol ¿i al vânzårii de inputuri pentru agriculturå; • Cuno¿tin¡e bune în domeniul agriculturii; • Experien¡å în vânzåri de inputuri agricole (produse de protec¡ia plantelor reprezintå un avantaj); • Permis de conducere (cat. B) ¿i disponibilitate la cålåtorii (interne ¿i interna¡ionale); • Cunoa¿terea bunå a limbii engleze. Alte limbi stråine ar fi un avantaj. • Cuno¿tin¡e PC foarte bune (Word, Excel, PowerPoint) • Domiciliul în jude¡ele Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Constan¡a constituie un avantaj.
Persoanele interesate sunt rugate så trimitå CV-ul la adresa: raluca.trandafir@fmc.com
AGROPLANT BUCUREŞTI, Companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,
ANGAJEAZÅ Reprezentan¡i vânzåri (Ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: BRÅILA, BUZÅU, GIURGIU, IALOMIºA, PRAHOVA, VRANCEA RESPONSABILITźI:
CE OFERIM:
CE CEREM:
- Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å în jude¡ul de lucru; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni). - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj; - Experien¡å minim 2 ani; - Competen¡e: PC, Word, Excel, limbå strainå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.
Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa: agroplant_bucuresti@yahoo.com 50
Profitul Agricol 8/2022
Profitul Agricol 8/2022
51