Issuu

nr. 7 din 23 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii PNS-ul în dezbatere publicå

LAPAR: o altå ¿anså ratatå de reformå a agriculturii

UNCSV: PNS-ul, cu bune, cu rele

Alina Cre¡u, APPR: Nu este ceea ce am gândit noi!

Pre]uri [i pie]e

Predic¡iile lui Cezar: Scade grâul, cre¿te floarea

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

364 milioane de tone de soia

În culisele Bruxelles-ului

Situa¡ia culturii de rapi¡å

Avertizare: prezen¡a buruienilor monocotiledonate în cultura de påioase

Cre[terea animalelor 24

Bayer: douå amenin¡åri la rapi¡å, în Câmpia de Vest

Nume noi în conducerea APPR

FCBR nu acceptå cre¿terea pragului la 500 de vaci

Cora¿ Ardelean încå rezistå la criza energeticå

Ma[ini & utilaje

Congresul anual al APPR

Scandal major în agricultura britanicå

Culturi vegetale

Reportaj de ferm\

A economisit un milion de lei achizi¡ionând din timp îngrå¿åmintele

Îngrå¿åmintele s-au ieftinit pu¡in 12

Statul va administra fondul de gestionare a riscurilor 9 Agricover a lansat cardul FERMIER

Trika Expert, insecticid ¿i fertilizant în aceea¿i granulå

Saaten Union: Noutå¡ile la floarea-soarelui

Dubla performan¡å Multipack

Wuxal Zinc. Plus de nutri¡ie, toleran¡å la stres ¿i productivitate

Perspective rezervate dupå o iarnå blândå ¿i uscatå

Robotul zburåtor care culege fructe

Kubota a livrat tractorul M7003 cu numårul 10.000

Consultan¡a tehnicå, calea spre competitivitate

Opinii

Planul Na¡ional Strategic, am vrut, dar nu s-a putut

Locuri de munc\

Hobby Vânatul în bucate (5)

Gripa aviarå a ajuns la New York

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna februarie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 611 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: - soia (364 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (71 mil. tone); - floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 521 mi-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ajunge la 356 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): - soia (251 mil. tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (41 mil. tone); - floarea-soarelui (23 mil. tone); - semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 351 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 213 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (75,5 mil. tone); - soia (60 mil. tone); - rapi¡å (28 mil. tone); - floarea-soarelui (22 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,5 mil. t). 18

lioane tone, mai mare cu 13. ºårile mari consumatoare sunt China (131 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (51), UE (47), Argentina (43), India (34), Rusia (21) ¿i Ucraina (19).

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2020/21 2021/22 Oct.

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 461 563 467 685 594

437

549 529

748

782

Nov.

448

553 560

741

793

Dec.

459

565 529

716

822

Ian. 22

608

721

852

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (91 milioane tone), SUA (57), Canada (9,5).

Japonia (6), Egipt (4) ¿i Argentina (4).

ºårile mari importatoare sunt China (109 milioane tone), UE (21), Mexic (8),

Stocurile mondiale sunt prognozate la 105 milioane tone.

ªroturi proteice

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Hamb SUA Rott Hamb (1) (2) (3) (4) (5) 2020/21 432

463

272

312

319

Oct.

359

448

245

284

340

Nov.

396

447

283

280

365

Dec.

440

478

319

278

388

Ian. 22

464

505

332

294

405

2021/22

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 210 milioane tone, fa¡å de 205 milioane tone în 2020/21. ºårile mari consumatoare sunt China (42 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (22,5 milioane tone), Indonezia (20 mil. t) ¿i SUA (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (30 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6,5), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (99 milioane tone), UE (49), SUA (39), Brazilia (22), India (18), Rusia (8,5 mil. tone) ¿i Mexic (8). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 16,3 milioane tone. Uleiuri vegetale

dolari/t

Soia An de pia¡å

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306 2021/22

Oct.

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

Nov.

1.495 1.456 2.756 1.441 1.800

Dec.

1.404 1.457 2.756 1.396 1.743

Ian. 22

1.448 1.508 2.714 1.413 1.814

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone. Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Trika Expert, insecticid [i fertilizant în aceea[i granul\ Fermierii care au probleme cu dåunåtorii de sol cum ar fi buha semånåturilor (Agrotis segetum), viermele sârmå (Agriotes spp.), viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) ¿i larvele cåråbu¿ului de mai (Melolontha melolontha) au la dispozi¡ie un produs ce protejeazå planta de atacul acestora ¿i în acela¿i timp o ajutå så depå¿eascå rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, Trika Expert este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, con¡inând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter. Trika Expert poate fi folosit pentru combaterea dåunåtorilor din sol la un numår de peste 40 de culturi de câmp ¿i culturi speciale. Men¡ionåm câteva: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semånate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostånoase, morcovi ¿i pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directå în sol, odatå cu semånatul. Substan¡a activå este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul fåcând parte din grupa piretroizilor de sintezå, cu ac¡iune de contact, prin ingestie ¿i efect repelent. Toate aceste proprietå¡i dau produsului o putere de combatere ridicatå ¿i un efect remanent de lungå duratå. Granula de Trika Expert este o combina¡ie de Lambda-cihalotrin ¿i elemente nutritive cu efect starter, ce con¡ine azot (7%) ¿i fosfor (35%), u¿or accesibile plåntu¡elor. Forma de condi¡ionare, de tip microganule, înglobeazå cu succes molecula de insecticid ¿i elementele nutritive men¡ionate. Insecticidul Trika Expert, în contact cu apa din sol, formeazå un halou de protec¡ie în jurul semin¡ei ¿i al tinerelor rådåcinu¡e, cu efect repelent. 30

Studiile efectuate în unele ¡åri din Europa demonstreazå cå produsul are o activitate îndelungatå în sol, fiind foarte rezistent la spålare, men¡inându-se în zona rådåcinu¡elor o perioadå lungå de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o efi-

cacitate ridicatå, folosind doza de aplicare omologatå. Aplicarea frac¡ionatå a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protec¡ia culturii pânå la 60 de zile. Ajutatå de efectul de starter al produsului, planta are rågaz så se dezvolte, depå¿ind fazele critice în care atacul dåunåtorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui Trika Expert comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dåunåtorilor de sol prin metodele clasice de tratament såmân¡å, insecta trebuie så se hråneascå cu planta rezultatå din såmân¡a tratatå pentru a fi com-

båtutå, planta fiind afectatå, ceea ce înseamnå deja o pagubå. “Prin folosirea produsului Trika Expert, riscul ca sistemul radicular al plantei de culturå så fie afectat este mult mai mic”, explicå Mårgårint Ni¡å-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficien¡a economicå a activitå¡ii de protec¡ie a plantelor este mult mai mare, fermierul plåtind mai pu¡in decât dacå ar utiliza douå produse achizi¡ionate separat. La culturile de câmp, produsul se aplicå localizat, odatå cu semånatul, folosind aceea¿i instala¡ie de aplicare a fertilizan¡ilor. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul Trika Expert poate fi aplicat înainte sau odatå cu plantarea.

Marcoser - companie recunoscutå pe pia¡a de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondatå în anul 2005, cu o deosebitå pasiune pentru legumiculturå ¿i obiective strâns legate de dezvoltarea integratå, ce î¿i desfå¿oarå activitatea cu profesionalism pe pia¡a producåtorilor de legume, ¡intind, conform sloganului såu “Cunoa¿te succesul în legumiculturå”, pozi¡ia de cel mai important jucåtor din sud-estul Europei. Dezvoltarea armonioaså din cei 16 ani de activitate sus¡inutå se transpune într-un portofoliu diversificat de activitå¡i, oferind în prezent solu¡ii complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare ¿i servicii. Printre produsele testate ¿i utilizate cu succes, se numårå ¿i insecticidul de sol Trika Expert. Eficacitatea superioarå, efectul de ¿oc ¿i ac¡iunea persistentå a produsului în sol ne-au convins så-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mul¡umitå suportului nutritiv pe care este impregnatå substan¡a activå, asigurå o dezvoltare mai viguroaså sistemului radicular, ceea ce îi conferå o rezisten¡å mai mare în fa¡a atacurilor dåunåtorilor”, men¡ioneazå directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache (foto). Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE uuu Un erbicid sau un biostimulator ar ajuta la repornirea în vegeta¡ie ¿i nu ne dorim acest lucru pentru cå este posibil så mai vinå temperaturi scåzute ¿i nu vrem så creåm ¿ocuri plantelor”, spune Liviu Dråcilå. La grâu ¿i orz påtarea reticularå a frunzelor încå se manifestå. În zonele unde a plouat mai mult sau s-a semånat mai devreme, culturile de cereale påioase prezintå urme de Septoria ¿i pe alocuri chiar ¿i fåinare. Începerea combaterii se poate face de la primul tratament, cu Flexity Duo. Cei care nu au fåcut erbicidare de toamnå au probleme destul de mari cu buruienile. “Am våzut specii de Veronica înflorite, au vegetat destul de bine peste iarnå. Fiind în aceastå fazå sunt greu de combåtut, dar nu imposibil. Având în vedere cå este perioada din an în care ar trebui så primim mai multå apå ¿i så avem un sol cu mai multå apå, controlul buruienilor este mult mai important decât de obicei, trebuie så eliminåm neapårat concuren¡a cu planta de culturå”, atrage aten¡ia managerul.

Se apropie campania de primåvarå Pentru culturile de primåvarå este recomandatå conservarea cât mai bine a apei în sol. De aceea, Liviu Dråcilå recomandå reducerea numårului de treceri. Dupå aråturå, o trecere cu un disc ¿i apoi încå una cu combinatorul înseamnå deja prea mult. Dacå totu¿i au fost fåcute aceste lucråri, fermierul så aibå în vedere cå acolo unde a fost lucrat terenul se va încålzi ceva mai greu. În cazul unei lucråri cu combinatorul în preziua semånatului, primii 5 cm s-ar încålzi mai u¿or, solul fiind aerat. Dacå lucrarea a fost fåcutå mult mai devreme trebuie acordatå aten¡ie temperturei din sol pentru a se adapta strategia, pentru a se evita clocirea boabelor, råsårirea neunuiformå sau cu plante debile. 40

Situa]ia culturii de rapi]\ În Oltenia, o parte din suprafe¡e sau întors deja din cauza atacului de ¿oareci ¿i din cauza faptului cå plantele au råsårit mai târziu ¿i nu s-au dezvoltat complet. Sunt zone în care au trei-cinci frunze, altele 6-8 frunze. Acolo unde plantele erau mai mici, s-au mai întors din suprafe¡e. Au fost probleme ¿i cu gâ¿tele. Liviu Dråcilå estimeazå la 10-15% suprafe¡ele de rapi¡å ce vor fi înlocuite. ªi în Muntenia o parte din rapi¡å a fost deja întoarså. Majoritatea fermierilor vor înlocui cultura de rapi¡å cu cea de floarea-soarelui, estimeazå Leveanu. El recomandå ca suprafe¡ele incerte så mai fie påstrate o lunå pentru a porni în vegeta¡ie ¿i a vedea dacå existå 12-15 pl/mp pentru a påstra cultura. În Muntenia, lipsa precipita¡iilor a întârziat råsårirea culturilor de rapi¡å ¿i cereale påioase, ne spune Nicolae Leveanu. Acum se aflå în repaus vegetativ. Ca urmare a oscila¡iilor de temperaturå, aparatul foliar este afectat. Din påcate, nu au fost precipita¡ii sub formå de zåpadå ¿i nici nu sunt prognozate ploi. Temperaturile au început så creascå, solul este uscat la suprafa¡å din cauza vântului din ianuariefebruarie. Anumite sole deja trebuie monitorizate. Ar trebui ca în perioada urmåtoare så se intervinå pentru combaterea buruienilor ¿i a bolilor. Cultura de rapi¡å a fost însåmân¡atå, în zona sa, pe 150.000 ha. În noiembrie, gradul de råsårire, când au început så se facå asigurårile de råsårire, era la 60%. Culturile au intrat în iarnå majoritatea foarte pu¡in dezvoltate, dar sunt ¿i unele bine dezvoltate. Chiar dacå iarna a fost blândå, pentru unele suprafe¡e sunt semne de întrebare dacå vor fi påstrate sau vor fi întoarse. Phoma ¿i fåinarea trebuie ¡inute sub observa¡ie. Din cauza oscila¡iilor de temperaturå aparatul foliar a fost afectat.

Sunt recomanda¡i biostimultatorii: Nutri-Phite PGA ¿i Physiocrop. Ajutå ¿i la cre¿terea eficien¡ei îngrå¿åmintelor aplicate ¿i dezvoltarea sistemului radicular, mai ales unde cultura de rapi¡å este micå. Din cauza precipita¡iilor reduse cåzute în septembrie-octombrie s-a întârziat pregåtirea patului germinativ ¿i semånatul grâului. Existå o varietate mare de situa¡ii. Sunt culturi care abia acum råsar, iar altele sunt foarte bine înfrå¡ite. Cu grâu ¿i orz au fost înfiin¡ate 517.000 ha. Masa foliarå este afectatå de oscila¡iile de temperaturi. Se recomandå utilizarea biostimulatorilor pentru a ajuta pornirea în vegeta¡ie. În culturile bine dezvoltate douå boli ¿i-au fåcut apari¡ia: Septorioza ¿i Fåinarea. Ambele pot crea probleme mari mai târziu, dacå nu sunt combåtute. Atacul de musca cerealelor s-a manifestat din toamnå pe culturile dezvoltate. În ianuarie-februarie a fost observat chiar ¿i atac sporadic de Zabrus. Solele prezintå mai multe buruieni. Sunt din ce în ce mai multe sole infestate cu graminee ¿i foarte multe buruieni cu frunzå latå. Agrii are în portofoliu Adentis, Gentis ¿i Racing Extra, care se pot administra de la 5°C.

A consemnat Adrian MIHAI (dupå o transmisie LIVE pe pagina Facebook Profitul Agricol ) Profitul Agricol 7/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR FCBR nu accept\ cre[terea pragului la 500 de vaci Doctorul Petru Bordean (foto), pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, a participat la toate dezbaterile online, organizate de Ministerul Agriculturii. El a precizat cå este categoric împotriva ridicårii pragului maxim pentru sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) de la 250 de vaci la 500. “De la prima discu¡ie pentru ridicarea plafonului, am afirmat cå Federa¡ia nu poate accepta a¿a ceva. Noi avem 17.500 de vaci cuprinse în sprijinul cuplat zootehnic, cu o produc¡ie de peste 3.500 de litri de lapte la o lacta¡ie, vaci de la 6.136 de fermieri. În schimb, noi avem numai 14 ferme care au peste 200 de vaci. Federa¡ia nu admite o astfel de discu¡ie, i-am zis eu ministrului. Iar ministrul Adrian-Ionu¡ Chesnoiu mi-a tåiat microfonul. Vorbeam singur. Cre¿terea plafonului pentru SCZ este ilegalå. Legea nu s-a modificat încå pentru SCZ, ajutor care are douå ¡inte: una economicå ¿i cealaltå este so-

Profitul Agricol 7/2022

cialå. Dupå 2027, se va acorda ajutor pentru sustenabilitate ¿i progres. Am participat ¿i la conferin¡ele pentru eco-scheme. Ministerul vrea så ajute prin aceste eco-scheme. Dacå a våzut cå nu poate så-i ajute pe fermierii mari prin cre¿terea plafonului, au introdus

ni¿te eco-scheme pentru vaci de la 250 de capete în sus. Acolo sunt ni¿te variante pentru man¿oanele instala¡iilor de muls de la robo¡i, cu protec¡ia ongloanelor, cu managementul sistemului de muls. Crescåtorii mari vor accesa automat aceste eco-scheme, dar au intervenit ceilal¡i de la Uniunea Cooperativelor ¿i de la zona montanå, nu le-a convenit pragul minim de 250 de vaci. Existå fermieri acolo cu 50 de capete, care au un robot de muls. Eu i-am sus¡inut pe cei care au fåcut propunerea.” Pre¿edintele FCBR spune cå fermierii mari au de fapt, însumat, o cantitate de lapte micå. “Dar cum pot eu så explic aceste lucruri ministrului, când el îmi taie microfonul? Eu prezint argumente, nu intru în polemicå cu nimeni”, spune Petru Bordean.

Viorel PATRICHI

Consultan]a tehnic\, calea spre competitivitate Clubul Fermierilor Români a lansat un program special de consultan¡å în domeniul utilajelor agricole. Deocamdatå, programul este adresat doar membrilor såi. Managerul acestui program este Radu Cålin Me¿inå, specialist cu experien¡å de 35 de ani în domeniu.

rogramul ini¡iat de Club a venit ca råspuns la cererile membrilor såi, iar Radu Cålin Me¿inå ne-a spus cå programul pe care îl coordoneazå are în vedere patru direc¡ii: informarea, consultan¡a propriuziså, formarea profesionalå ¿i comunicarea ¿i reprezentarea. În privin¡a informårii, Clubul Fermierilor a publicat deja douå ghiduri, referitoare la pregåtirea utilajelor pentru iarnå, respectiv pentru aprovizionarea cu piese de schimb, revizii ¿i repara¡ii. Radu Me¿inå ne-a dezvåluit cå, în curând, Clubul va publica un al treilea ghid privind achizi¡ia de utilaje. Pregåtirea corectå a utilajelor pentru iernat ¿i reviziile periodice ¿i aprovizionare încå din iarnå cu piese de schimb pentru primåvarå-varå nu sunt costisitoare. Neefectuarea acestora corect ¿i la timp genereazå înså costuri foarte mari, dacå ma¿inile agricole se defecteazå în timpul campaniilor agri-

cole. Clubul are în vedere ¿i informarea periodicå a membrilor såi despre pia¡a de ma¿ini ¿i utilaje agricole, analiza acestei pie¡e, noutå¡ile ¿i avantajele noilor tehnologii. În domeniul consultan¡ei propriuzise e necesarå o evaluare a cerin¡elor reale ale fermierului, a specificului fermei, planul de dezvoltare, dotarea tehnicå. Urmeazå achizi¡ionarea de echipamente noi sau second-hand, pe baza

“

Nu încercåm så ne substituim dealerului, care are partea sa de consultan¡å tehnicå, vrem doar så reamintim fermierilor ceea ce ei ¿tiu, dar fiind ocupa¡i poate uitå anumite opera¡iuni absolut necesare.

“ analizei ofertei de pe pia¡å ¿i a condi¡iilor contractuale. Pasul urmåtor va fi consultan¡a pentru service, pre¡uri de piese de schimb, perioade de revizii, condi¡ii de efectuare a repara¡iilor, plus consultan¡a pentru managementul riscului, prin intermediul brokerului de asiguråri CFRO, în cazul defectårii utilajelor. Clubul se va implica ¿i în formarea viitorilor lucråtori din ferme, iar Radu

Radu C\lin Me[in\

Me¿inå spune cå pe lângå pregåtirea operatorilor se are în vedere ¿i formarea personalului auxiliar specializat. “Este nevoie de personalul auxiliar specializat care så fie capabil så interpreteze datele tehnice care pot influen¡a produc¡ia agricolå ¿i activitatea fermei ¿i så transmitå fermierului un rezumat, pe baza cåruia el så poatå lua decizii optime în timpul cel mai scurt.” Comunicarea cu fermierii a început deja ¿i va continua prin întâlniri la nivel local ¿i regional cu membrii CFRO, atât în privin¡a noutå¡ilor de pe pia¡a utilajelor, cât ¿i a legisla¡iei. “De exemplu, legea privind înmatricularea ma¿inilor agricole ar avea nevoie de modificåri, deoarece fermierii care au zeci de tractoare nu se pot deplasa cu ele la cel mai apropiat centru ITP, ar bloca circula¡ia cu platformele de transport.” Radu Me¿inå ne-a spus cå, privitor la comunicare, CFRO a decis includerea în Comitetul Tehnic Consultativ a unor fermieri experimenta¡i din toate zonele ¡årii, care så identifice problemele fermierilor din acele zone ¿i så propunå solu¡ii. Cât prive¿te reprezentarea, CFRO va fi interfa¡a între membrii såi ¿i institu¡iile na¡ionale ¿i interna¡ionale. “Vrem ca fermierii no¿tri så fie la fel de competitivi ca ¿i cei din vestul Europei ¿i le vom promova interesele în ¡arå ¿i stråinåtate”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 7/2022

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 24 februarie ASAS organizeazå dezbaterea Impactul utilizårii insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor ¿i a insectelor dåunåtoare specifice. Se va ¡ine online ¿i va fi moderatå de pre¿edintele Valeriu Tabårå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

Gripa aviar\ a ajuns la New York Mai multe påsåri infectate cu gripå aviarå au fost descoperite la o fermå din insula Long Island, parte a metropolei New York. Autoritå¡ile au anun¡at cå påsårile fermei vor fi eutanasiate ¿i a fost impuså o zonå de carantinå, înså nu au dezvåluit loca¡ia exactå a fermei. Virusul adus de påsåri migratoare sålbatice s-a extins rapid pe teritoriul Statelor Unite, dupå ce primele infec¡ii au fost confirmate în luna ianuarie în Carolina de Sud. Este vorba despre tulpina foarte contagioaså care a devastat efectivele de påsåri din multe ¡åri din Europa ¿i Asia.

Au fost detectate pânå acum patru focare în statul Indiana, unul la o fermå comercialå de pui din statul Kentucky ¿i un alt focar într-o curte din statul Virginia de Nord. Peste 300.000 de påsåri au fost ucise pânå acum pentru a controla epidemia. Cel mai nou focar din Indiana este la o fermå cu 15.200 de pui, care vor fi eutanasia¡i. Autoritå¡ile americane sus¡in cå nu existå nici un risc pentru popula¡ie, riscul de infec¡ie fiind unul foarte redus, de¿i boala se poate transmite la oameni.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Rod din lemnul bradului – A face pace; 2) Începerea cursului – Uitat cu 9 10 bucurie; 3) Soi de regiune – Scumpå pårin¡ilor; 4) Înål¡atå la cer – Intrat în rândul lumii; 5) Nota¡ii marginale! – Ultimele haine; 6) Ocolirea bisericii – Ansamblu de operå; 7) Face cale întoarså – Auzite la petrecere; 8) Merge îmbråcat la slujbå; 9) Dupå mår¡i¿or – Plapumå de fulgi; 10) Ie¿i¡i de la judecatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 6/2022 ORIZONTAL: COTET - OLAR; ERA - ESCALE; NASCUT - CAM; USCA - RATIE; SEARBADA - D; AN - TAIETEI; RETUS - REDA; SALINA - IB; STRICA - STI; MINIATURAL.

VERTICAL: 1) E bun… când e ie¿it din formå – Coajå de pin! 2) Fåcutå så sfâr¿eascå; 3) Måtu¿a din sat – Legat de popor; 4) Bra¡e de fier – Înaintea mopului; 5) Poftit la masa verde – Bloc în care apa este rece; 6) Apel la deratizare – Tratat de criminalisticå; 7) Corectå în aprecieri – Scurtåturå prin pådure; 8) Local cu afumåturi; 9) Umbrelå miniaturalå – Atac frontal! 10) Urmåresc profitul. Profitul Agricol 7/2022