nr. 5 din 7 februarie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O victorie f\r\ miz\ Oscarul agriculturii noastre Continu\ importurile f\r\ taxe din Ucraina
6 7
8
Produc]ie-record de cereale în anul 2023
8
Bani pentru registrele genealogice
10
Fermierii italieni preg\tesc asediul Romei
Furia agriculturii a lovit [i Bruxelles-ul
12
{i fermierii francezi renun]\ la proteste
12
BKT Agrimax, aleas\ pentru trac]iune, rezisten]\ [i compactare minim\
41
Digitalizarea “vede” chiulangiii [i economise[te banii fermierilor
42
Pr\[it mecanic cu sistem de ghidare automat
42
New Holland T8 - 400 de cai st\pâni]i inteligent
43
11
Pre]uri [i pie]e
Cre[terea animalelor
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Produc]ia de floarea-soarelui
Mihai Cani[ag Ferm\ de vaci Charolais deasupra Pojorâtei
16
87 milioane tone de rapi]\
18
34
Culturi vegetale Mas Seeds construie[te un hub de cercetare la Belciugatele Covoarele vegetale în viziunea fermierilor cu experien]\ în utilizarea lor P\[ind cu grij\ pe covoarele vegetale
Cosmin Moldovan> 19 Nu putem sus]ine taxele pe for]a de munc\ 20 26
36
Ma[ini & utilaje
Recomand\rile Alcedo pentru 2024
APIMAR> Calificarea ca tractorist 28 nu vine automat cu permisul B
Câ[tig\torul Porumbului de Aur la irigat nu a folosit complexe
Culturi de acoperire 30 sem\nate cu combina
40
Ziua ursului
45
Controlul buruienilor-problem\ la cereale p\ioase
32
Erbicidare eficient\ cu Amazone UF 02
41
Ziari[tii decid cei mai gusto[i cârna]i b\n\]eni
46
38
Hobby
Pre]uri [i pie]e
Produc]ia de floarea-soarelui Principalele ]\ri produc\toare. Total> 55,5 milioane tone
La nivel mondial, produc]ia de floarea-soarelui este prognozat\ anali[tii din cadrul Departamentului Agriculturii din SUA la 55,5 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Marii produc\tori sunt> Rusia> 17 milioane tone< Ucraina> 14,5 milioane tone< UE> 10,2 milioane tone< Argentina> 4,1 milioane tone< China> 2,2 milioane tone< Turcia> 1,5 milioane tone. Consumul mondial este prognozat în cre[tere cu aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la 56 milioane tone. Marii consumatori sunt> Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,3 milioane tone), UE (10 milioane tone), Argentina (4,2 milioane tone). La importatori avem Turcia, cu 0,8 milioane, [i UE, cu 0,5 milioane tone. Stocurile mondiale vor sc\dea la 16
3 milioane tone, fa]\ de 4 milioane tone în 2022/23.
La importatori avem UE (2,3 milioane tone) [i Turcia (1,2 mil. tone).
Ulei de floarea-soarelui
{roturi
Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,2 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (7 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (3,8 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (1 milion de tone). Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,5 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (5,3 milioane tone)< Rusia (2,5 milioane tone)< Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) [i UE (0,8 milioane tone).
Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone, în cre[tere cu 0,1 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,8 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (4,9 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (1,2 milioane tone). Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 23 milioane de tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (7 milioane tone)< Rusia (4 mil. tone)< Turcia (2,2 mil. tone)< Ucraina (1,3 mil. tone). Stocurile finale vor fi de 1,7 milioane tone.
Marilena R|DUCU Profitul Agricol 5/2024
CULTURI VEGETALE
Covoarele vegetale
în viziunea fermierilor cu experien]\ în utilizarea lor Unul dintre subiectele predilecte de discu]ii în cadrul conferin]ei Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS), organizat\ recent, de Profitul Agricol, în jude]ul Vaslui, au fost covoarele vegetale. Acestea fac parte integrant\ din tehnologia no-till [i sunt recomandate [i în procesul de trecere de la minimum till la no-till. Prin urmare, pe m\sur\ ce aceste tehnologii câ[tig\ teren, în special în regiunile mai secetoase, se extinde [i utilizarea covoarelor vegetale, mai ales c\ sunt recompensate [i cu certificate de carbon. Iar acum, cu derogarea de la pârloag\ (GAEC 8) ini]iat\ de Fran]a, culturile de acoperire par s\ se deta[eze ca “tema anului” în agricultur\.
D
ac\ propunerea Fran]ei, adoptat\ de Comisia European\, va primi votul favorabil al statelor membre, pentru fermierii europeni urmeaz\ o alegere, în multe cazuri deloc u[oar\, între 4% teren l\sat pârloag\ [i 7% covoare vegetale/culturi proteice f\r\ tratamente fitosanitare. Interdic]ia de folosire a produselor de protec]ie a plantelor pune probleme serioase. În primul rând, asta înseamn\, implicit, c\ nu pot fi desfiin]ate culturile de acoperire cu erbicid total (glifosat). R\mâne
20
varianta distrugerii mecanice [i încorpor\rii în sol. Dar ce se poate face la no-till, unde nu unt permise lucr\rile mecanice? R\spunsurile la aceste întreb\ri în articolul semnat de Horia H\lm\jan, în pag. 26. Pe de alt\ parte, covoarele vegetale necesit\ investi]ii. Se justific\ aceste cheltuieli suplimentare? Principala cheltuial\ pare a fi cea cu s\mân]a. Iar dup\ unii, cei 30-40 de lei/ha se recupereaz\, cu prisosin]\. Cu condi]ia s\ [tii ce/cât/cum/când s\ faci. Covoarele vegetale par ceva banal. Îns\, în realitate, sunt o tehnologie aparte, care necesit\ mult\ aten]ie [i pricepere.
Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 ha) are ferma în centrul jude]ului Vaslui, unde precipita]iile sunt, de regul\, foarte s\r\c\cioase, situate în intervalul 200 - 400 de l/mp anual. Pe lâng\ diferen]ele anuale intervin [i cele microzonale> “Ferma mea are o lungime de maxim 7 kilometri [i am diferen]e de 200 de litri pe acest interval”. Ferma Evel-H se afl\ în plin\ tranzi]ie de la minim till la no-till, iar Hurduc folose[te covoare vegetale pe 70% din suprafa]\, producându-[i semin]ele necesare, pentru a limita costurile. “Nu am mare expertiz\ în culturile de acoperire, ca s\ pot confirma c\ în
urma lor avem produc]ii mai mari sau mai mici. Dar, în cei doi ani de când le folosesc, am v\zut c\ terenul î[i p\streaz\ umiditatea acolo unde am avut cultur\ de acoperire. Eram fixat pe ideea c\ o cultur\ de acoperire îmi va sec\tui solul de umiditate. Dar am constatat c\ lucrurile stau pe dos. Sigur c\ nu e totul perfect, c\ facem gre[eli. Dar aceste conferin]e sunt tocmai ca s\ facem gre[eli cât mai pu]ine, s\ înv\]\m de la cei mai experimenta]i”.
Nicolae {erban ({erban Grup Bac\u, 15.000 ha) lucreaz\ 7.500 de ha, în Vaslui, integral no till. Este adeptul amestecurilor în covoarele vegetale. Admite c\ ar prefera lupinul, dar achizi]ionând s\mân]a necesar\ nu sar încadra în bugetul maxim de 3.000 de lei/ha (costuri directe, în care include toate inputurile, toate repara]iile, salariile, arenda). “Trebuie folosit\ s\mân]\ ieftin\, specii care s\ aib\ [i ni[te r\d\cini pivotante, s\ mai m\nânce [i ni[te azot din atmosfer\. Se poate folosi mu[tar, care e ieftin [i se dezvolt\ foarte repede, ni[te maz\re de la un vecin care n-a g\sit s-o vând\ [i î]i face un pre] bun, ni[te sorg, care e [i F acela ieftin. {i sigur va da plus
Robert VERESS Profitul Agricol 5/2024
MA{INI & UTILAJE Parteneriat strategic John Deere - SpaceX Deere & Company a încheiat un acord cu SpaceX, pentru servicii de comunica]ii prin satelit de ultim\ or\ oferite fermierilor. Re]eaua de sateli]i Starlink va permite agricultorilor care au probleme cu conectivitatea în mediul rural s\ utilizeze pe deplin tehnologiile agricole de precizie. Clien]ii John Deere vor fi mai productivi, mai profitabili [i mai sustenabili în munca lor, pe m\sur\ ce continu\ s\ furnizeze alimente, biocombustibili [i alte produse agricole pentru comunit\]ile lor [i pentru o popula]ie global\ în cre[tere.
Ofert\ special\ Kverneland Exacta AgroConcept are în aceast\ perioad\ o ofert\ promo]ional\, ;ncepând de la 6.300 euro [i livrare imediat\ pentru echipamentele de împr\[tiat îngr\[\minte cu control hidraulic Kverneland Exacta EL/CL/HL. Ele sunt dotate cu sistem Centre Flow, care ofer\ o împr\[tiere precis\ [i accelerare lin\ a îngr\[\mântului, f\r\ deteriorarea granulelor. Variantele Exacta EL/CL/HL au l\]imi de lucru de la 9 la 45 m, bunc\re cu capacit\]i de la 1.400 la 3.900 l [i pot împr\[tia 10-320 kg de îngr\[\mânt pe minut.
Productivitate cu Prolander Gama de cultivatoare Kuhn Prolander din oferta IPSO Agricultur\ are 3 modele noi, având l\]imi de lucru de 9,2, 12,2 [i 14,2 m, pentru tractoare de la 250 la peste 600 CP, pentru o productivitate maxim\. Cultivatorul Prolander efectueaz\ dou\ opera]ii principale> preg\tirea solului pentru sem\nat [i dezmiri[tire.
38
APIMAR> Calificarea ca tractorist nu vine automat cu permisul B
Dup\ ce Guvernul a echivalat permisul B cu categoria Tr1 nou introdus\, to]i conduc\torii de autovehicule cu 4 ro]i [i vârste peste 18 ani au posibilitatea s\ conduc\ un tractor. Aceasta nu vine îns\ la pachet cu experien]a de a conduce pe drumuri publice, iar APIMAR recomand\ instruire prealabil\ [i ob]inerea unui certificat de conducere a tractoarelor pentru posesorii de permis categoria B.
Mihai Iva[cu, marketing director APIMAR, spune c\ echivalarea B cu Tr1 poate m\ri num\rul [oferilor care ar putea conduce tractoare agricole, efect pozitiv având în vedere criza for]ei de munc\ pe aceast\ pia]\. “Este îns\ necesar\ [i preg\tirea suplimentar\, dup\ care s\ se elibereze [i un certificat de calificare ca tractorist, combainier, mecanic agricol”. Preg\tirea ar putea fi efectuat\ la oricare dintre unit\]ile de înv\]\mânt cu profil agricol> [coal\ profesional\, liceu sau colegiu tehnic. O op]iune ar putea fi Colegiul “Viaceslav Harnaj” din Bucure[ti, unde importatorii de ma[ini agricole sus]in material elevii care se preg\tesc în sistem dual pentru meseria de mecanic agricol.
Pe parcursul celor 3 ani, beneficiaz\ inclusiv de cursuri de conducere, deoarece colegiul are un tractor cu dubl\ comand\ pentru preg\tire pân\ la nivelul la care pot sus]ine examenul de conducere monitorizat de poli]ie. Potrivit APIMAR, viitorii tractori[ti care au deja permis B [i nu mai au nevoie de preg\tire teoretic\ ar putea urma un curs practic de dou\ s\pt\mâni pentru conducerea tractoarelor, inclusiv cu utilaje sau remorci ata[ate, evident contra cost. {coala ar ob]ine venituri suplimentare, iar fermierii ar putea avea operatori preg\ti]i pentru lucrul cu tractorul. Cât prive[te revendicarea fermierilor protestatari de a echivala permisul B1 cu Tr1, adic\ [i tinerii cu vârsta de 16 ani s\ conduc\ tractoare, Mihai Iva[cu solicit\ pruden]\. “P\rerea mea personal\ este c\ acest lucru nu ar trebui permis, cel pu]in nu f\r\ o instruire temeinic\, chiar dac\ se invoc\ o criz\ de operatori califica]i. Calificarea ca tractorist nu vine automat cu permisul de conducere de autovehicule, ci în urma unei instruiri de specialitate”. Reprezentantul APIMAR consider\ c\ aceasta s-ar putea face inclusiv la ferm\, unde tinerii de 16 ani pot s\ dobândeasc\ experien]\ timp de 2 ani, f\r\ s\ conduc\ pe drumuri publice, iar dup\ majorat s\ poat\ sus]ine examen pentru categoria B, valabil\ inclusiv pentru tractoare sau combine.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 5/2024
PAGINA DE HOBBY Ziua ursului V=rf de piramid\ ;n ierarhia s\lb\ticiunilor noastre, ursul a impus dintotdeauna respect [i a generat credin]e, mituri, supersti]ii, motive, simboluri, perpetu=ndu-le pe cele arhaice, de referin]\ pentru ;ntreaga umanitate. :n calendarul popular rom=nesc, ursului ;i sunt dedicate patru s\rb\tori principale> Stretenia (2 februarie), S=mb\ta lui Laz\r (preziua Duminicii Floriilor), Macaveiul (1 august) [i Sf. Andrei (30 noiembrie). Amplasate ;n perioada de tranzi]ie a vremii, la cump\na dintre momentele definitorii ;n ritmul naturii, Zilele Ursului sunt ambivalente [i capricioase, precum ;nse[i firea [i fiziologia animalului ce le tuteleaz\. Se spune c\, la Stretenie, ursul ;[i ;ntrerupe mo]\iala – pe care unii o calific\, impropriu, drept hibernare - [i iese din b=rlog pentru a face observa]ii meteorologice. Prognoza lui este, se pare, mai precis\ dec=t aceea emis\ de institu]iile dotate cu aparatur\ sofisticat\. Ea beneficiaz\ de o metafizic\ similar\ cu cea a duzinii foilor de ceap\, umplute cu sare la cump\na dintre ani.
A[adar, la Stretenie, ursul iese din ad\postul lui precar [i cump\ne[te ;n func]ie de starea vremii> dac\ e soare [i ;[i vede umbra, se retrage ;napoi ;n b=rlog< dac\ e ;nnorat, r\m=ne afar\. Probabil c\ ursoaicele cu pui f\ta]i de cur=nd nu se supun acestor reguli [i sunt exceptate de la prezicerea timpului probabil. Oricum, dac\ ;nt=lni]i urme de urs pe om\t dup\ Stretenie, preg\ti]i-v\ pentru un sf=r[it de iarn\ [i un ;nceput de prim\var\ f\r\ surprize meteorologic nepl\cute. Iat\ de ce, c=nd, zilele trecute, profit=nd de luna plin\, am poposit la bordeiul de p=nd\ de pe Loben [i am v\zut urme de urs pe z\pad\, m-am bucurat. Aveam deja informa]ii c\, la o v=n\toare de mistre]i [i vulpi organizat\ ;n zon\ la ;nceput de februarie, ie[ise ;n b\taie, st=rnit de c=ini, un uria[ cafeniu. Oamenii erau destul de st=njeni]i, [tiut fiind c\, la vremea aceea, respectivele s\lb\ticiuni se cam tr\seser\ la ad\post, ;mpinse nu at=t de gerurile n\prasnice din cump\na iernii, c=t de greul dob=ndirii hranei. Noroc cu
b\tr=nul Martiniuc – hu]ul sf\tos de pe Brodioara, care le-a amintit celor de fa]\, v=n\tori [i h\ita[i, c\ tocmai trecuse Stretenia, iar ursul, pesemne, nu[i v\zuse umbra la ie[irea din b=rlog. A[a c\ h\l\duia dup\ de-ale gurii. Cu a[a o consolare, v=n\toarea a decurs cum nu se poate mai bine, adic\ au c\zut trei vulpi [i un vier de doi ani, iar ivirea ursului a fost trecut\ la capitolul ,,apari]ii insolite“. Dar s\ ne ;ntoarcem la bordeiul de p=nd\. Eram cu g=ndul la vulpi, ;ns\ urmele destul de vechi ale unui lup [i cele mai proaspete, ale ursului, introduceau deja ;n ecua]ie ierarhii consacrate din lan]ul trofic al vie]ii s\lbatice, de care nu aveam cum s\ facem abstrac]ie. Odat\ ce marii pr\d\tori se osp\teaz\, cei mici, adic\ vulpile, r\m=n ;n expectativ\, pentru a nu-[i risca pielea. Ceea ce s-a [i ;nt=mplat< aproape de crucea nop]ii, pe albul z\pezii luminate de luna plin\, s-a ;ntins umbra ursului. L-am urm\rit prin binoclu vreme de aproape un ceas, adulmec=nd ;n st=nga [i-n dreapta, pufnind adesea la vreun intrus sim]it numai de el ;n ;ntunecimea cetinilor, [i ne-am consolat cu acest spectacol nocturn. Pe priciurile din b=rne groase, geluite, ghemui]i ;n sacii de dormit, am mai sporov\it o vreme ;n [oapt\, arunc=nd din c=nd ;n c=nd [i c=te o privire pe ferestruica dincolo de care noaptea se zidise temeinic. Savoarea p=ndelor st\ tocmai ;n tihna petrecerii lor departe de forfota semenilor [i ;n neprev\zutul ce curm\, adesea, firul g=ndurilor, al senza]iilor, ;n solitudine sau ;n tov\r\[ia unui prieten. Chiar [i c=nd pu[tile r\m=n mute, ceea ce se ;nt=mpl\ nu arareori, v=n\torul se alege cu ceva de nec=nt\rit, inefabil. Pe noi, cel pu]in, [tiu sigur c\ ne ;nv\luise , ;n acea noapte, vraja ursului, la Stretenie. Doar eram str\jui]i din genunile v\zduhului de Ursa-Mare, nu?
Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 5/2024
45
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate
2 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Moldova data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.
Ziari[tii decid cei mai gusto[i cârna]i b\n\]eni Pe 22 februarie, de la ora 12, comuna Lovrin, din jude]ul Timi[, va fi gazda tradi]ionalei manifest\ri gastronomice “Degustarea Cârna]ilor B\n\]eni”. Deliciosul eveniment va fi organizat de ziarul de limba german\ Banater Zeitung din Timi[oara. “Nu este un festival al cârna]ilor - a[a cum se men]ioneaz\ uneori în mod eronat - ci un eveniment concurs, pentru desemnarea celor mai buni cârna]i afuma]i de cas\. Astfel, se continu\ o tradi]ie veche de mai multe decenii ini]iat\ de c\tre redactorii ziarului “Neue Banater Zeitung” (NBZ), în perioada anilor 1970, în Timi[oara”, spun organizatorii. Worschtkoschtprob a fost pân\ în 1989 o manifestare desf\[urat\ în redac]ie, unde cititorii aduceau pentru degustare [i concurs (“juriul degust\tor”
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
8 februarie 2024 Forumul APPR organizeaz\ a IX-a edi]ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso]it de obi[nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur.
18 - 21 aprilie 2024
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6
10
23 - 26 mai 2024
Solu¡ia careului din Nr. 4/2024 ORIZONTAL: SACOSE - ARC< UMAR -
DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.
46
Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Adaus comercial la
flor\rie – Darul vorbirii! 2) Nu are c\utare la medici – Ultima ma[in\< 3) 9 10 Vindecat\ de pojar< 4) Pompe pentru vii – Mas\ de petrecere< 5) Desp\r]ire între amici – Arc pus pe hârtie< 6) Ridicat\ în calea apelor< 7) A testa terenul – Calificat la locul de munc\. 8) Ajunse în stare bun\< 9) Dispozi]ie de stat – Înainta[ peruan< 10) Dovada unui ata[ament.
7
La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.
fiind reprezentat de redactori) mostre ale cârna]ilor f\cu]i în cas\. Ziua desf\[ur\rii evenimentului era publicat\ doar în NBZ, fapt pentru care participau doar cititori ai publica]iei. Pentru ziar era un bun prilej de strângere a rela]iilor dintre redactori [i cititori. Începând din anul 1995 publica]ia a decis s\ organizeze o manifestare public\, mizând în continuare pe pasiunea b\n\]enilor pentru cârna]i.
8 9
PAROH< GB - ATIPITI< AIURITA - IN< RAC - PERETE< NEUITAT - Z< ETNIC - RATA< U - IMAGINAR< RACIRE - SUI< IMITATOARE.
VERTICAL: 1) Refren muzical la chio[cul din parc – Calfe! 2) A realiza o emisiune – Nu-s apropia]i de noi< 3) A fi sclipitor – D\ c\r]ile pe fa]\< 4) Reprodus\ din auzite< 5) A râde în batjocur\< 6) Unit\]i de cultur\ – Venite din public cu entuziasm< 7) Lega]i de origine – A luat tot caimacul< 8) Ciupit\ la cântare de ru[i< 9) Oper\ de ceramist – F\cut s\ se potriveasc\< 10) A scoate din eviden]\ – A merge la r\zboi. Profitul Agricol 5/2024