Issuu

nr. 4 din 2 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Vânåtoare de adeverin¡e pentru fonduri UE

Promisiunea unor iriga¡ii prin PNS

Februarie va fi cald ¿i secetos

Încålzirea globalå amenin¡å culturi esen¡iale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

În ¡ara ho¡ilor de lemne, Daniel Nica måre¿te arenda cu 50%

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 16 Investi¡iile se fac cu precau¡ie, dar se fac Produc¡ia de floarea-soarelui 16 Provalia - o nouå tehnologie

Culturi vegetale Verben, fungicid pentru combaterea bolilor la påioase

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: România, locul 1 în UE la exportul de grâu

Fermierii irlandezi protesteazå în fa¡a Lidl

10 milioane lei pentru Agrinvest IFN

Pledoarie pentru neonicotinoide

“Vânatul” face ravagii pe câmp

Ultima ¿anså pentru iriga¡ii

30 32

Picador 1,6 MG, împotriva dåunåtorilor din sol

Fertilizarea foliarå la cereale cu Wuxal Sulphur

Cum ne pregåtim pentru primul tratament la cereale? Neoinicotinoidele, între ¿tiin¡å, justi¡ie ¿i politic  

Principiul precau¡iei Cu insecticidele în justi¡ie

40 41 44

Tratamente eficiente cu sprayerele John Deere M700

Aråturi la viteze mari cu plugul Amazone Teres 300

Fermierii ies mai ieftin dacå planificå achizi¡ia utilajelor 47 Dicor Land a vândut peste 1.200 de utilaje

Cum pregåti¡i corect utilajele pentru primåvarå

Locuri de munc\

Hobby Vânatul în bucate (3)

Ceapa care nu te mai face så låcrimezi

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Februarie va fi cald [i secetos Precipita¡iile cåzute la nivel na¡ional, în luna ianuarie 2022, reprezintå doar 63% din norma climatologicå a lunii, care e de 33,6 l/mp. În Moldova ¿i alte regiuni din ¡arå ploile ¿i ninsorile nu au totalizat nici 10-15 l/mp. Din påcate, ve¿tile nu sunt bune nici pentru februarie. A doua lunå a anului este, de regulå, cea mai secetoaså, cu o normå de doar 31,6 l/mp, conform estimårilor meteo pentru patru såptåmâni, realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Duratå ¿i prezentate de Elena Mateescu, director ANM (foto), la Profitul Agricol Live.

2021 ne-a adus recorduri meteo nedorite În vara 2021 s-a înregistrat cel mai timpuriu cod ro¿u de caniculå din istoria meteorologiei, în zilele de 24-25 iunie. În cele trei luni de varå au fost cele mai multe avertizåri meteorologice de cod ro¿u, de tip Now Casting: 217 (din totalul de 224 ale anului), fa¡å de 153 în vara 2020 sau 64 în 2019. Fenomenele extreme au crescut ¿i în intensitate, nu doar în frecven¡å. Iulie 2021 a fost a treia lunå cea mai caldå din istorie, iar prima jumåtate a lunii august a fost a doua cea mai cålduroaså perioadå ¿i cea mai secetoaså din istorie.

Cum aratå anul agricol 2021-2022 În medie, cele cinci luni ale noului an agricol au fost deficitare în precipita¡ii, în special în centrul, estul, sudul ¿i sud-estul ¡årii. Septembrie a fost o lunå secetoaså pentru sudul ¿i estul ¡årii. 10

Octombrie a fost secetoaså în special în jumåtatea de nord a ¡årii, iar noiembrie în Oltenia ¿i Moldova. La 1 noiembrie, când, teoretic, începe perioada de acumulare a apei în sol, ce dureazå pânå la 31 martie, exista un deficit mare de umiditate, în special în Moldova, Bårågan, local în Vest, Cri¿ana, centul Transilvaniei. Din fericire, decembrie a fost bogatå în precipita¡ii, cu o medie de 83,6 l/mp, fa¡å de o normå climatologicå de 44,8 l/mp. Practic, a fost a doua lunå decembrie cea mai “umedå” din istorie, dupå cea din 1969, cu 115,9 l/mp. Rezerva de apå s-a refåcut în jumåtatea sudicå a ¡årii, dar ¿i în cea mai mare parte din Banat, Cri¿ana, Maramure¿, local în Transilvania. În Moldova, precipita¡iile au fost mai reduse, de 4050 l/mp, iar deficitul cumulat anterior nu a fost compensat. Temperatura medie a lunii decembrie a fost cu 1,9 grade Celsius mai mare fa¡å de media climatologicå. Din påcate, ¿i în ianuarie precipiProtocol ANM cu AA

Elena Mateescu, directorul ANM, anun¡å încheierea unui protocol cu Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, pentru ca viitorul Centru European de Agrometeorologie (CEA) så devinå cât mai curând opera¡ional, furnizând fermierilor români ¿i celor din restul Uniunii informa¡ii ¿i servicii dedicate. Construirea CEA va începe anul acesta, fiind finan¡atå prin Programul Opera¡ional Infrastructura Mare - proiectul InfraMeteo. “Prin PNRR anul acesta vor fi achizi¡ionate 100 de sta¡ii meteorologice dedicate pentru agriculturå, iar din 2023 pânå în 2026 vor mai fi achizi¡ionate încå 300 sta¡ii clasice, care vor fi integrate în sistemul actual”, spune Mateescu. În prezent, ANM dispune de 166 de sta¡ii meteo.

ta¡iile au fost nesemnificative în Moldova, care råmâne cu deficit de apå în sol, pe profilul 0-100 cm, alåturi de Dobrogea ¿i Bårågan. “La sfâr¿itul lunii februarie vom face o evaluare a rezervei de apå din stratul superficial 0-20 cm, inclusiv prin måsuråtori în platformele agro-meteorologice. Ne a¿teptåm la o situa¡ie dificilå, din cauza deficitului de precipita¡ii din ianuarie, coroborat cu perioade în care temperaturile au fost ridicate, pânå la 19 grade în sud ¿i vest, precum ¿i cu intensificåri ale vântului”, explicå Elena Mateescu. Ianuarie a fost mai rece ca decembrie, dar cu abatere pozitivå de 1,2 grade fa¡å de media multianualå. În ianuarie 2022 au fost 10 avertizåri de cod ro¿u, fa¡å de doar trei, în ianuarie 2021.

Prognoza lunii februarie ªi februarie va fi o lunå cu temperaturi ridicate, cel pu¡in în primele trei såptåmâni, în special în regiunile extracarpatice. Mai ales în prima såptåmânå se a¿teaptå abateri de 3-3,5 grade fa¡å de media climatologicå în jumåtatea de sud a ¡årii, continuându-se vremea caldå din ultima decadå a lunii ianuarie, când s-au consemnat temperaturi maxime de 9-10 grade. ªi minimele din timpul nop¡ii vor fi mai ridicate. Precipita¡iile vor fi excedentare în zona montanå, dar deficitare în sudul ¿i estul ¡årii. În sud va ploua sau ninge pu¡in toatå luna. În est situa¡ia se va redresa în ultima såptåmânå, când precipita¡iile vor fi mai sårace în Banat. Aceastå prognozå pe termen mediu poate fi înså datå peste cap de circula¡iile rapide ale aerului, care pot aduce schimbåri semnificative într-un timp foarte scurt, chiar de la o zi la alta.

Robert VERESS Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

“Vânatul” face ravagii pe câmp Ionel Berari, primarul din Petri¿, jude¡ul Arad, trage un semnal de alarmå cu privire la pagubele mari provocate culturilor în fiecare an de mistre¡i. De¿i efectivele au fost serios afectate de pesta porcinå africanå, în Lunca Mure¿ului, animalele au produs în 2021 distrugeri serioase producåtorilor locali. Ionel Berari a explicat: “Chiar dupå semånat, mistre¡ii intrå pe teren, râmå ¿i sapå cu copitele ¿i månâncå toate boabele introduse în påmânt. An de an, mii de ha trebuie arate ¿i semånate a doua ¿i chiar a treia oarå. Urmeazå atacul al doilea al mistre¡ilor atunci când ¿tiulete este fraged, cu boabele în lapte”. De ce s-a ajuns în aceastå situa¡ie fårå ie¿ire, când fermierii nu pot face nimic? “Aici ne confruntåm cu lipsa legisla¡iei în domeniu. În Legea vânåtorii publicatå ¿i actualizatå, lucrurile sunt clare. Problema este cå nu sunt normele metodologice de aplicare. Situa¡ia aceastå treneazå de trei- patru ani. Deci putem spune cå existå acest vid legislativ, iar domeniul a råmas descoperit ¿i nimeni nu poate interveni, iar animalele sålbatice î¿i fac de cap, fårå cå fermierii sau vânåtorii så poatå ac¡iona. Administratorii fondurilor de vânåtoare nu pot fi tra¿i la råspundere de pågubi¡i, iar fermierii nu au cum så ob¡inå despågubiri”. ªi fermierii din Nådlac, Arad, au ajuns la disperare din cauza iepurilor care devoreazå floarea-soarelui. “Avem invazie de iepuri peste terenurile de floarea-soarelui. Nimeni nu îi poate opri. Distrug culturile de floareasoarelui. În fiecare an mai råmân pu¡ine hectare neatinse. Avem fermieri care au semånat de mai multe ori. Ei au pus de douå ori floare, iar a treia oarå, porumb. 22

Ionel Berari,

primar Petri[, jude]ul Arad

Pierderile sunt mari”, a spus Gheorghe Porubski, pre¿edintele Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan.

Ce spune Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor? Noi am cerut un punct de vedere Ministerului Mediului în legåturå cu aceastå spinoaså problemå, iar råspunsul a fost dat pe jumåtate. Ministerul i-a sfåtuit pe fermieri ce trebuie så facå astfel încât så ob¡inå despågubiri, dar nu a specificat nimic de normele de aplicare a Legii vânåtorii. În råspunsul MMAP se aratå cå modalitatea de acordare a despågubirilor prevåzute de Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum ¿i obliga¡iile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor sunt reglementate de HG nr. 1679 din 2008, care produce efecte, fiind un act normativ în vigoare. Astfel, gestionarii fondurilor cinegetice, în scopul prevenirii pagubelor produse culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice de cåtre exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic, trebuie så-¿i îndeplineascå obliga¡iile ce le revin în acest sens, reglementate de anexa nr. 4 la H.G. nr. 1679/2008. a) Så fi recoltat integral numårul de exemplare aprobat pentru

specia/speciile care au produs pagube pe sezonul de vânåtoare anterior producerii acestora. b) Så asigure ¿i så administreze hrana complementarå pentru exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic, cel pu¡in jumåtate din cantitå¡ile de hranå complementarå prevåzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cårora sa produs paguba, în scopul men¡inerii acestora în zonele de hrånire ¿i pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegeta¡ia forestierå în care s-ar putea produce pagube. c) Så execute ac¡iuni de îndepårtare a exemplarelor din speciile de faunå de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cuno¿tin¡a structurii teritoriale de specialitate a autoritå¡ii publice centrale care råspunde de silviculturå cu cel pu¡in 24 de ore anterioare desfå¿urårii acestora. d) Så solicite, în condi¡iile legii, aprobårile necesare pentru rea¿ezarea, suplimentarea cotelor de recoltå ¿i pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faunå de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegeta¡iei forestiere ¿i animalelor domestice. e) Så vâneze cu prioritate, în condi¡iile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faunå de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintå un poten¡ial pericol de producere a pagubelor. “Având în vedere cele anterior prezentate, subliniem cå pentru prevenirea pagubelor produse de cåtre exemplare din speciile de fauna de interes cinegetic culturilor agricole existå reglementate de legisla¡ia în vigoare obliga¡ii care trebuie îndeplinite/respectate de cåtre gestionarii fondurilor cinegetice”, este råspunsul Direc¡iei de Comunicare a Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, din 17 ianuarie 2022.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Investi]iile se fac cu precau]ie, dar se fac Cre¿terile pre¡urilor la îngrå¿åminte, dar ¿i la materiale ¿i utilaje au creat o stare de tensiune. Multe proiecte au fost amânate. Iriga¡iile ¿i investi¡iile cu fonduri europene au fost ceva mai rezistente la ¿ocul scumpirilor.

¥n iriga¡ii investe¿ti de fricå Drago¿ Costin Telehuz remarcå faptul cå sunt ferme care nu au nici un bob de azot. Pentru ele, investi¡iile nu se mai pun în discu¡ie. “Pânå nu våd pre¡urile pentru produc¡ia de la anul nu iau în calcul så cumpår altceva decât rulmen¡i ¿i curele”, spune, plastic, Telehuz. Ar vrea så înceapå o halå nouå. Halå de depozitare, de 1.500- 3.000 tone, pe 1.000 mp, chiar dacå nu ar finaliza-o. Ar fi vrut så schimbe ¿i toatå gama de utilaje. Toate ating un anumit grad de uzurå în acela¿i timp ¿i crede cå ar fi mai mai simplu så negocieze un buy-back pentru un pachet. Pentru douå tractoare ¿i o combinå ar avea o putere mai mare de negociere decât pentru un tractor singur. “Oamenii investesc în singurul lucru în care se investe¿te de fricå, în iriga¡ii”, spune Telehuz. Au înregistrat o cre¿tere foarte mare anul trecut ¿i el crede cå fenomenul va continua chiar dacå pre¡urile au crescut. De la momentul la care a cerut rezervarea pre¡ului pentru încå trei pivo¡i ¿i douå pompe pânå acum, investi¡ia ar fi 30

crescut cu cel pu¡in 100.000 de dolari. Prima investi¡ie, de 500.000 euro, a acoperit 310 ha, iar acum cu 400.000 euro irigå doar 130 ha. Încheie astfel poten¡ialul de irigat, 70% din fermå.

Ni¡u stå cu gândul la utilaje noi Gheorghe Ni¡u considerå cå investi¡iile în mecanizare sunt la un nivel optim în ferma sa. Nu exclude noi investi¡ii în utilaje “extrem de eficiente”, dacå apar asemenea oportunitå¡i. Are doar nevoie de mai multe informa¡ii despre cum va evolua anul agricol. “Anul acesta trebuie så fim aten¡i cu fiecare cent cheltuit, pentru cå tot ce vine din amonte este la pre¡uri exagerat de mari”, spune Ni¡u. Chiar dacå deocamdatå starea culturilor e bunå, abia spre varå ar putea lua decizii privind investi¡iile. “Trebuie så gândim tehnologii adaptate acestor condi¡ii, så folosim îngrå¿åmintele mult mai eficient ca pânå acum, så vorbim de granule, nu de cantitå¡i, så le dåm cât mai aproape de rådåcinå”, spune fermierul.

Baciu face o fabricå de 2 milioane de euro Alexandru Baciu nu ¿i-a anulat nici un plan de investi¡ii. Are un proiect în derulare pentru o micå sec¡ie de prelucrare a cårnii. “În general, se zice cå investi¡iile trebuie fåcute în perioade de crizå. Acum e invers. Au crescut toate pre¡urile. În cri-

zå ar trebui så scadå pre¡urile. Oamenii sunt reticen¡i, nu ¿tiu ce urmeazå”, spune fermierul. El considerå cå ar trebui så fie sprijini¡i de stat pentru a accesa banii europeni. “Ar trebui simplificate procedurile. Ar trebui ca în primå fazå så nu se cearå nici un aviz. Dupå ce se semneazå contractul de finan¡are e obliga¡ia mea så-mi iau toate avizele”, spune Baciu. “Polonezii au luat banii pe trei hârtii”. Noul proiect, în valoare de douå milioane de euro, vizeazå realizarea unei sec¡ii de preparate, mezeluri din carne de vitå. Vor lucra acolo opt oameni, iar produsele se vor vinde în magazinele proprii ¿i la restaurante. Se vor face ¿i livråri externalizate în propor¡ie de 10-15%. Se vor abatoriza vaci din rasele Montbéliarde, Limousine Charolaise. Angus nu, pentru cå dacå nu este crescut într-o fermå specializatå nu are randamentul scontat. Vacile Angus crescute pe på¿une nu au randamentul de peste 55%. “Nu ai un pre¡ bun. Plåte¿ti mult la achizi¡ie ¿i când l-ai transformat în carne, produsul iese scump”, spune fermierul. Utilajele sunt finan¡ate în propor¡ie de 50% din fonduri europene, iar construc¡ia este realizatå în regie proprie. “Nu a fost semnat contractul de finan¡are, este pe noul exerci¡iu financiar de doi ani.”

Adrian MIHAI Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Provalia - o nou\ tehnologie

1. Fluroxipir Aceastå substan¡å este o formå de auxinå sinteticå ¿i cauzeazå în plante un råspuns specific. Cercetåtorii au descoperit cå substan¡ele de acest tip Tehnologia LQM reprezintå o inova¡ie în domeniul erbicidelor, iar principalele avantaje pe care aceasta le oferå în utilizare sunt: - Concentrarea solu¡iei pulverizate cåtre suprafa¡a foliarå (reducerea driftului prin optimizarea dimensiunii 32

stimuleazå numeroase procese de cre¿tere atunci când se gåsesc în concentra¡ii scåzute. Dar, atunci când concentra¡ia auxinei în ¡esuturi este ridicatå, dezvoltarea este perturbatå, astfel încât rezultatul final îl reprezintå moartea plantei.

Turi]a

(Galium aparine)

Ventrilica

Sursa foto> Adobe Stock, Dreamstime

Erbicidul Provalia, cu tehnologie LQM, este un produs cu formulare modernå, creat pentru a råspunde cerin¡elor actuale privind combaterea eficientå a principalelor buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de cereale de primåvarå ¿i de toamnå (grâu, orz, orzoaicå, secarå ¿i triticale). Ac¡iunea sistemicå se bazeazå pe un mix concentrat din trei substan¡e active (fluroxipir 135g/l + tifensulfuron metil 30g/l + metsulfuron metil 5g/l). Provalia manifestå un caracter mai agresiv în controlul buruienilor comparativ cu principalii competitori, mai ales în stadii avansate de vegeta¡ie ale buruienilor. Produsul se absoarbe în special prin frunze, iar apoi este translocat la nivelul meristemelor de cre¿tere (låstari ¿i rådåcini), unde opre¿te absorb¡ia, cre¿terea ¿i dezvoltarea buruienilor. Efectul superior al Provalia: La câteva zile de la aplicare, fermierii pot observa îngålbenirea frunzelor, urmatå de necrozarea buruienilor. Aplicarea erbicidului are efect încå din primele ore, dar semnele vizibile apar la 10 zile de la aplicare. Moartea buruienilor sensibile survine la 15 - 25 zile de la efectuarea tratamentului. Cele trei substan¡e active au efecte complementare. Practic, buruienile sunt atacate din 3 direc¡ii, cu moduri de ac¡iune diferite, ceea ce conferå un plus de eficacitate tratamentului fitosanitar.

(Veronica spp.)

Volbura (Convolvulus arvensis)

2. Tifensulfuron metil Tifensulfuron metil se absoarbe prin frunze ¿i rådåcini, de unde este transportatå în toate organele plantei. Efectul såu este de inhibare a diviziunii celulare în vârfurile de cre¿tere ale låstarilor ¿i rådåcinilor. Aceasta duce în timp la stoparea cre¿terii ¿i moartea buruienilor ce prezintå sensibilitate la aceastå substan¡å. 3. Metsulfuron metil Metsulfuron metil face parte din clasa erbicidelor de tip sulfonilureice ¿i picåturilor); - Îmbunåtå¡irea reten¡iei solu¡iei pe frunze, cumulatå cu o ratå de acoperire måritå; - Cre¿terea gradului de penetrare a solu¡iei în plante, pentru poten¡area ac¡iunii celor trei substan¡e active.

Modalitatea de aplicare Dozå flexibilå: 0,5 - 1 l/ha. Prezintå un interval larg de aplicare în postemergen¡å, de la stadiul de douå frunze pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 12-39). Produsul este foarte eficace atunci când este aplicat pe buruieni mici aflate în faza de cre¿tere activå (2 - 6 frunze). Chiar dacå anumite buruieni aflate într-un stadiu mai avansat sunt mai pu¡in sensibile la ac¡iunea produsului, ele se opresc din cre¿tere, astfel încât nu mai reprezintå un competitor direct al cerealelor pentru nutrien¡i ¿i apå.

are ac¡iune atât foliarå, cât ¿i radicularå. Efectul såu constå în oprirea înmul¡irii celulelor din meristeme, iar acesta se manifestå atât preemergent, cât ¿i postemergent. Aplicat în stadii timpurii ale culturii, când erbicidul poate ajunge ¿i pe sol, metsulfuronul are un efect prelungit.

Factorii care influen¡eazå eficien¡a tratamentului:  spectrul de buruieni prezente în culturå;  gradul de infestare;  stadiul de evolu¡ie al buruienilor la momentul aplicårii;  condi¡iile de mediu din timpul tratamentului ¿i dupå tratament;  tehnologia aplicatå: în cazul de fa¡å, LQM. Beneficii specifice:  Nu prezintå efect rezidual, deci nu existå restric¡ii pentru culturile care urmeazå în rota¡ie.  Formularea modernå, OD (microîncapsulare), împreunå cu tehnologia LQM oferå un plus de eficien¡å.  Efectul este rapid, prezintå selectivitate ridicatå la plantele din culturå (cereale). Profitul Agricol 4/2022

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BUZÅU Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI: MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de CPP

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BIHOR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

PRODUCT MANAGER CEREALE PÅIOASE: loca¡ia BUCUREªTI Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REGIONAL SALES MANAGER: CLUJ ¿i MUREª CCompanie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 52

Profitul Agricol 4/2022

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (3) Potârnichea Cenu¿ie ¿i modestå, credincioaså ba¿tinei ¿i perechii liber alese, adeptå a orizonturilor largi ¿i a deplasårii per pedes, potârnichea pare så fie elogiul viu al devo¡iunii pânå la jertfa de sine. Faptul cå apelativul generic al speciei este de genul feminin este urmarea fireascå a firi voluntare ce caracterizeazå mai cu seamå femela atât în alegerea perechii, cât ¿i în apårarea puilor. Am våzut-o în repetate rânduri mimând vreun bete¿ug, pentru a atrage pe urme-i câinele de vânåtoare convins cå se va pricopsi cu o pradå u¿or de dobândit. Când gåsea de cuviin¡å cå l-a atras destul de departe, în vreme ce pråsila i se camuflase instinctiv prin ierburi, ingenioasa mamå prindea brusc aripi ¿i se mistuia în zare, revenind, dupå un ocol larg, în sânul familiei nevåtåmate. Stolurile familiale traverseazå iarna în catacombele pe care ¿i le rostuiesc prin omåtul din zonele cu expozi¡ie sudicå, pânå când primåvara reface armonia cuplurilor. Interesant este cå femelele preferå parteneri din alt stol, ca ¿i cum ar de¡ine informa¡ii privind pericolul consangvinizårii. În perioada împerecherii, comportamentul, altfel lipsit de striden¡å, al acestei påsåri suferå muta¡ii uimitoare: masProfitul Agricol 4/2022

culul, de pildå, devine de nerecunoscut – mânios, alergic la intru¿i, certåre¡ ¿i båtåu¿, adicå din cale afarå de gelos. Se spune cå, pe timpul clocitului, pasårea de¡ine secretul reprimårii mirosului corporal, ceea ce o pune la adåpost de sim¡ul olfactiv al lungului ¿ir de prådåtori care bat câmpii cu inten¡ii deloc prietenoase. Faptul nu a fost demonstrat ¿tiin¡ific, a¿a cå este luat doar cu titlu de inventar, scepticii punând ¿ansa clo¿tii de a-¿i duce pânå la capåt osânda de a cuibåri pe sol pe seama penajului marmorat, în ton cu vegeta¡ia cu care se confundå. Cu pu¿ca în mâini, atent la semnele prepelicarului care ¡ese miri¿tea, påi¿ul ori porumbi¿tile cu nasul în påmânt, pe urme doar de el tålmåcite, e imposibil så nu ai o micå tresårire când stolul de potârnichi abandoneazå stilul pedestru ¿i explodeazå realmente în zbor, la rasul câmpului, cu inconfundabil råpåit de aripi. Manevrele simultane ale escadrilei sunt demne de mirare ¿i pot în¿ela vânåtorul necumpåtat, ce sloboade plumbii fårå så ocheascå o singurå pasåre, socotind cå, trågând la întâmplare în vålmå¿agul de aripi din fa¡å-i, va face o mai mare ispravå. De regulå, un asemenea ra¡ionament nu laså decât un gust amar, zburåtoarele conti-

nuându-¿i drumul, cu totul nevåtåmate. ªi încå o pova¡å, mai mult de bunsim¡: odatå deprins me¿te¿ugul tirului la aceastå specie (ceea ce nu presupune decât concentrare, îndemânare ¿i cumpåtare), limita¡i-vå la doar trei-patru exemplare. Ciochinarul are el opt sau zece noji¡e, dar nu trebuie folosite în totalitate la o singurå ie¿ire în teren. Tenta¡ia e mare, mai ales cå stoli¿oarele ridicate în våzduh au tendin¡a de a se låsa în apropiere. Nu se cuvine så fie dijmuite pânå la epuizare… Trei potârnichi sunt exact câte ne sunt necesare pentru o micå, dar memorabilå capodoperå culinarå.

Cålugåreascå Se laså påsårile la fezandat (curå¡ate, dar în pene) cel mult trei zile. Se taie în patru o varzå mijlocie ¿i se fierbe timp de zece minute. Separat, potârnichile tran¿ate ¿i o curea de slåninå din piept de porc, afumatå, tåiatå bucå¡i, se rumenesc într-un vas de tuci, în ¿ase linguri de unt, coco¿ate. Când devin aurii, se adaugå varza, trei morcovi tåia¡i rondele, douå cepe tocate, un ciot de cârnat felii, o ramurå de cimbri¿or ¿i o foaie de dafin. Dupå gust – sare ¿i piper. Acoperite, vor fierbe toate vreme de douå ceasuri, la foc moale. Fundul unei tåvi pentru cozonac se tapeteazå cu feliu¡ele de cârnat ¿i cu cele de morcov, dupå care se adaugå întreaga compozi¡ie, îndesatå bine, fårå sfialå. Dupå un sfert de orå de cuptor, se råstoarnå pe un platou. Se presarå verdea¡å, ca så dea obraz mâncårii. Consumatå fierbinte, cu o salatå de sfeclå ro¿ie ¿i hrean alåturi, se poate înveseli cu un Sauvignon de Drågå¿ani, catifelat, dar ferm, legånat în pahar ca o câmpie hibernalå ce î¿i înclinå tipsia în crepuscul. Gabriel CHEROIU 53