Profitul Agricol nr. 48, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 48 din 21 decembrie 2022 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Conferin¡a Profitul Agricol: Tehnologii optime de prelucrare a solului Au început plå¡ile pentru despågubirile de secetå. Formula de calcul a råmas neschimbatå

Schimbåri majore la APPR 25 de ani de Summit Agro România 6

Clubul Fermierilor prevede falimente în lan¡ 6

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

7 8

Lactalis se extinde în Brazilia

8 10

Cre[terea animalelor

Rusia va cultiva mai pu¡inå floarea-soarelui

Sprijinul pentru procesatorii de lapte, o altå încurcåturå giratå de Petre Daea 31

644 milioane tone de oleaginoase

Produc¡ia de soia: 391 milioane tone

Zootehnia în derivå

Sorg pentru porci

Omanul inaugureazå cea mai mare fermå de ouå

Horia Cardo¿, Agroland, vrea så salveze gåina autohtonå

Clubul Fermierilor sperå la Concord(i)e cu traderii

Ma[ini & utilaje

Sorgul, o alternativå la porumb

BKT Ridemax FL 615 pentru remorci ¿i cisterne

Cine cumpårå culturi de ni¿å, ca sorg, grâu dur? Exporturi-record de grâu din Rusia

Agrinvest atinge 44 de milioane de euro

Ru¿ii au distrus cea mai mare fermå de pui din Europa

Spanac halucinogen în Australia

Hardi Alpha Evo II, pentru mai multå precizie

Dicor Land î¿i intensificå expansiunea 40 în 2023 Noi dotåri pentru Xerion 4200, 4500 ¿i 5000

Opinii

Culturi vegetale Rezerva de apå din sol, la 19 decembrie

România a importat un milion de tone Trelleborg a premiat de cereale din Ucraina 29 måiestria tractori¿tilor 14

Se anun¡å o bunå produc¡ie de rapi¡å

Mexicul sperå într-un nou acord cu SUA

28 29

Amazone UX Super pentru sånåtatea culturilor

Dezinformåri mai mult sau mai pu¡in uitate

Salva¡i ecologia de ecologi¿ti!

Hobby 36

Vânåtoarea de... bure¡i

Familia Regalå sus¡ine furnizorii locali

EVENIMENTELE 32 de milioane de euro pentru reîmpåduriri Comisia Europeanå a aprobat o schemå de ajutoare în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro, pentru sprijinirea reîmpåduririlor în România. Schema va fi finan¡atå prin PNRR ¿i va acoperi între 70 ¿i 90% din costurile eligibile. Este deschiså proprietarilor de påduri publice sau private ¿i producåtorilor autoriza¡i de material reproductiv forestier. Schema se va derula pânå la data de 30 septembrie 2024. Controverse în jurul unei conferin¡e Pe 22 februarie, la Bucure¿ti se va ¡ine Agritrade Sumit, conferin¡å organizatå de Cezar Gheorghe, expert în comer¡ul cu cereale ¿i proprietarul AgriColumn, o analizå de pia¡å såptåmânalå, cu previziuni ¿i informa¡ii pentru grâu, porumb, floarea-soarelui, rapi¡å etc. “La Romania Agritrade Summit vor participa minimum 400-500 de fermieri. Au confirmat multina¡ionalele din comer¡ul cu cereale, firme de geneticå, de logisticå”, spune Cezar. ¥n schimb, Victor Beznea, secretarul general ARCPA, asocia¡ia care reune¿te traderii din pia¡å, spune cå organiza¡ia nu se implicå ¿i nu va participa la Agritrade. “Nu vom participa organiza¡ional. Nu pot så vorbesc în numele colegilor mei, dar nu cred cå vor participa nici individual companii din ARCPA”. Lipsa electricitå¡ii se resimte în silozurile ucrainene Traderii de cereale din Ucraina au cerut guvernului de la Kiev så asigure cumva aprovizionarea cu energie electricå a silozurilor de cereale. ¥n general, guvernul se preocup de reluarea alimentårii în ora¿e. De la începutul råzboiului, ¡ara vecinå a pierdut peste 10 milioane de tone capacitate de stocare. Pentru anul acesta, Kievul mizeazå pe o recoltå de aproape 51 de milioane tone de cereale, în scådere abruptå de la 86 de milioane tone anul trecut. 6

S|PT|MÂNII Conferin¡a Profitul Agricol:

Tehnologii optime de prelucrare a solului Joi, 19 ianuarie 2023, între orele 913, la Centrul Cultural “Ionel Perlea” din Slobozia, se va desfå¿ura Conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol, cu suportul APPR. Invita¡i pentru a dezbate subiectul sunt fermieri cu experien¡å, oameni de ¿tiin¡å, tehnologi, oficiali din MADR, furnizori de echipamente, furnizori de inputuri, finan¡atori. Ei vor cåuta så råspundå unor întrebåri-cheie: În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului?; Tehnologiile minime presupun cre¿terea cantitå¡ii de substan¡e active folosite pentru combaterea bolilor, dåunåtorilor, buruienilor?; Care este costul tehnologiilor minime de prelucrare a solului? Financiar, pot coexista cele douå tehnologii (clasicå ¿i

minimum/no till), în aceea¿i fermå, dacå vorbim de ferme de 500-2.000 ha?; Ar fi corect ca fondurile pentru achizi¡ia de noi utilaje så fie direc¡ionate, integral, cåtre cele destinate prelucrårii minime? Sponsorii conferin¡ei sunt: ACCPT Ialomi¡a, Banca Transilvania, Horsch România, Primåria Slobozia ¿i Syngenta. Conferin¡a nu va fi transmiså live, înså va fi înregistratå audio-video. Pentru a participa la fa¡a locului, vå rugåm så vå înscrie¡i printr-un e-mail la adresa redactie@agrinet.ro. Preciza¡i numele ¿i prenumele, denumirea fermei, loca¡ia acesteia ¿i suprafa¡a administratå. Numårul de locuri este limitat, iar înscrierea se va face în ordinea primirii e-mailurilor.

Au început plå¡ile pentru despågubirile de secetå Formula de calcul a råmas neschimbatå Joi, pe 15 decembrie, Ministerul Agriculturii a început plata despågubirilor pentru secetå. Primele 50 de milioane de lei (din totalul de 365 de milioane) au fost virate în jude¡ele Arad, Buzåu, Cålåra¿i, Cluj, Dolj, Maramure¿, Neam¡, Sålaj ¿i Suceava, nu dintre cele mai afectate. ¥n ceea ce prive¿te formula de calcul, aceasta a råmas neschimbatå, oficialii ministerului sus¡inând în continuare cå fermierii au în¡eles gre¿it.

Cât prive¿te fermierii cu proceseverbale încheiate fårå completarea procentului de calamitate, MADR considerå cå este suficientå declara¡ia pe proprie råspundere comparatå cu media produc¡iilor pe 5 ani. Cu toate acestea, ministrul recunoa¿te cå mai mul¡i agricultori au renun¡at la cererea de despågubire.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 48/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Schimb\ri majore la APPR APPR î¿i schimbå titulatura, cre¿te echipa executivå ¿i deschide un birou la Bruxelles. Acestea sunt principalele schimbåri anun¡ate de consiliul director înainte de sfâr¿itul anului. Neoficial, din februarie 2023, când va avea loc congresul organiza¡iei, va trebui ales un nou lider. Cel mai probabil acesta va fi Theodor Ichim, actualul vicepre¿edinte. Pentru a-¿i proteja sånåtatea, Nicolae Sitaru se va retrage din activitatea publicå.

altfel, Sitaru, care a fost obligat de împrejuråri så conducå de la distan¡å ori så-¿i delege atribu¡iile cea mai mare parte a celui de-al doilea mandat al såu, început la 11 februarie 2021, nu a putut fi prezent la consiliul director de luni ¿i conferin¡a de preså ulterioarå, transmi¡ând doar un mesaj de sus¡inere, prin intermediul Alinei Cre¡u, directorul executiv. Ichim a fost cel care a anun¡at noua identitate a organiza¡iei: “Asocia¡ia a depå¿it ca domeniu de interes cultura porumbului ¿i se ocupå de mult mai multe aspecte ale agriculturii. Prin urProfitul Agricol 48/2022

mare, am decis så începem demersurile pentru a ne redenumi în Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România - pe scurt Forumul APPR”. La congresul din februarie va fi prezentatå ¿i noua identitate vizualå, noul logo al asocia¡iei. În decursul acestui an, echipa executivå a APPR a crescut la 15 membri. De aceea, din 2023 activitatea va fi restructuratå în patru departamente: - directoratul general pentru politici agricole, care se va ocupa de dialogul institu¡ional, - departamentul tehnic, - departamentul de marketing ¿i promovare, - departamentul administrativ. A fost creatå func¡ia de director adjunct, care va fi ocupatå de Cristina Cionga. “Afacerile europene vor continua så fie un punct focal al activitå¡ii APPR. Începând cu luna februarie 2023, încercåm så organizåm un birou permanent, la Bruxelles”, a declarat Cionga. Biroul va fi exclusiv al Forumului APPR, nu al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, ¿i cå se cautå angaja¡i sau colaboratori pentru activitatea permanentå din capitala europeanå.

Robert VERESS

Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, a recunoscut cå fermierii nu¿i vor asuma plata cotiza¡iei la CopaCogeca. “Aceastå lege a cotiza¡iilor pentru prezen¡a în structuri asociative europene ar trebui så treacå într-o formå care så prevadå plata cotiza¡iei de cåtre stat o perioadå de timp. Azi, dacå li se va cere fermierilor så plåteascå aceastå cotiza¡ie la CopaCogeca, s-ar putea så nu fie dispu¿i. Autoritå¡ile trebuie så fie mai în¡elepte decât fermierii ¿i så ne men¡inå prezen¡a aceasta la Bruxelles, astfel încât vocea agricultorilor din România så fie auzitå la Bruxelles. Când asocia¡iile profesionale se vor maturiza, s-ar putea så fim dispu¿i, noi, fermierii, så plåtim aceastå cotiza¡ie. Apelez la maturitatea politicienilor, så priceapå aceste lucruri”. “Våd Alian¡a ¿i România în Copa-Cogeca, în continuare. Vom lua deciziile în func¡ie de legisla¡ia care va fi în vigoare. Sunt convinså fermierii ¿i autoritå¡ile vor gåsi o cale ca organiza¡iile de fermieri din România så fie prezente acolo”, spunea Alina Cre¡u, director executiv al asocia¡iei. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

25 de ani de Summit Agro România Joi, 15 decembrie, Summit Agro România a sårbåtorit 25 de ani de activitate, la Bucure¿ti, prin douå evenimente culturale ¿i artistice, la care au participat fermieri, reprezentan¡i ai unor companii partenere, autoritå¡i din agriculturå, politicieni, diploma¡i japonezi. Mai întâi, la Palatul Parlamentului, a fost celebratå arta fotograficå, fiind onora¡i autorii expozi¡iei “România pitoreascå”. Între cei care au rostit discursuri laudative s-au numårat Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la Bucure¿ti (care nu a avut nevoie de translator, fiindcå a vorbit, alternativ, în englezå ¿i românå), ¿i Patricia ªtirbu, pre¿edintele Summit Agro. Dupå vernisajul expozi¡iei fotografice ¿i un tur ghidat al Palatului Parlamentului, invita¡ii au fost transporta¡i, cu autocare, la o salå de festivitå¡i din apropiere.

Acolo discursurile live sau înregistrate ale mai multor oficiali Sumi Agro din diverse col¡uri ale lumii ¿i ale unor parteneri au alternate cu momente artistice, care au debutat cu un frumos cor bisericesc de colinde. Atmosfera s-a

încålzit serios la concertul forma¡iei Holograf, când echipa Summit Agro România s-a alåturat fermierilor pe ringul de dans.

Robert VERESS

O parte din echipa Summit Agro România

Clubul Fermierilor prevede falimente în lan] Anul agricol 2021-2022 s-a încheiat prost, în special printre cei din jude¡ele grav afectate de secetå. ªocul anului 2020 a fost absorbit prin diverse mijloace, înså e pu¡in probabil ca cei care au avut mari calamita¡i în 2020 så reu¿eascå så-¿i påstreze afacerea, dacå nu ¿i-au scos investi¡iile prin produc¡ii nici în 2022. Acest fapt începe så se vadå în pia¡å, mai multe ferme, unele chiar mari, fiind scoase la vânzare în ultimele såptåmâni. Inclusiv mehedin¡eanul Cornel Stroescu, vicepre¿edinte LAPAR, a fost nevoit så renun¡e la o cincime din 8

afacerea sa, recunoscând cå nu mai face fa¡å cheltuielilor. Iar Mehedin¡i a fost o zonå menajatå de secetå atât în 2020, cât ¿i în 2022. Dan Hurduc, fermier vasluian ¿i fost pre¿edinte al Clubului Fermierilor, prevede cå urmåtorii doi-trei ani vor aduce o sumedenie de falimente în agriculturå: “În 2020 s-au consemnat adevårate tragedii financiare, în multe ferme. Falimentul a fost amânat, pentru cå, în agriculturå, problemele devin vizibile dupå doi-trei ani. România este o pia¡å atipicå pentru Europa, datoritå creditului furnizor. Acesta a ajutat fermele române¿ti så se dezvolte. Dar, acum, suntem pe cale så vedem reversul medaliei. Cre¿terea dobânzilor î¿i va

spune cuvântul.” ªi Florian Ciolacu, director executiv al Clubului, se a¿teaptå så vadå un numår “semnificativ” de falimente, în agriculturå, chiar în cursul anului 2023. “Asta pune problema regândirii modelului de afaceri. În Vest, fermierii s-au organizat în cooperative care sunt administrate de un management profesionist, corporatist. Acest management a impus proceduri de sus în jos. La noi, având aceastå rezisten¡å la ideea de asociere, e posibil ca lucrurile så se întâmple invers: un nucleu corporatist så organizeze fermieri în dificultate, întrun mod care så le permitå så redevinå eficien¡i”.

Robert VERESS Profitul Agricol 48/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 16 decembrie, a fost de 283 dolari/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 12 decembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 373 euro/t (- 2) 1.828 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023. ¥n perioada 12 - 16 dec. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 110.970 tone, Mexic 63.970 tone, Japonia 61.970 tone, Nigeria 33.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Guatemala 27.700 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 369 dolari/tonå (1.808 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei). A scåzut cu 27 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 329 euro/tonå (1.612 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 12 decembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul Cota¡ii - Bursa din Chicago 12.12 13.12 14.12 Ian 271 269 267 Febr 279 277 275 Martie 285 283 279

Porumb România FOB Constan¡a 301 euro/t (- 2) 1.475 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 decembrie 2022, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 12.12 Ian 269 Febr 257 Martie 257

13.12 14.12 15.12 16.12 267 257 255 257 255 253 250 255 247 241 239 241

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Martie

$/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 277 273 271 270 277 279 277 275 273 275

15.12 265 273 277

$/t 16.12 278 281 283

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 321 319 317 315 Febr 317 315 313 311 Martie 317 313 311 309

$/t 16.12 317 313 311

fost de 281 dolari/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2023, este de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 decembrie, a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.12 297 297 299 Bordeaux FOB 301 Pontivy 311 Bordeaux Pallice Rhin FOB

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei grâului a fost de 300 euro/t (1.470 lei). A scåzut cu 21 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna ianuarie 2023 este de 285 euro/t (1.396 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2023, a fost de 279 dolari/t (1.367 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 383 379 377 373 Febr 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 16.12 369 369 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.12 13.12 14.12 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 310 Rouen FOB 343 341 337

euro/t 15.12 303 303 310 297 293 331

16.12 300 300 307 295 290 329

fa¡å de pre¡ul din 12 decembrie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

13.12 14.12 15.12 16.12 295 293 291 279 295 293 291 279 297 293 292 283 299 297 295 285 309 307 305 297

Profitul Agricol 48/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 decembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.729 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 12.12 Ian 537 Febr 537 Martie 543

13.12 535 535 541

$/t 14.12 533 537 539

15.12 539 541 543

16.12 541 543 545

Orz FOB Constan¡a 309 euro/t (- 4) 1.514 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 decembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 559 euro/tonå (2.739 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 16 dec. 2022, a fost de 609 dolari/tonå (2.984 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 499 dolari/tonå (2.445 lei), în cre¿tere cu 22 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 12.12 Ian 1.439 Febr 1.371 Martie 1.357

13.12 1.427 1.369 1.347

14.12 1.417 1.357 1.335

12.12 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

13.12 283 285 279

14.12 279 283 277

$/t

15.12 1.407 1.347 1.333

16.12 1.407 1.385 1.375

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 12 - 16.12.2022

1.059.770 tone, Mexic 147.770 tone, Coreea de Sud 117.770 tone, Bangladesh 117.770 tone, Japonia 97.770 tone.

15.12 277 279 275

16.12 273 273 273

283 281 279 277 303 301 299 297

re, FOB-Moselle, a închis la 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 477 485 497 501 499 Martie 497 499 501 503 491

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 590 euro/t (2.891 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.749 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 561 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

13.12 577 575 573

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ian. 2023, este 679 dolari/t (3.327 lei).

$/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 587 585 583 581 579

Ian

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

16.12 559 561 557

Ian Febr Martie

14.12 15.12 575 573 573 571 571 569

579 dolari/tonå (2.837 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în ian. 2023, este 609 euro/t (2.984 lei).

euro/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Dieppe 609 599 597 595 590

12.12 Rouen 579 Dunquerque 577 Moselle 575

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 583 585 593 597 609 Martie 591 595 597 599 607

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 16 dec., a fost de

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 285 dolari/t (1.396 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

12.12 599 609 609

13.12 597 599 607

14.12 595 597 599

$/t

15.12 16.12 593 647 595 635 597 631

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 287 285 283 281 291 Martie 297 295 289 287 293

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 decembrie 2022, a fost de 291 dolari/tonå (1.426 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

283 dolari/t

Profitul Agricol 48/2022

- 10

281 dolari/t

-2

$/t

557 dolari/t

+30

291 dolari/t

+4 15

Pre]uri [i pie]e

Rusia va cultiva mai pu]in\ floarea-soarelui Suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui din Rusia va fi de aproximativ 9,4 milioane hectare, în scådere cu 2% fa¡å de anul trecut. Datele au fost anun¡ate de Ministerul Agriculturii de la Moscova. ¥n ultimii patru ani, reducerea suprafe¡ei a fost minimå (mai pu¡in de 1%). În acest sezon înså, vremea anormal de umedå i-a determinat pe fermieri så abandoneze cultivarea pe o

suprafa¡å mai mare decât media pe 4 ani. Precipita¡iile peste medie din lunile octombrie ¿i noiembrie au încetinit ¿i recoltarea. Pânå la 24 noiembrie, au fost recoltate 7,4 milioane de hecatre de floarea-soarelui (74% din total). Conform raportului USDA din luna decembrie, pentru anul 2022/23, în Rusia se prognozeazå o produc¡ie de

floarea-soarelui de 16,5 milioane tone, dar mai mare cu 6% fa¡å de sezonul trecut. Randamentul este estimat la 1,76 tone/hectar, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA privind produc¡ia agricolå a Rusiei nu includ datele pentru Crimeea.

Marilena R|DUCU

Produc¡iile de floarea-soarelui la nivel mondial Marii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 51mil. tone

La nivel global, produc¡ia de floareasoarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 milioane tone mai micå decât în 2021/22. Consumul mondial va fi de 53 mil. tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 mil. tone), UE (12 mil. tone) ¿i Ucraina (9,6 mil. tone). Stocurile mondiale sunt estimate la 6 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 mil. tone. 16

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4 mil. ) ¿i Ucraina (1,2 mil). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,5 milioane tone. Profitul Agricol 48/2022

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din sol, la 19 decembrie Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Situa¡ia cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate pe regiuni geografice în perioada 5-18 decembrie: Banat 30,2-58,5 l/mp Oravi¡a, Cri¿ana 43,4-63,1 l/mp Såcuieni, Dobrogea 7,7-28,2 l/mp Hâr¿ova, Maramure¿ 42,8-68,7 l/mp Baia Mare, Moldova 3,4-25,1 l/mp 22

Bacåu, Muntenia 8,9-53,8 l/mp Câmpulung, Oltenia 23,4-124,8 l/mp Transilvania 0,0-43,2 l/mp. Cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în ultimele doua såptåmâni au îmbunåtå¡it rezerva de umiditate din sol în cultura grâului de toamnå, pe profilul 0-100 cm, îndeosebi în nordul, centrul, vestul ¿i sud-vestul ¡årii, dar ¿i local pe areale restrânse din Muntenia ¿i Moldova. La data de 19 decembrie, la sta¡iile meteorologice, con¡inutul de umiditate

pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnå prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime în cea mai mare parte a ¡årii. Cu toate acestea, con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå ¿i extremå) pe suprafe¡e extinse din Dobrogea, local în estul, sudul ¿i sud-estul Moldovei, nordul, izolat nord-estul ¿i sudul Munteniei. Profitul Agricol 48/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia în deriv\ În timpul crizelor multiple prin care a trecut agricultura, ramura cea mai vulnerabilå a fost ¿i a råmas zootehnia. Toate speciile au avut de suferit, unele ajungând în pragul dispari¡iei.

årå sprijin substan¡ial, vaca de lapte va ajunge o amintire, crede Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Mure¿. “A fost un an foarte dificil pentru vaca de lapte. Peste 70% din ferme duc lipså de furaje. Nu ¿tiu câte vor mai supravie¡ui pânå în primåvarå, cu toate cå pre¡ul laptelui a ajuns la un nivel mai apropiat de cheltuielile noastre: 3 lei litrul pentru fermele mari, iar pentru cele mici este 2,50 lei. Pre¡urile inputurilor au ajuns extrem de mari”.

Cosmin Moldovan, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, este la fel de afectat. “A fost un an cumplit ¿i pentru zootehnie: cu secetå, cu mari cre¿teri de pre¡uri la combustibili, la energie ¿i la toate inputurile. Puterea de cumpårare a cetå¡enilor scade. Vreo patru fermieri de la noi au renun¡at la vaci, au lichidat afacerea”. “Anul 2022 a însemnat secetå cruntå, spune Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. Nu am primit niciun leu la despågubiri. La subven¡ii nu am primit nimic. APIA ¿i Ministerul Agriculturii anun¡å cå dau la mii de fermieri, dar nimeni nu vede adevårul. Nu ¿tiu dacå 20-30% din fermieri au primit banii. Nici cu animale, nici fårå animale. Våzând cå nu-mi intrå banii, m-am interesat la APIA. «Trebuie så vå plåti¡i datoriile.» Aveam o datorie la APIA de 13 lei ¿i 22 de bani. M-am dus ¿i am plåtit-o. Eu ¿tiam cå se regleazå orice datorie. Un pretext. Båtaie de joc!

Pre¡ul laptelui a mai crescut pânå la 2 lei, dar e tot mic. Pre¡ul mediu nu e nici doi lei. Mul¡i fermieri au tåiat vacile. Omul se împrumutå la bancå så supravie¡uiascå. În fiecare an, luam subven¡ia pânå la sårbåtori. Pretind cå nu au bani. Am avut în acest an 150 de hectare de porumb ¿i nu am fåcut niciun bob. Cumpår furaje, iau porumb cu 1,35 lei kilogramul. Samsarii vând ¿i porumb din Ucraina la fel de scump”. “A fost un an periculos pentru zootehnie, spune ¿i Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Fermele de familie s-au decapitalizat. Må sunå fermierii, au probleme grave. La noi aici, la Bra¿ov, ¿i când e secetå o ducem cât de cât mai bine, dar de când am func¡ia asta, våd suferin¡ele fermierilor. Aud mereu de ferme închise. Multe se vând. Anul trecut nu puteai så cumperi o vacå, iar acum po¡i så iei ferme întregi. A crescut pu¡in pre¡ul laptelui la începutul toamnei pânå aproape de 3 lei

“Eu merg pe contrasens, ne asigurå Dimitrie Muscå de la Curtici. Am fåcut mereu a¿a. Petre Daea nu vrea så dea bani pentru zootehnie sub nicio formå. El ¿i-a propus så distrugå zootehnia româneascå. Tànczos Barna, ministrul Mediului, a luat måsuri care au determinat lichidarea porcului din România. Mai asiguråm doar 10% din necesarul de carne de porc prin produc¡ia fermelor noastre. Scopul este så fim nevoi¡i så cumpåråm carne de porc din Ungaria ¿i au reu¿it. Nu am dovezi, dar este punctul meu de vedere, eu våd ce face fiecare ¿i ce se întâmplå ulterior. Nu ¿tiu de ce face Petre Daea asta. Un prieten duce douå-trei tiruri cu vaci din zona de vest la abatoarele din Boto¿ani ¿i Suceava. El mi-a zis cå 600-700 de vaci se taie zilnic. Nu are de ce så mintå. Firma care lua lapte de la noi ne-a anun¡at cå, de la 1 ianuarie, nu mai duce lapte la ¿coli pentru copii. Nu mai este lapte. I-am spus lui Petre Daea. Nu a fåcut nimic”, spune supårat Muscå. Multå carne de porc vine din Ungaria pentru cå este mai ieftin transportul. Ungurii au carne mai ieftinå decât spaniolii sau germanii, mai acuzå Dimitrie Muscå. El crede cå fiecare ministru are meritul lui în distrugerea zootehniei, dar pe podium primul este Adrian Oros, secondat de Petre Daea. 32

Profitul Agricol 48/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR ¿i acum a dat înapoi, la 2,60 lei, 2,50 lei. Iarna toate sunt mai scumpe, e foarte grav. Pentru ferme, energia nu e plafonatå, kilowatul depå¿e¿te un leu, motorina este 9 lei. Vaca va ajunge ca porcul. Am fost la întâlnirea ministrului de la Azuga cu fermierii din zona montanå. Am måcar speran¡a cå primim o sus¡inere financiarå onorabilå în urmåtorii cinci ani.”

Du¿manii porcului Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), cunoa¿te bine dramele fermierilor. “Situa¡ia e diferitå, în func¡ie de specii. Pentru cei care mai cresc porci, este un element benefic cå a crescut ¿i la noi pre¡ul porcului - 10,5 lei kilogramul. Mul¡i se tem så mai populeze din cauza despågubirilor mici. Gospodåria ¡åråneascå a primit despågubiri de 10-12 lei pe kilogram, iar fermele comerciale au primit 6-7 lei. Discriminarea se face din 2017. Urmeazå un an pre-electoral. Într-o singurå lunå, au fost lovite de pesta porcinå africanå patru ferme comerciale mari. În jude¡ele Timi¿, Ialomi¡a, Bråila, au izbucnit noi focare în gospodåriile ¡åråne¿ti, iar acolo avem ferme comerciale foarte mari, apropiate unele de altele ¿i care au fost blocate. Singurul organism care poate solicita derogare din partea Comisiei Europene pentru trimiterea la abator a porcilor din fermele sånåtoase este ANSVSA. Noi le-am solicitat derogare celor de la Comisia Europeanå, iar ei ne-au trimis politicos la... ANSVSA. Cu doi ani în urmå, era pre¿edinte Robert Chioveanu ¿i s-a fåcut o solicitare pentru derogare de la transformarea cårnii din zona de restric¡ii la temperaturi înalte. Adicå så nu se mai fiarbå carnea. Dacå analizele aratå cå nu existå boalå, carnea de porc så fie trimiså spre consum în zona respectivå, fårå så mai fie fiartå. Sigur, cu ¿tampilå hexagonalå, nu ovalå. Råspunsul a fost Profitul Agricol 48/2022

Nici oaia nu mai este favorita ministrului “La noi, anul se încheie în primåvarå, când ie¿im pe iarbå verde”, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei “Påstorul Cri¿ana”. “Pentru noi, abia acum începe durerea mare. A fost secetå urâtå. Pre¡urile au crescut la concentrate, la fân. În plus, avem oieri care nu au putut så vândå încå mieii. Exportul în ¡årile arabe merge foarte prost acum ¿i nu ¿tim de ce, iar pre¡ul la oaie în viu e mic. În Arabia Sauditå, în Iordania, în Qatar, unde vindem noi, este sfâr¿it de sezon. Anul trecut, Arabia Sauditå a semnat contract pentru un milion de oi cu o ¡arå din Africa. Laptele a mers bine pentru cå are pre¡ bun, dar pentru cine are cu cine mulge. Cei care pot face brânzå au o ¿anså în plus. De lânå nu se mai ocupå nimeni. Ministrul Petre Daea a încercat altådatå så ne punå fa¡å în fa¡å cu ni¿te investitori. Sunt slabe speran¡e så facem tricotaje. Mult mai u¿or am gåsi întrebuin¡area lânii pentru materiale izolante. Ar înghi¡i cantitå¡i industriale”. prost interpretat ¿i nu s-a mers mai departe. Iar ANSVSA a interpretat cå nu avem voie, cå noi ne-am afla to¡i în zona III ¿i cå nu se poate livra carnea în zona II sau I. În finalul scrisorii, ne recomanda så ne adresåm Cur¡ii Europene de Justi¡ie dacå vrem så fim obiectul unei derogåri, ceea ce nu s-a fåcut. Am råmas cu acel «Nu se poate».” În ce prive¿te aplicarea legii reproduc¡iei, care a¿teaptå så fie aplicatå din 2018, crescåtorii de porci acuzå cå nu pot primi autoriza¡ia de mediu mai devreme de 6 luni. “S-a dat o pre-autorizare, nu derogare pentru mediu. Un document care atestå cå vei face ca så nu-¡i blocheze investi¡ia”, spune Mary Panå. Conteazå punctajele ¿i se respectå criteriul “primul venit - primul servit”.

Gåina, nouå specie favoritå? “Pentru crescåtorii de påsåri a fost un an dificil, cu probleme grave de aprovizionare cu cereale, cu pre¡uri mari la energie, la gaz”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. “Din fericire pentru noi to¡i, sectorul este pe linia de plutire. Încå producem la acela¿i nivel, dar cu probleme mari de costuri. Va veni un an ¿i mai greu. Så speråm cå autoritå¡ile ne vor sprijini în toate solicitårile noastre. Pânå acum, am avut în¡elegere ca så depå¿im momentele grele. Dacå va fi iar secetå, nici nu må gândesc”. Autoriza¡iile de mediu au provocat panicå printre crescåtorii care au depus proiecte pentru ferme noi sau pentru modernizarea reproduc¡iei. "Unii fermieri care au început demersurile mai devreme vor avea autoriza¡iile de mediu la timp, al¡ii care au solicitat mai târziu ¿i nu se încadreazå, vor primi dreptul så se înscrie printr-o clauzå suspensivå ¿i så aducå ulterior autoriza¡ia de mediu. Prin urmare, fermierii care au proiecte pot semna contractele de finan¡are pânå la 31 decembrie, se va înscrie conform legii, dar trebuie så aducå autoriza¡ia de mediu dupå sårbåtori fiindcå sunt ni¿te proceduri mai complicate. Problema s-a rezolvat. Am solicitat måsuri de la Ministerul Mediului ¿i de la Agen¡ia de Protec¡ie a Mediului, s-a dat o circularå în teritoriu în acest sens. Banii sunt aloca¡i pentru Legea reproduc¡iei la påsåri, dar nu cunosc ce sume se dau. Dacå nu ai toate avizele, nu prime¿te certificatul de urbanism. De aceea, legea nu permitea înscrierea pentru cei care nu aveau avizele toate. Am solicitat o clauzå suspensivå prin modificarea legii, Parlamentul a votat-o ¿i este acum la pre¿edinte la promulgare. Se rezolvå rapid în aceste zile”, ne asigurå Ilie Van.

Viorel PATRICHI 33

MA{INI & UTILAJE

Noi dot\ri pentru Xerion Genera¡ia Stage V a seriei de tractoare Xerion va primi din partea Claas o actualizare completå pentru 2023, iar printre cele mai importante dotåri se numårå o transmisie continuu variabilå nouå, care reduce consumul de carburant, ¿i un sistem hidraulic cu un debit de pânå la 422 l/min.

inova¡ie majorå aduså Xerion pentru anul de fabrica¡ie 2023 este trecerea de la transmisiile continuu variabile ZF Eccom 5.0 ¿i Eccom 4.5 anterioare la noua transmisie Eccom 5.5. Aceasta oferå patru schimbåri automate de game pentru deplasare înainte,

Actualizåri pentru modelele Xerion 4200, 4500 ¿i 5000: l Sistem hidraulic de 90 kW cu un debit de 250 l/min la 260 bar pentru suprastructuri ¿i echipamente frontale ac¡ionate hidraulic. l Meniu optimizat pentru sistemul hidraulic din CEBIS. l Noua placå de greutate de bazå de 1.000 kg pentru zona din spatele cabinei. l Noul cadru de montare Scharmüller pentru tiran¡ii spate permite ata¿area rapidå a implementelor de cat. 3 ¿i cat. 4/4N. l Noul CEMIS 1200 cu Claas GPS PILOT pentru Xerion TRAC ¿i Xerion TRAC VC. l Sistem hidraulic de frânare cu douå circuite.

zona de ac¡ionare mecanicå fiind în continuare optimizatå. Op¡ional, se poate atinge o vitezå maximå de 40 sau 50 km/h în direc¡ia de mers înainte la o tura¡ie de 1.246, respectiv 1.558 rpm, fapt ce ajutå la economisirea de carburant. La deplasarea înapoi, este posibilå o vitezå maximå de 30 km/h cu trei game automate de conducere.

Transmisie rezistentå ¿i fiabilå Pe lângå nivelul ridicat de eficien¡å, transmisia Eccom 5.5 se caracterizeazå printr-o mare rezisten¡å, o fiabilitate ridicatå în toate condi¡iile de operare ¿i o duratå de utilizare îndelungatå. Datoritå tura¡iei reduse, Xerion poate func¡iona extrem de economic la efectuarea a numeroase lucråri. Motoarele moderne Mercedes-Benz cu ¿ase cilindri, care respectå norma Stage V, asigurå un cuplu ridicat chiar ¿i la tura¡ii reduse, astfel încât cuplul maxim de 2.200 (Xerion 4200) pânå la 2.600 Nm (Xerion 5000) este disponibil instant la 1.300 rpm. Prin urmare, cea mai mare parte a lucrårilor poate fi efectuatå întrun interval de tura¡ii eficient ¿i silen¡ios, cuprins între 1.150 ¿i 1.300 rpm.

ulic din CEBIS a fost dezvoltat în continuare ¿i a devenit mai intuitiv. Astfel, este clar de la prima vedere pentru utilizator ce pompå de alimentare transferå ulei cåtre unitå¡ile de control disponibile ¿i ce debite maxime permit circuitele de control. De asemenea, prioritizarea unitå¡ilor de comandå ¿i atribuirea acestora unor taste func¡ionale de pe joystick-ul CMotion se pot realiza rapid ¿i intuitiv.

Ghidare inteligentå Modelele Xerion Trac ¿i Trac VC vor fi echipate cu noul terminal CEMIS 1200 cu receptor SAT 900 ¿i GPS Pilot de ultimå genera¡ie pentru ghidare automatå, gestionarea flotei, controlul aplica¡iilor ¿i documenta¡ie începând cu anul de fabrica¡ie 2023. CEMIS 1200 dispune de un ecran de 12 inci, cu afi¿aj 2D sau 3D cu ecran divizat, pe lângå gestionarea online a sarcinilor ¿i documenta¡ia cu export de date, de exemplu prin Telematics sau stick USB. Pentru ghidarea automatå, receptorul SAT 900 permite utilizarea tuturor semnalelor de

Sistem hidraulic u¿or de monitorizat Sistemul hidraulic de lucru cu un debit de ulei de pânå la 422 l/min oferå un volum suficient disponibil pentru echipamentele cu un necesar deosebit de mare de ulei, precum semånåtoarele pneumatice pe lå¡imi mari de lucru. În plus, un sistem hidraulic separat ¿i optimizat de 90 kW cu debit de 250 l/min la 260 bar este disponibil pentru accesorii, precum cisternele cu gunoi de grajd lichid ¿i utilajele ata¿ate frontal. Pentru a spori ¿i mai mult confortul operatorului, meniul sistemului hidraProfitul Agricol 48/2022

MA{INI & UTILAJE

4200, 4500 [i 5000 corec¡ie (SATCOR by Trimble RTX la nivel mondial; EGNOS pentru Europa; RTK NET ¿i RTK ready, SBAS pentru America ¿i Japonia) ¿i permite utilizarea sateli¡ilor GLONASS, Galileo ¿i BEIDOU pentru pozi¡ionare GPS. O licen¡å de 5 ani pentru semnalul de corec¡ie SATCOR 15 by Trimble RTX cu o acurate¡e de +/- 15 cm este incluså în echiparea standard a seriei de tractoare Claas Xerion. Pentru lucråri mai precise, SATCOR 3 by Trimble RTX cu o precizie de +/- 3 cm este disponibil op¡ional ca alternativå la semnalele de

Profitul Agricol 48/2022

corec¡ie RTK. În plus, SATCOR 3 FAST by Trimble RTX este disponibil în America de Nord ¿i Europa, având un timp de ini¡ializare de mai pu¡in de douå minute, cu aceea¿i precizie. Documenta¡ia necesarå pentru utilizarea ghidårii inteligente a tractoarelor se realizeazå prin transfer de fi¿iere online prin intermediul portalului Claas Telematics sau prin interfe¡e directe cu partenerii 365FarmNet Omnia, Dacom ¿i xFarm.

Arpad DOBRE

Func¡ii op¡ionale Dotårile op¡ionale pentru tractoarele Xerion 4200, 4500 ¿i 5000 mai includ ¿i func¡iile: l TC-SC pentru controlul sec¡iunii cu implemente ISOBUS compatibile, precum semånåtori, utilaje de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor, pulverizatoare sau dispozitive de tocare. Pot fi controlate pânå la 80 de sec¡iuni. l TC-GEO pentru colectarea, transmiterea ¿i cartografierea datelor ca documenta¡ie ¿i bazå pentru planificarea pe teren. l Variable Rate Application (VRA) pentru controlul ratei de aplicare prin GPS la însåmân¡are, fertilizare sau în protec¡ia culturilor. Hår¡ile de aplicare sunt transferate cåtre Task Manager sub formå de sarcini ISO-XML.

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 ianuarie 2023 La Slobozia se va desfå¿ura conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol. Ideea conferin¡ei (prima organizatå de publica¡ia noastrå) pleacå de la polarizarea fermierilor în jurul subiectului, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. Tema va fi aprofundatå cu ajutorul speciali¿tilor ¿i a unor fermieri cunoscu¡i ¿i respecta¡i, cu multå experien¡å practicå. 22 februarie 2023 La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Roata motrice este Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc Congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR.

Familia Regal\ sus]ine furnizorii locali Statutul de Furnizor al Casei Regale este unul deosebit, de recunoa¿tere a calitå¡ii produselor sau serviciilor oferite de cineva. ¥ntre cei care se bucurå de acest titlu sunt croitori de lux, procesatori din industria alimentarå, cofetari ori bucåtari. ¥ndeob¿te, Casa Regalå este destul de zgârcitå cu acordarea acestei calitå¡i. Dar existå ¿i varianta mai pu¡in preten¡ioaså, de parteneriat al Casei Regale. A¿a s-a întâmplat mar¡i, 13 decembrie, când a fost semnat un acord pentru sus¡inerea producåtorilor locali de cåtre Familia Regalå a României, Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii “Regele Mihai I” din Timi¿oara ¿i lan¡ul de magazine Profi. Evenimentul a avut loc la Palatul Elisabeta din Bucure¿ti, cu prilejul Serii Producåtorilor Locali, organizatå cu sprijinul Profi, considerat cel mai mare angajator din România.

28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente, axat pe rolul autoritå¡ilor ¿i al oamenilor de afaceri în consolidarea comunitå¡ilor rurale. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 50

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Zi de na¿tere a¿teptatå cu înfrigurare – Plåcu¡å vasluianå; 2) Bronzat natural – Ro¿u de somn; 3) Implicate în protec¡ia 9 10 animalelor – Sunt des plecate; 4) Gratis în fond! – Dat mesenilor între douå pahare; 5) Trasul la jug – Înscriså la poligon; 6) Sportiv de culoare; 7) Ajung la mediere – Tineri debutan¡i! 8) Chestiune de manierå – Reduce la tåcere; 9) Ciupitå la Ateneu – Deosebit de iute; 10) Cu ea ai spatele asigurat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp.

“În vara anului 2022, la Apo¿, la ini¡iativa Profi, am sim¡it o datå în plus cât de gustoase sunt produsele române¿ti locale; ne propunem ca în primåvarå så facem ¿i la Castelul de la Såvâr¿in un târg al producåtorilor locali pentru a-i promova ¿i a le da cât mai multe motive så continue aici, în ¡arå, minunatele noastre tradi¡ii”, a afirmat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României.

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 47/2022 ORIZONTAL: GALOS - MURA; UMFLATI - OP; RO - FURNALE; ARSA - AERAT; FACHIRI - I; PALTIN - DES; L - TIPICARA; ATAVICE - ON; CAR - SILUIT; ARITMETICA.

VERTICAL: 1) Mediul cre¿terii pomilor – Lumineazå fa¡a; 2) Fåcutå la repezealå – Picat cu cearå; 3) Piese de insectar – Respectate la slujbå; 4) Nåscut în dureri – Umpluturi de gogo¿i; 5) Pânzå cu imagini florale – Trage cu piciorul – Careu de culturå; 6) Trece de la una la alta; 7) Somn u¿or; 8) Nu-i bine crescut – Repetatul colindei; 9) Înainteazå în apå – Perfect ca figurå; 10) Scriitoare de film. Profitul Agricol 48/2022