Issuu

nr. 48 din 22 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Bugetul pe 2022: Agricultura a primit bani pentru iriga¡ii 9

Evenimentele s\pt\m=nii Câte ecoscheme propun statele UE Agricover desfå¿oarå un proiect cu Microsoft

Prioritå¡ile lui Tabårå la pre¿edin¡ia ASAS

Chesnoiu, decis så acorde derogarea la neonicotinoide: “Nu putem omorî Tanymecus cu bâta!”

Boicotul cårnii de vitå braziliene

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Se vor putea folosi neonicotinoidele ¿i la floarea-soarelui ?

Inova¡ii la cultivatoarele Bednar modelul Swifter XE

Cum va fi vremea ?

Semånat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi

Vânzårile Massey Ferguson au crescut cu peste 50% în 2021

Produc¡ia mondialå de grâu va cre¿te u¿or în 2022

Solu¡ia renun¡årii la neonicotinoide

Sorgul are pia¡å sigurå

Produc¡ia de porumb în 2022

Pia¡a porumbului în Uniunea Europeanå

Interviu

Agricultura are prioritate

Predic¡iile lui Cezar: Grâul, “împu¿cat” de Federal Reserve

Azomure¿ va investi în stocarea CO2 Hibridul P9889 a avut o produc¡ie de peste 20 t/ha 20

Cristina Ro¿u s-a alåturat Dicor Land

Opinii 30

Cre[terea animalelor

Pre¡ul mediu real al alimentelor a crescut începând cu anul 2000

Locuri de munc\

Lumea porcului s-a pråbu¿it

Concuren¡a neloialå pentru fermele de porci

În golul alpin

Vaca de lapte î¿i månâncå pre¡ul

Din gastronomia bånå¡eanå

Hobby

INTERVIU

Agricultura are prioritate interviu cu fostul ministru Adrian Oros - Cum aratå via¡a unui fost ministru? Am o mul¡ime de lucruri de fåcut. Sunt senator în Comisia pentru Agriculturå ¿i în Comisia pentru ªtiin¡å. Sunt profesor de Toxicologie la Facultatea de Medicinå Veterinarå a USAMV Cluj ¿i prorector. Såptåmâna trecutå, în perioada 8-10 noiembrie, am organizat un eveniment interna¡ional important la Cluj, Transilvania Food Summit. ªi cel mai important lucru, am mai mult timp pentru meseria de bunic. - Ce v-a¡i propus så face¡i ca ministru ¿i nu a¡i reu¿it? Am învå¡at destul de repede, pe pielea mea, cå, în politicå, mai ales în executiv, într-o pozi¡ie importantå, unde interesele sunt foarte mari, nu conteazå ceea ce faci sau spui, ci, din påcate, conteazå ceea ce spun al¡ii cå ai fåcut sau cå ai spus. Asta ajunge la 90% din oameni, pe diverse cåi. Au fost mai multe lucruri care nu au ie¿it a¿a cum a¿ fi vrut eu, ¿i anume: Am vrut încå de la început (pentru cå ¿tiam) så diminuez cât mai mult activitatea vânåtorilor de subven¡ii, dar ¿i pia¡a neagrå. Dar aici trebuie så ac¡ioneze, în primul rând, institu¡iile care au aceste atribu¡ii. Apoi, am dorit så con¿tientizez cât mai mul¡i deciden¡i cå România trebuie så aibå o strategie de gestionare a apei, urgent ¿i consistent finan¡atå. - Cât a¡i fost ministru, cum a¡i sim¡it rela¡ia cu fermierii? Am avut o rela¡ie bunå cu toate formele asociative reprezentative. Am avut contact direct cu peste 160 de asocia¡ii ¿i federa¡ii. La majoritatea am participat eu, uneori secretarii de stat. Analiza SWAT ¿i analiza nevoilor pentru elaborarea PNS le-am fåcut împreunå, în consultare pe toatå perioada. Pro20

gramul de tranzi¡ie 2021-2022, de 3,2 miliarde euro, lansat anul acesta în a doua jumåtate a anului, de asemenea. Iar în toatå luna noiembrie 2021, am creionat PNS 2023-2027 în Comitetul de monitorizare, la fel, cu toate asocia¡iile reprezentative. ªi, foarte important, am ajutat la plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca, structura reprezentativå a fermierilor europeni. - Vi se repro¿eazå cå nu a¡i dat suficiente subven¡ii. Depinde pe cine întreba¡i. În 2020, sau dat cele mai multe subven¡ii ¿i ajutoare. ªi asta se poate verifica în statisticile APIA. Am fåcut, pentru prima datå, proceduri simplificate, de depunere a cererilor la APIA, fårå ca fermierul så se deplaseze la primårii, la bancå sau la Agen¡ie. Nemul¡umirea cea mai mare a fost alta. Cei mai vocali au fost cei 17.000 de fermieri care primeau Ajutor Na¡ional Tranzitoriu pentru 220.000 de bovine care erau în baza de date din 2013, dar acum nu mai erau. Anul acesta, au primit 1 euro pe vacå. Restul banilor din ANT i-am dirijat într-o schemå de compensare Covid ¿i au ajuns la fermieri cu animale reale în fermå. - Petre Daea a dat bani ¿i pentru administrarea planta¡iilor de salcâmi pentru ANIF, dar nu ¿i pentru perdelele de protec¡ie, plantate de fermieri. În consecin¡å, lucråtorii ANIF au transferat salcâmii ¡åranilor în posesia OIF-urilor jude¡ene, chiar dacå acei salcâmi nu au fost planta¡i de nimeni. S-a fåcut o altå na¡ionalizare? Rolul benefic al perdelelor de protec¡ie este demonstrat de peste 100 de ani de acad. Gh. Ionescu-ªi¿e¿ti ¿i Marin Dracea. Perdelele de protec¡ie ar trebui înfiin¡ate în primul rând în zonele cu pericol de de¿ertificare, dar ¿i acolo unde fermierii, la sfatul speciali¿tilor, doresc acest lucru.

Sunt ¿i multe terenuri degradate, care pot fi împådurite. În forma finalå a PNRR existå un program ambi¡ios de împåduriri (inclusiv perdele de protec¡ie), la care am colaborat cu cei de la Ministerul Mediului, de aproximativ 1 miliard euro. - Unele asocia¡ii au dat în judecatå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Cine a gre¿it acolo? Se impuneau luate o serie de måsuri administrative, reglementåri ¿i verificåri, pentru ca societå¡ile de ameliorare (care elibereazå certificate de origine) ¿i asocia¡iile care efectueazå controlul oficial al produc¡iilor så aibå o activitate cât mai corectå. De ce? Pentru cå statul plåte¿te zeci de milioane în fiecare an pentru aceste activitå¡i. 40 milioane lei în 2021, pânå în noiembrie, ¿i peste 240 milioane lei în perioada 2015-2020. Pe baza acestor eviden¡e, MADR a plåtit în perioada 2015-2020 sprijin cuplat zootehnic în valoare de 893 milioane euro. Cumpåråtorul trebuie så aibå certitudinea cå prime¿te un reproducåtor de origine ¿i care nu transmite genetic scrapie. Au fost numeroase sesizåri în ultimii ani pe tema certificatelor false, iar din 2017, controale ale Direc¡iei Generale de Control, Antifraudå ¿i Inspec¡ii, care au constatat mari nereguli. Mai mult, în august 2021, DNA a solicitat ANZ sprijin tehnic pentru derularea unor anchete, unele urmate de trimiterea în judecatå a mai multor fermieri ¿i reprezentan¡i ai statului. De aceea, am demarat ¿i la MADR, controale atât la ANZ, cât ¿i la societå¡ile în cauzå. Acest lucru a deranjat. Au fost nemul¡umiri ¿i când am vrut så spargem monopolul acestor societå¡i care fac ameliorare. Så aibå posibilitatea så facå ameliorare la animale ¿i al¡i fermieri care nu sunt de acord cu Profitul Agricol 48/2021

INTERVIU asemenea ¿mecherii. Din påcate, conducerea ANZ, care încerca så facå ordine, a fost schimbatå din prima zi dupå ce am plecat de la minister. - Repro¿uri a¡i avut ¿i pentru legile reproduc¡iei la porc ¿i la pasåre. Cum trebuia procedat aici? Ca så pui în aplicare aceste legi, trebuie bani, foarte mul¡i bani. Anul trecut, to¡i banii i-am dirijat cåtre despågubiri pentru secetå: 900 milioane lei ¿i scheme de despågubiri Covid (411 milioane lei ¿i 170 milioane euro). Iar anul acesta, bugetul a permis doar desfå¿urarea programelor aflate în derulare. În plus, în cazul porcului, pânå nu dispare pesta porcinå africanå, nu putem vorbi de relansarea cre¿terii porcului. Din cele 3,6 milioane locuri de cazare pentru porc la îngrå¿are existente, doar 800.000 sunt ocupate, restul fiind în ferme falimentate ¿i închise din cauza bolii. - Cum putem så ajutåm ferma de familie, despre care se vorbe¿te a¿a de mult? Ferma de familie o putem ajuta în urmåtorul mod. ªi o facem. Din plå¡ile directe, 10% så se redistribuie doar cåtre fermele mici. În forma PNS discutatå ¿i agreatå în luna noiembrie 2021 cu fermierii, asta se spune. Deci plata la ha mai mare, pentru fermele pânå la 300 ha. În Programul de tranzi¡ie (2021-2022), existå linie de finan¡are separatå pentru ferma de familie. 87 milioane euro (26,1 milioane euro pentru zona montanå). Pentru måsurile de sprijin al investi¡iilor din Programul de tranzi¡ie (760 milioane euro), fermele de familie, fermele medii sunt mai eligibile decât fermele mari, care au o dimensiune economicå de peste 250.000 S. O. (standard output). Fermierii mici, care se asociazå în cooperative, au ¿i punctaj mai mare ¿i intensitate de sprijin mai mare cu 20%, pentru toate måsurile. - Cât de importantå este rela¡ia dintre ministru ¿i premier? Am avut ocazia så lucrez cu doi premieri diferi¡i din acest punct de vedere. Cu Ludovic Orban a fost foarte u¿or de lucrat, de¿i am prins un an 2020 foarte dificil, cu criza sanitarå, dar ¿i cu o secetå cumplitå Profitul Agricol 48/2021

în sud-estul ¡årii. Ne-am întâlnit de multe ori la Guvern cu diferite asocia¡ii de fermieri. Avea råbdare så asculte, în¡elegea repede ¿i am avut oricând un sprijin acolo. Prima formå a PNRR, acceptatå de întreg guvernul Orban ¿i trimiså în noiembrie 2020 la Comisie, avea douå mari proiecte pentru agriculturå: Un proiect complex privind infrastructura de gestionare a apei (iriga¡ii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii, sistem antigrindinå ¿i stimularea precipita¡iilor) de 6,5 miliarde euro. Un proiect de 700 milioane euro, pentru construirea a 8 depozite regionale (platforme logistice), cu dublu rol. Acolo urma så fie depozitatå rezerva de alimente pentru situa¡ii deosebite. Acelea¿i depozite så se lege într-o re¡ea na¡ionalå cu alte depozite existente ¿i viitoare, ale procesatorilor, ale cooperativelor etc. ¿i så se creeze o re¡ea de colectare, depozitare, distribu¡ie a produselor române¿ti care så fie operatå de cåtre agen¡i economici români. Statul så supravegheze doar aceastå re¡ea. Cu Florin Cî¡u premier, situa¡ia s-a schimbat. La începutul anului 2021, bugetul MADR a fost de 60% din execu¡ia bugetarå a anului 2020, iar la rectificarea din august, nu am primit mai nimic. Ca atare, ANT a fost anul acesta doar 50% fa¡å de anul trecut. De¿i negociasem ¿i ob¡inusem la Bruxelles continuarea acordårii acestui sprijin pânå în 2027, ¿i în noul PNS. Iar despågubirile de secetå pentru culturile recoltate în toamna 2020 nu a vrut så le bugeteze. Cel mai grav a fost faptul cå, în forma finalå trimiså la Comisie, a fost de acord cu scoaterea ambelor proiecte mari pentru agriculturå ¿i înlocuirea lor cu alte prioritå¡i. Deci, adevårul este cå proiectul de gestionare a apei pentru agriculturå nu a fost respins de Comisie. El nu a fost cuprins în forma finalå a PNRR, trimiså în aprilie 2021.

a consemnat Viorel PATRICHI 21

CULTURI VEGETALE

Azomure[ va investi în Emisiile totale ale Combinatului Azomure¿ au scåzut de la 2,73 milioane de tone, în 1990 (în echivalent CO2), la circa 800.000 tone în prezent. Iar planul pe urmåtorii cinci ani este så mai scadå cu 139.000 tone, în special prin cre¿terea eficien¡ei produc¡iei de amoniac ¿i proceselor energetice. Tot în plan e captarea ¿i stocarea a 200.000 tone CO2 în perioada 2025-2030. Harri Kiiski, directorul finlandez al Combinatului, anun¡å discu¡ii prospective pentru construirea unei fabrici de hidrogen, cu scopul de a produce amoniac verde. Dar asta se va întâmpla abia dupå 2030.

legåturå au toate astea cu agricultura? Azomure¿ furnizeazå jumåtate din îngrå¿åmintele folosite de fermierii români, iar importan¡a func¡ionårii Combinatului a fost relevatå de recentul anun¡ al opririi temporare a activitå¡ii, în urma cre¿terii pre¡ului gazului metan. În absen¡a produselor producåtorului târgumure¿ean, de¡inut de concernul elve¡ian Ameropa, pre¡urile îngrå¿åmintelor de pe pia¡a româneascå vor fi foarte mari. De mai mul¡i ani, to¡i producåtorii europeni de îngrå¿åminte au nevoie de diverse forme de sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru a supravie¡ui într-o pia¡å unde concureazå cu producåtori interna¡ionali care nu trebuie så se supunå acelora¿i rigori de mediu. Cele mai cunoscute forme de sprijin sunt certificatele verzi ¿i taxa antidumping pe importurile de îngrå¿å-

minte din afara spa¡iului comunitar. Înså acestea sunt pe cale så disparå. Numårul certificatelor verzi acordate gratuit va fi redus, treptat, începând din 2026, cu 10% anual, pânå la completa dispari¡ie, în 2036. Eliminarea taxei antidumping este chiar în perioada aceasta o temå analizatå de Bruxelles, la solicitarea CopaCogeca - organiza¡ia pan-europeanå a fermierilor având convingerea cå taxa nu face decât så îngroa¿e profiturile producåtorilor europeni de îngrå¿åminte. Înså certificatele verzi se ¿i tranzac¡ioneazå, iar pia¡a acestora va presa producåtorii ca Azomure¿ så continue så-¿i ecologizeze liniile de produc¡ie. Scopul va fi de a elimina în mediu din ce în ce mai pu¡ine noxe ¿i astfel så nu mai fie obliga¡i så investeascå în certificate verzi care så le permitå continuarea activitå¡ii. Aståzi, Combinatul plåte¿te 80 de euro pentru fiecare tonå de CO2 eliminatå în atmosferå.

Europa vrea så fie verde. ªi va fi Va fi un balans problematic, care o så se soldeze ¿i cu victime, din rândul producåtorilor europeni de îngrå¿åminte. Recent, conducerea Azomure¿ a organizat o conferin¡å de preså pentru a¿i prezenta situa¡ia curentå ¿i inten¡iile de viitor, în acest context, al “înverzirii” europene. Planurile UE ca Europa så devinå, pânå în 2050, primul continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de noxe sunt un pic prea ambi¡ioase, spune Harri Kiiski, director general Azomure¿. El comparå discursurile mobilizatoare ¿i avangardiste ale Ursulei von der Leyen ¿i Frans Timmermans cu ale lui Martin Luther King sau John F. Kennedy. Ca så în¡elegem cå nu e persiflant, adaugå: “Dacå vom reu¿i så facem 50%

“Comisia Europeanå este fericitå cå pre¡ul energiei conven¡ionale a crescut, pentru cå acest fapt gråbe¿te tranzi¡ia spre hidrogen”, Harri Kiiski, director general Azomure¿. din ceea ce propune Comisia Europeanå, va fi bine pentru planetå. ªi se va face”.

Tranzi¡ia spre hidrogen Una dintre mantrele pe care le ve¡i auzi repetate des, în perioada urmåtoare, este cea a necesitå¡ii decarbonizårii sau tranzi¡iei spre hidrogen, respectiv a producerii de energie din surse regenerabile, nepoluante, care nu conduc la degajåri de CO2 ¿i alte gaze care cresc efectul de serå. Amoniacul, baza tuturor îngrå¿åmintelor, este produs din hidrogen ¿i azot. Hidrogenul este extras, în prezent, din gazul metan, compus din carbon ¿i hidrogen. Problema e cå, în urma procesului de separare a celor douå elemente, carbonul se combinå cu oxigenul atmosferic, rezultând dioxidul de carbon, mare parte a acestuia fiind eliminat, prin ardere, în atmosferå. Înså hidrogenul ar putea fi ob¡inut ¿i din alte combina¡ii în care se gåse¿te în naturå. Cea mai la îndemânå este apa. Hidrogenul poate fi extras din apå, prin electrolizå, înså consumul de energie electricå ar cre¿te de sute de ori. Din aceastå cauzå, procesul ar fi nefezabil, în acest moment, în cazul Azomure¿. În Profitul Agricol 48/2021

CULTURI VEGETALE

stocarea CO2

Germania, înså, electricitatea este la jumåtate de pre¡ ¿i amoniacul “verde” (ob¡inut din hidrogen extras din apå) e mult mai aproape de a deveni realitate. Pe de altå parte, electricitatea folositå la producerea amoniacului verde trebuie så fie, la rândul såu, verde. Azomure¿ ar avea nevoie de 430.000 de ha de panouri solare, adicå douå treimi din suprafa¡a jude¡ului Mure¿, pentru a produce hidrogen prin electrolizå. Deci, aceastå variantå este excluså. Pe de altå parte, Kiiski a aflat cå, în PNRR, ar fi prevåzutå construirea unei mini-centrale nucleare chiar în jude¡ul Mure¿. “Ar putea fi un plan fezabil, dar råmâne de våzut cum îl va întâmpina popula¡ia”.

Profitul Agricol 48/2021

Cât de verzi ne permitem så fim? Pânå una-alta, în timp ce Olanda ¿i Germania fac deja tranzi¡ia de la gaz la hidrogen (de la energia produså preponderent din gaz metan la cea produså din surse regenerabile), România abia face tranzi¡ia de la cårbune la gaz. Prin urmare, înainte de a produce amoniac verde, Azomure¿ va începe så producå amoniac “albastru”. Adicå, så capteze ¿i så stocheze CO2 rezultat în urma extragerii hidrogenului din gaz metan. Captarea se va realiza prin cre¿terea eficien¡ei energetice ¿i printr-o procedurå inovativå de extragere a calciului din roca fosfaticå, în procesul de produc¡ie al complexelor NPK. Calciul va fi folosit pentru legarea (captarea)

CO2 în carbonatul de calciu. Stocarea CO2 se poate face în rezervoare epuizate de petrol ¿i gaze, în straturi geologice sau acvifere saline, la adâncimi de cel pu¡in 800 de metri. Norvegia stocheazå CO2 în câmpurile de extrac¡ie a gazelor din Marea Nordului, Belgia, în câmpurile terestre.

Compara¡ia cu al¡i producåtori europeni de îngrå¿åminte În UE func¡ioneazå 34 de producåtori de îngrå¿åminte, dintre care 16 sunt membri ¿i 18 afilia¡i la asocia¡ia Fertilizers Europe. Aceasta colecteazå, anual, date referitoare la conformitatea cu cerin¡ele de mediu, le agregå ¿i apoi distribuie rezultatele sintetice cåtre membri. Azomure¿ e în ¡inta europeanå de reducere a noxelor cu 55% fa¡å de 1990, ¡intå pe care o va atinge, probabil, în 2023. În 2015 func¡iona deja mai ecologic decât media producåtorilor europeni. Steliana Petra¿, director de calitate ¿i mediu al Azomure¿, spune cå, în compara¡ie cu competitorii såi, producåtorul autohton stå bine ¿i foarte bine (sub medie) din punctul de vedere al scurgerilor de fosfor ¿i azot în apele uzate, în urma modernizårii sta¡iei de epurare a apelor uzate, în 2015. De asemenea, combinatul controleazå bine emisiile de praf (pulberi). Din procesul de combustie al gazului metan produce 895,4 kg CO2/tona de amoniac - o cifrå sub medie, maxima depå¿ind 2.000 kg CO2/t NH3. Robert VERESS

CRE{TEREA

ANIMALELOR Lumea porcului s-a pr\bu[it Cre¿terea porcului este pe marginea pråpastiei în toatå Europa. Sunt mai multe motive: pesta porcinå africanå, pandemia, scumpirea fårå precedent a inputurilor ¿i a energiei, “mofturile” pie¡ei chineze etc.

ultimul consiliu de mini¿tri, pe 12-13 decembrie, mai multe state, în frunte cu Cehia, au cerut Comisiei Europene så intervinå pentru salvarea cre¿terii porcului. Nu ¿i România, cea mai afectatå ¡arå de PPA. Nu au luat atitudine nici Germania, care a invadat spa¡iul european cu carne la pre¡ de dumping, nici Spania, singura ¡arå din Uniune care mai exportå în China. Conform EUROSTAT, în a 47-a såptåmânå a acestui an, pre¡ul mediu în UE pentru carcasele de porc în depozite frigorifice (clasele de carcaså S-E) a fost de 131,1 EUR/100 kg. Este cu 5,4% mai pu¡in fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent. Pre¡ul purceilor pentru aceea¿i såptåmânå a fost de 29,9 EUR/purcel. În compara¡ie cu anul precedent, s-a înregistrat o scådere de 16,2%. În general, situa¡ia din sectorul cårnii de porc din UE este foarte gravå de multe luni ¿i nici perspectiva nu e pozitivå. Comparativ cu anul 2017, pre¡urile actuale ale cårnii de porc în UE sunt mai mici cu aproximativ 30% ¿i råmân la un nivel extrem de scåzut, sub costurile de produc¡ie, ceea ce amenin¡å

înså¿i existen¡a sectorului. “Sectorul porcilor din UE se aflå întro crizå profundå, iar UE trebuie så reac¡ioneze acum, crede Marieta Verde¿, care de¡ine func¡ia de secretar general la Asocia¡ia Românå a Cårnii. În 2016, situa¡ia a fost, de asemenea, dificilå ¿i UE a salvat-o folosind måsuri specifice ¿i sprijin financiar. Aståzi, nu trebuie så dezamågim sectorul ¿i trebuie så-l salvåm. Comisia Europeanå e singura institu¡ie a UE care poate lua måsuri eficiente. Prin urmare, pentru a contracara perturbarea pie¡ei ¿i pentru a ajuta sectorul porcilor din UE så supravie¡uiascå, Republica Cehå solicitå Comisiei Europene så întreprindå imediat måsuri urgente ¿i concrete, în special, pentru a introduce måsuri excep¡ionale de sprijin din partea UE, în conformitate cu regulamentul Organiza¡iei Pie¡ei Comune.”

O fermå de porci nu mai valoreazå nimic Cåtålin Ene are fermå de porci la Coste¿ti, jude¡ul Arge¿. “Pe noi nu ne

afecteazå deocamdatå criza energeticå. Pe noi ne afecteazå pesta porcinå africanå. Energia nu are o pondere foarte mare în costul de produc¡ie. Curentul electric este nesemnificativ fa¡å de cheltuielile cu furajul. Aici pre¡ul cerealelor este o componentå majorå. Iar cei care fac numai culturå mare au necazuri din cauza scumpirii îngrå¿åmintelor chimice. ªi iar ajungem la energie. Cre¿terea porcului în România este terminatå. Mi-au distrus ferma din cauza pestei porcine africane ¿i nu am mai populat. Cred cå am luat o decizie foarte bunå fiindcå avem colegi care au au repopulat degeaba. Aveam fermå integratå, cu 25.000 de porci. Pe to¡i i-am pierdut. Societatea danezå “Dan Bred” tot din Coste¿ti a fost contaminatå a doua oarå. ¥n¡eleg cå nu mai populeazå nici ei. Am råmas cu abatorul ¿i cumpår porci vii din import, dar ¿i din România. Celelalte ¡åri europene acordå subven¡ii foarte mari ¿i de aceea stråinii î¿i permit så vândå sub pre¡ul de produc¡ie în România. Î¿i permit så sus¡inå pânå ¿i transportul în ¡ara noastrå. Este practic pre¡ de burså.

Profitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR important, el poate explica. Dar în realitate el face presiuni så nu se omoare porcii ¡åranilor fiindcå ei aduc voturi ¿i pentru el, ¿i pentru partid. La anul vom face o campanie de informare din sat în sat, din poartå în poartå. Educa¡ia se face unul la unu.”

Pierderea produså de moartea animalelor depå¿e¿te 10 milioane de euro. Pierderile din business nici nu le mai evaluez”, spune Adrian Balaban. O fermå de porci nu mai valoreazå nimic acum fiindcå o asemenea afacere nu mai conteazå. Dacå vrei s-o vinzi, nu ¡i-o ia nimeni. Toate capacitå¡ile noastre au ajuns zero ca valoare.”

A pierdut peste 10 milioane de euro Doctorul Adrian Balaban de¡ine o mare fermå de porci la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i este pre¿edintele Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Glodeanu-Sili¿tea, jude¡ul Buzåu. Drama pe care o tråie¿te din cauza pandemiei de pestå porcinå africanå este greu de descris. “Ne-a lini¿tit pesta, ne-a pus pe butuci. Spål grajduri, dezinfectez, nu må mai ocup de porci. Ca to¡i porcarii din România, nu ne mai ocupåm de cre¿terea porcilor. Ne ocupåm de igienå, de curå¡enie, de biosecuritate. Am repopulat doar ferma distruså anul trecut, dar cele din acest an au råmas goale. Am trei ferme goale, din care douå ferme cu 5.500 de scroafe cu bunici, stråbunici. E dezastru... Pierderea produså de moartea animalelor depå¿e¿te 10 milioane de euro. Pierderile din business nici nu le mai evaluez”, spune Balaban. Apreciazå inten¡ia ministrului Adrian Chesnoiu de a aloca bani pentru ferme de 1.200-3.000 de scroafe. “Dacå nu se face nimic pentru a controla pesta porcinå africanå, nu mai face Profitul Agricol 48/2021

nimeni investi¡ii în porci. Vå spun, eu personal nu mai am asemenea stomac. Situa¡ia a scåpat de sub control. Situa¡ia este gravå în toatå Uniunea Europeanå. În Occident, starea de spirit e disperatå fiindcå Germania nu mai poate exporta în China ¿i atunci a invadat lumea cu carne de porc ieftinå. În ultima vreme, pre¡ul a început så creascå ¿i în Germania ¿i vom vedea ce va mai fi. Se vor închide foarte multe ferme ¿i acolo.” Impactul scumpirilor în lan¡ va lovi toate fermele. “Toate costurile fixe, care erau cele mai previzibile, s-au dat deja peste cap, spune Adrian Balaban. Pre¡ul cerealelor a crescut, de asemenea. Guvernul trebuie så intervinå cu ajutoare de stat, altfel nu se mai poate. Acum, ne aflåm într-un fel de iner¡ie a lucrurilor. Starea noastrå este exasperatå, nu ne-am putut imagina cå se poate ajunge aici. Pe de altå parte, cerere de carne existå. Pre¡ul porcului a ajuns la 6,5-7 lei kilogramul, dar eu nu prea am ce vinde. Stau cu zeci de mii de porci bloca¡i în ferme din cauza focarelor, chiar dacå animalele mele nu au nimic.” Blocajele provoacå paguba cea mai mare, iar nu pesta, crede Balaban. “Trebuie luate ni¿te måsuri asumate de toatå societatea. Trebuie explicatå situa¡ia pe în¡elesul tuturor. Problema nu se rezolvå prin Legea porcului. Legi avem o mie, trebuie doar aplicate. Primarul comunei are rolul cel mai

Scumpirea energiei agraveazå situa¡ia porcului Alex Gruia, director general la Eurofarm Invest, Ghimpa¡i, jude¡ul Giurgiu, s-a lecuit ¿i el. “Noi avem sistem automatizat de alimentare, încålzire ¿i de adåpare a porcilor. De aceea, cheltuielile noastre energetice atârnå greu în procesul de produc¡ie. Criza energeticå va duce la cre¿terea pre¡urilor, iar acest lucru va umfla întregul val infla¡ionist la nivelul Uniunii Europene. Eu folosesc numai curent electric. Facturile au crescut cu cel pu¡in 30%, dar la mine majorårile sunt ponderate fiindcå negociez anual energia pentru toate activitå¡ile pe care le întreprind într-un grup de consumatori. To¡i ne cumulåm consumurile ¿i ajungem så negociem o mare cantitate de energie electricå la un pre¡ avantajos.” Alex Gruia observå un paradox al pie¡ei: pre¡ul cårnii de porc la poarta fermei scade, în timp ce pre¡urile energiei, inputurilor, furajelor cresc. “ºårile occidentale au o productivitate mai mare decât noi în cre¿terea porcului, în condi¡iile în care î¿i asigurå necesarul de consum intern în propor¡ie de 100%, explicå el situa¡ia. Pesta porcinå africanå din Germania, Belgia face ca anumite pie¡e så cadå. Prin urmare, supraproduc¡ia lor, care nu mai are desfacere în afara UE, invadeazå ¡årile din partea de est a Europei. Marfa perisabilå trebuie vândutå la un moment dat cu orice pre¡, altfel se transformå în de¿eu ¿i asta înseamnå alte costuri. Viorel PATRICHI 33

LOCURI DE MUNC|

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro 46

Profitul Agricol 48/2021

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at Profitul Agricol 48/2021

LOCURI DE MUNC|

Academia de ¿tiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti” scoate la concurs, conform HG nr. 286/2011, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, urmåtoarele posturi: • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu: - experien¡å pe o func¡ie similarå minim 7 ani; - studii universitare absolvite cu diplomå de licen¡å sau echivalentå cu Facultatea de Construc¡ii Civile Industriale ¿i Agricole; - cunoa¿terea procedurii privind desfå¿urarea CTE; - foarte bune cuno¿tin¡e de utilizare Microsoft Office, AutoCAD; program devize; Matchad; Matlab, Etabs; - competen¡e in domeniu, dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå. • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu: - experien¡å pe o func¡ie similarå minim 7 ani; studii universitare tehnice sau economice absolvite cu diplomå de licen¡å; - foarte bune cunostin¡e de utilizare Microsoft Office, AutoCAD; - competen¡e in domeniu, dobândite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesioanalå. • 1 post de Referent gr.IA – contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Rela¡ii Interna¡ionale, informare publicå ¿i rela¡ii cu presa: - experien¡å pe o func¡ie similarå 7 ani; - foarte bune cuno¿tin¡e de utilizare Microsoft Office, Microsoft EDGE sau alt browser larg utilizat (Chrome, Mozilla, Firefox, etc); - procesarea textelor, asamblarea staticå ¿i/sau dinamicå a textelor ¿i/sau desenelor ¿i/sau imaginilor; - transpunerea lucrårilor pe suport. • 1 post consilier juridic gr. I, - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Compartimentul resurse umane: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul stiin¡elor juridice; experien¡å pe o func¡ie similarå min. 4 ani; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC (MS Office – Word, Excel) - experien¡å în institu¡ii publice minim 1 an • 1 post consilier juridic gr. I - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul juridic: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul stiin¡elor juridice; - så fie consilier juridic defitiv înscris în colegiul consilierilor juridici; - experien¡å pe o func¡ie similarå min.4 ani; constituie un avantaj experien¡a în institu¡ii publice minim 1 an: - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC(MS Office – Word, Excel) • 1 post insp. sp.gr.II (economist) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul financiar-contabilitate: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul financiar-contabil; - experien¡å pe o func¡ie similarå min.1 an; constituie un avantaj experien¡a in institu¡ii publice în domeniul financiar-contabil; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC(MS Office – Word, Excel), alte programe de contabilitate. • 1 post ªef birou audit - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit, studii superioare: - experien¡å de auditor intern min.7 ani; vechime în specialitatea exercitårii func¡iei de conducere minim 5 ani; - competen¡e in domeniul financiar/audit/resurse umane/ dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå; - foarte bune cuno¿tinte de utilizare Microsoft Office (Word, Eccel, Power Point si Outlook); - disponibilitatea la deplasåri in unitå¡ile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS ; - competen¡å managerialå (cuno¿tin¡e de management, calitå¡i ¿i aptitudini manageriale); - capacitate de organizare, conducere, control, consiliere, motivare, focalizare pe rezultate; - ob¡inerea avizului favorabil la interviul de avizare, sus¡inut conform punctelor 2, 3, 4, 1 din Normele generale privind exercitarea activita¡ii de audit public intern, aprobate prin H.G. nr.1086/2013. • 3 posturi auditor intern gr. I - contractuale vacante, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Biroul audit: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul financiar-contabil; experien¡å pe o func¡ie similarå min.4 ani; - competen¡e in domeniul financiar/audit/resurse umane/dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå; - disponibilitatea la deplasåri in unitå¡ile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC (MS Office).

• 1 post referent gr. IA (arhivar) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå determinatå, Compartimentul Arhivå: - studii medii; curs de arhivar. - experien¡å pe o func¡ie similarå min.7 ani; constituie un avantaj experien¡a în institu¡ii publice minim 3 ani. Dosarele pentru concurs se vor depune la sediul ASAS – Camera 38, B.dul Mårå¿ti nr. 61, sector 1 Bucure¿ti, la secretarul comisiei de concurs dna. Nechifor Eugenia - insp. specialitate în cadrul comp. Resurse Umane. Rela¡ii suplimentare la telefonul 021.318.44.62 si pe site-ul www.asas.ro

PAGINA DE HOBBY :n golul alpin Toate masivele muntoase ale Carpa¡ilor culmineazå cu a¿a-numitul gol alpin, de mai micå sau mai mare întindere, sub formå de platouri îmbråcate în paji¿ti, de på¿uni ¿i clinuri înierbate. Aparent inospitalier, acest ultim etaj al formelor de relief reprezintå biotopul multor vietå¡i perfect adaptate la un mod de via¡å îndeob¿te socotit auster. Cetatea de piatrå a arcului carpatic românesc este patria celei mai viguroase categorii de caprå neagrå din întreg arealul speciei. Nu întâmplåtor, ¡ara noastrå de¡ine habitatele de referin¡å ale celei care, pe drept cuvânt, este cunoscutå ca „antilopa Carpa¡ilor”. Muchiile zim¡ate ale pere¡ilor de stâncå, prispele cucerite de vegeta¡ia temerarå, impresionantele circuri glaciare, grohoti¿urile ¿i paji¿tile alpine smål¡ate de flori adaptate la scurta varå a mun¡ilor – toate alcåtuiesc universul la care ¿i-a adaptat capra neagrå, dea lungul timpului, existen¡a, cu totul diferitå de a altor sålbåticiuni. Dupå decenii de cercetåri asidue, savantul Marcel Couturier, autorul monumentalei monografii „Le Chamois” (Paris, 1938), scria: „Capra neagrå din Carpa¡i este mult superioarå, în ceea ce prive¿te greutatea ¿i mårimea, tuturor celor din alte ¡åri; sub acest raport, nici o subspecie nu poate rivaliza cu caprele negre ale Carpa¡ilor”. Coarnele acestora reprezintå „cele mai frumoase ¿i mai valoroase trofee cunoscute în lume”. Aceastå aser¡iune î¿i gåse¿te confirmarea în ierarhia cinegeticå mondialå, dominatå de celebrul trofeu ob¡inut în anul 1934 de cåtre bra¿oveanul Adolf Hesshaimer, în Gârdomanul Mare din Mun¡ii Fågåra¿. Mai mult, în clasamentul primelor zece trofee de caprå neagrå din întreaga lume, opt provin din Carpa¡ii României. La noi, dupå Al Doilea Råzboi Mondial, capra neagrå popula doar patru masive muntoase: Retezat, Parâng, Fågåra¿ ¿i complexul Bucegi-Piatra Craiului. Aståzi, prin repopulåri succesive, specia este prezentå ¿i în Suhard, Ceahlåu, Profitul Agricol 48/2021

Siriu, Mun¡ii Apuseni, Ciuca¿, Cozia, Cålimani, Carpa¡ii de Curburå ¿i Pietrosul Rodnei. Prezen¡a caprei negre este asociatå cu lumea asprå a stâncåriilor ¿i a genunilor ame¡itoare. Pu¡ini ¿tiu înså cå, ini¡ial, ea a fost un animal silvestru al cårui loc de trai se afla la limita superioarå a pådurii. Antropizarea habitatului såu originar – prin activitå¡i pastorale ¿i prin exploatarea lemnului – a împins aceastå vietate iubitoare de lini¿te cåtre golul alpin. De altfel, pe måsura înråutå¡irii condi¡iilor meteorologice ¿i a

unele în mod justificat. Cazul coco¿uluide-mesteacån este gråitor: påstrat numai în câteva nuclee prin sihåstriile de miazånoapte ale Carpa¡ilor no¿tri, el se aflå sub severå protec¡ie. L-am auzit ¿i l-am zårit la vremea rotitului, în Ciungii Bålåsânii, ca pe o fantasmå dizolvatå în apa negurii ¿i a aurorei. Am våzut în golul alpin urme de urs, de râs ¿i de lup. Cu ani în urmå, confratele meu Octav, aflat în cåutarea unui ¡ap negru demn de carabinå, a doborât, nu departe de Rânca, un lup pornit ¿i el la vânåtoare pe clean¡urile Parângului.

instalårii iernii, caprele negre coboarå din stâncårii, pentru a se refugia în zonele împådurite ale muntelui, unde gåsesc adåpost ¿i hranå. Odatå cu retragerea la iernat a turmelor de animale domestice ¿i cu scåderea în intensitate a activitå¡ilor forestiere, caprele negre î¿i aflå aici lini¿tea de care au nevoie. Reintroducerea marmotei prin colonizare cu exemplare aduse din Alpi (ac¡iune înfåptuitå cu decenii în urmå, ini¡ial în Mun¡ii Rodnei ¿i în Retezat, la ini¡iativa savantului Horia Almå¿an) a avut darul de a îmbogå¡i fauna Carpa¡ilor no¿tri cu o specie tipicå golului alpin. Acum, ¿uieratul energicelor plantivore îl secondeazå pe cel al caprelor negre, în cåldårile glaciare ¿i pe platourile jnepeni¿urilor ¿i ale smirdarului a¿ternut în covor stacojiu. De fapt, acestea sunt singurele specii din acest spa¡iu vecin cu norii, care fac, la noi, obiectul activitå¡ii cinegetice. Restul sunt socotite podoabe faunistice,

Atent în urmå-i, animalul nici n-a bågat de seamå cå se îndreaptå direct cåtre ¡eava pu¿tii. ªi gotcanul hålåduie¿te prin afini¿urile de la limita superioarå a pådurilor de rå¿inoase. Adesea, pe zåpada veche a sfâr¿itului de aprilie, se pot deslu¿i inconfundabilele amprente ale vârzobilor coco¿ilor-de-munte, aventura¡i pe platourile din preajma båtåilor din ultimele avanposturi silvestre. Jderul ¿i vulpea sunt apari¡ii meteorice în golul alpin. Prådåtorii nutresc speran¡a lipsei de vigilen¡å a tetraonidelor la vremea rotitului, a descoperirii întâmplåtoare a vreunui cuib de gotcå ori a vreunui ied de caprå neagrå încå nevârstnic. Nici le¿urile celor råpu¿i în lupta cu lunga iarnå a muntelui nu sunt de lepådat. Hotårât lucru, culmile înalte oferå tuturor, oameni ¿i sålbåticiuni, multe ¿i felurite surprize.

Gabriel CHEROIU 49