nr. 46 din 7 decembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea modificå Ordonan¡a secetei, Epidemie-record dar nu cum se spera 6 de gripå aviarå în SUA Cåtre ce se îndreaptå asigurårile agricole Pre¡ record pentru ac¡iunile Deere
8
Englezii ar vrea så interzicå antibioticele în zootehnie
10
9
Bunge cumpårå 49% din BZ Group
10
România nu va interzice transportul animalelor vii
12
7
China cumpårå mai mult ulei de palmier
8
Bagheta francezå intrå în patrimoniul UNESCO
9
Dimitrie Muscå sprijinå SCDA Lovrin så devinå institut
26
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Secretomania produc¡iilor oficiale
16
Ma[ini & utilaje
Culturi vegetale Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm
18
Timac produce îngrå¿åminte lichide în România
28
Cre[terea animalelor Vita de carne are nevoie de o mare cooperativå Agricultura conservativå, venituri suplimentare ¿i adaptare la schimbårile climatice Syngenta: primul hibrid de floarea-soarelui cu toleran¡å la imazamox ¿i la tribenuron-metil
31
New Holland CX, 20 de ani de performan¡e
36
Påmântul bine lucrat cu Terraland TN 4000 HD9
38
Deutz-Fahr Seriile 8 ¿i 9, despre tractoare la superlativ
40
Claas - calitatea germanå cucere¿te lumea
42
Hobby 19
22
Nicolae ªerban: “Nu ¿tiam nimic despre pui” Drama unui crescåtor de vaci
32 34
Vânåtoarea de... boi¿tean
45
Un fermier britanic a devenit star pe YouTube
46
$/t
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 decembrie, a fost de 291 dolari/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 28 noiembrie.
Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11-2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 28 nov. - 2 dec. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 373 dolari/tonå (1.828 lei). Fran¡a: pre¡ul grâului FOB
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei
Moselle a fost de 310 euro/tonå (1.519 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 313 euro/t (1.534 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 noiembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 28.11 29.11 30.11 Dec 297 285 279 Ian 293 291 287 Martie 299 295 293
01.12 277 285 287
$/t 02.12 271 280 285
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 28.11 29.11 30.11 01.12 Dec 333 331 329 327 Ian 331 327 325 321 Martie 327 323 321 319
$/t 02.12 324 320 317
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 297 euro/t (1.455 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 285 dolari/t (1.396 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.11 29.11 30.11 01.12 Dec 383 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379
$/t 02.12 373 375 $/t 377
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.11 29.11 30.11 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 313 Rouen FOB 343 341 339
euro/t 01.12 313 315 319 309 311 337
02.12 311 313 318 307 310 335
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
269 dolari/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.
Porumb România FOB Constan¡a 303 euro/t (- 10) 1.485 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11 - 2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 dec. 2022, a fost de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 28.11 Dec 269 Ian 269 Martie 271
29.11 30.11 01.12 02.12 265 263 261 250 267 265 263 254 269 267 265 255
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian
14
$/t
$/t
28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 277 273 271 270 269 279 277 275 273 271
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 301 euro/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.11 307 307 309 Bordeaux FOB 311 Pontivy 319 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
-1
- 25
- 15
NC
închidere, pe 2 dec. 2022, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A
scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.318 lei).
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -2
- 42
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
- 30
NC
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
29.11 30.11 01.12 02.12 305 301 299 297 305 301 299 297 307 303 299 297 309 305 303 301 317 315 311 309
Profitul Agricol 46/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia
na 1.777.170 tone, Olanda 219.770 tone, Spania 95.770 tone, Mexic 77.770 tone, Anglia 67.970 tone.
¥n såptåmâna 28 noiembrie - 2 decembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.239 lei), în cre¿tere cu 18 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
28.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527
29.11 523 525 529
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 30.11 529 527 531
01.12 531 529 535
02.12 529 527 534
28.11 Dec 1.529 Ian 1.471 Martie 1.453
Orz
29.11 1.517 1.469 1.447
30.11 1.507 1.457 1.435
$/t
01.12 1.497 1.441 1.427
28.11 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307
România
29.11 283 285 279
02.12 1.490 1.437 1.421
euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
FOB Constan¡a 317 euro/t (- 10) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.11-2.12.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
30.11 279 283 277
01.12 277 279 275
02.12 274 277 273
283 281 279 277 303 301 299 297
re, FOB-Moselle, a închis la 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 274 euro/tonå (1.343 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-
Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.455 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 587 euro/tonå (2.876 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
28 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
PREºURI
28.11-2.12.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni 0
- 79
- 25
Fa¡å de ultimul an NC
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 439 441 443 447 457 437 439 441 443 447
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 625 euro/t (3.062 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec
$/t
28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 669 659 649 639 629
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 noiembrie - 2 decembrie, a fost de 279 dolari/tonå
Dec Ian
chidere, pe 2 dec., a fost de 629 dolari/tonå (3.082 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 691 dolari/t (3.386 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 Dieppe 659 649 637 629 625 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 Dec 287 285 283 281 279 Ian 297 295 289 287 285
(1.367 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.
A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
28.11 Rouen 597 Dunquerque 597 Moselle 599
29.11 595 595 597
30.11 01.12 591 589 591 589 593 591
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
02.12 585 585 587
Dec Ian Martie
28.11 649 619 619
29.11 639 617 617
30.11 629 615 609
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 46/2022
-8
269 dolari/t
- 14
539 dolari/t
+12
279 dolari/t
$/t
01.12 02.12 619 609 613 607 607 605
Grâu
291 dolari/t
$/t
28.11 29.11 30.11 01.12 02.12 583 585 593 597 589 591 595 597 599 587
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 2 dec. 2022, a fost de 589 dolari/tonå (2.886 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.641 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
-8 15
CULTURI VEGETALE
Syngenta> primul hibrid cu toleran]\ la imazamox Syngenta, lider global în semin¡e de floarea-soarelui, revolu¡ioneazå tehnologia acestei culturi, lansând genetica compatibilå AIR, cel mai avansat sistem cu toleran¡å la erbicid pentru aceastå culturå. AIR vine de la “ALS Inhibitor Resistant” (în românå, rezistent la inhibitori ALS) ¿i scoate în eviden¡å inova¡ia mult cåutatå de producåtori, asigurând o toleran¡å robustå la erbicidele calificate AIR atât pe bazå de imazamox, cât ¿i tribenuron-metil, cum ar fi Listego Pro ¿i Fluence, douå dintre cele mai eficiente solu¡ii de control al buruienilor la floarea-soarelui. “Tehnologia descoperitå are la bazå un caracter nativ dintr-o popula¡ie sålbaticå înruditå de floarea-soarelui, tråsåturå amelioratå în linii de elitå de o echipå de amelioratori Syngenta, pentru a ob¡ine hibrizi comerciali performan¡i”, se aratå într-un comunicat al companiei. AIR oferå, a¿adar, o flexibilitate maximå. Permi¡ând tratamente cu erbicid, ¡intite individual, adaptate nevoilor specifice ale fiecårei sole, producåtorii folosesc inputurile minim necesare pentru a-¿i atinge obiectivele de control al buruienilor, reducând impactul asupra mediului ¿i protejând investi¡ia. Pe lângå libertatea de a controla o gamå largå de graminee ¿i buruieni cu frunzå latå, hibrizii AIR vin cu tråsåturi agronomice suplimentare, cum ar fi poten¡ialul ridicat de produc¡ie ¿i toleran¡å la secetå ¿i la boli, pentru o performan¡å durabilå”. 22
Caracteristicile hibridului Futura România ¿i Bulgaria sunt primele ¡åri în care Syngenta lanseazå tehnologia AIR în comercial. Astfel, primul hibrid AIR înregistrat este SY Futura AR ¿i se gåse¿te de azi în oferta Syngenta România, fiind disponibil pentru campania din primåvara anului viitor. Futura este un hibrid semi-timpuriu, cu toleran¡å ridicatå la Plasmopara helianthi M9 ¿i Orobanche cumana rasa F, respectiv toleran¡å la Sclerotinia sclerotiorum, Macrophomina phaseolina, Phomopsis helianthi. Are vigoare timpurie bunå, cre¿tere rapidå, poten¡ial ridicat de produc¡ie, råspunzând foarte bine la condi¡iile de culturå intensive. Densitatea recomandatå: 55.000 - 60.000 plante recoltabile/ha. Totodatå, este adaptat foarte bine la condi¡iile de stres. Plantele au talie medie, sunt uniforme, cu aspect plåcut în câmp. Tolereazå aplicarea în postemergen¡å a erbicidelor Listego Pro ¿i Fluence de la Syngenta. Pentru rezultate maxime, la cultivarea în zonele cu infestare puter-
nicå cu lupoaie, se recomandå aplicarea erbicidului Listego Pro în dozå de 1 l/ha, în etapa de 6-8 frunze a culturii de floarea-soarelui, înainte de ata¿area lupoaiei.
Syngenta a testat zeci de hibrizi AIR în România Tiberiu ªerbånoiu, specialist pentru cultura florii-soarelui la Syngenta, dezvåluie cå tehnologia AIR e testatå în România de cinci ani. În câmpurile de cercetare Syngenta din ¡arå ¿i ale re¡elei ISTIS au fost testa¡i cam 50 de hibrizi. “Pentru zona României ¿i Bulgariei a fost re¡inut, deocamdatå, hibridul Futura, iar al¡ii sunt în curs de omologare. În urmåtorii ani, por tofoliul nostru va con¡ine tot mai mul¡i hibrizi din aceastå tehnologie, care este viitorul”. Productivitatea hibridului Futura este comparabilå cu a altor hibrizi din portofoliul Syngenta, spune ªerbånoiu. În condi¡ii optime, se pot ob¡ine produc¡ii de peste 4 t/ha. Este recomandat pentru orice zonå din ¡arå.
Profitul Agricol 46/2022
CULTURI VEGETALE
de floarea-soarelui [i la tribenuron-metil
Teste au fost efectuate ¿i în alte ¡åri din Uniunea Europeanå cultivatoare de floare, precum Ungaria, Fran¡a ¿i Spania (în fotografie este prezentarea unui câmp de testare din Spania), dar ¿i în Turcia, Rusia, Ucraina. Acolo urmeazå a fi introdu¿i hibrizi cu alte pachete de toleran¡å, mai bine adapta¡i regiunilor ¿i condi¡iilor respective. România ¿i Bulgaria au fost alese ca ¡åri de lansare a tehnologiei, fiindcå hib-
ridul Futura, primul selectat pentru comercializare, este cel mai bine adaptat regiunii. Apoi, România este ¡ara cu cea mai mare suprafa¡å cultivatå cu floareasoarelui din UE: 1,2-1,3 mil. ha. Iar Bulgaria are ¿i ea o suprafa¡å de 700800.000 ha. Evident, suntem surclasa¡i de Rusia, cu ale sale 10 milioane de ha, ¿i de Ucraina, cu 6 milioane (înainte de råzboi), dar conflictul în desfå¿urare a simplificat alegerea Syngenta.
Beneficiul tehnologiei AIR Tehnologiile de erbicidare folosite în prezent la floarea-soarelui prezintå fiecare avantaje ¿i dezavantaje, în sensul acoperirii unui spectru de buruieni sau al altuia. Fermierul nu poate ¿ti, cu certitudine, ce buruieni va avea de combåtut în cultura sa. Prin urmare, alegerea hibrizilor (Express sau Clearfield) con¡ine o anumitå dozå de risc. De exemplu, la un grad mai mare de infestare cu Cirsium avense (pålåmidå), combaterea va avea mai mult succes cu erbicidele pe bazå de tribenuron metil (tehnologia Express). Dacå, înså, buruiana dominantå e Xanthium (corni¿ori), atunci combaterea mai eficace va fi cu imazamox (Clearfield). Tehnologia AIR îi oferå fermierului mai multå flexibilitate, fiindcå va putea folosi erbicidul cu eficacitate crescutå în condi¡iile anului respectiv. Fermierul constån¡ean Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru cultura florii-soarelui, e entuziasmat: “Este chiar o revolu¡ie, o mare noutate a acestui an, un mare avans al cercetårii! Înså a¿teptåm cu neråbdare så vedem rezultatele din marea produc¡ie. Am contactat deja reprezentan¡ii Syngenta, care vor face o vizitå în ferma mea, pentru a-mi oferi detalii. Urmeazå så-l testez, fiindcå nu må voi avânta så-l cultiv pe scarå largå pânå nu må voi convinge cå då rezultatele a¿teptate”. Ariditatea mai pronun¡atå a Dobrogei îi for¡eazå pe fermieri ca, dintre culturile de primåvarå, så se axeze pe floarea-soarelui. Un important factor limitativ este parazitul Orobanche cumana (lupoaia), a cårui dezvoltare în zonå este favorizatå de rota¡iile scurte. Manole spune cå erbicidele cu imazamox sunt mai eficiente în combaterea lupoaiei. În schimb, preferå erbicidarea cu tribenuron-metil (tehnologia Express) în câmpurile cu grad ridicat de îmburuienare. Tehnologia AIR va permite valorificarea terenurilor care au atât infestare cu lupoaie, cât ¿i prezen¡å de buruieni problematice. Robert VERESS
Profitul Agricol 46/2022
23
LOCURI DE MUNC|
Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.
RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå: Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal; Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai; Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate; Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai; Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.
Profil: Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice; Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu; Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri; Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze. Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå; Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå; Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office); Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 44
Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:
Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-
claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 46/2022
PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... boi[tean
sub strea¿ina cabanei, în plinå erå a prefabricatelor gastronomice:
Câ¡i dintre ferici¡ii pelerini cu undi¡a pe ape de munte n-au prins, cu sau fårå voia lor, boi¿teni?! Roiuri-roiuri, fåpturile acestea gregare compenseazå insignifian¡a nativå ¿i pu¡inåtatea trupeascå printr-o exuberan¡å aproape contagioaså. Uneori, în cåutare de mrenu¡e vinete ori de cleni, må plictiseam så tot eliberez din cârlig agasan¡ii boi¿teni ce-¿i disputau in corpore râma vioaie sau carabetele abia despuiat de teaca pietroaså. Aståzi, ace¿ti pe¿ti¿ori zglobii ¿i plini de aplomb au devenit, nu se ¿tie de ce, amintire, pe multe din râurile noastre colinare ¿i de munte. Cu decenii în urmå, pe Moldovi¡a natalå, orice ¿trengar în pantaloni scur¡i se încumeta så-¿i sporeascå palmaresul pescåresc la boi¿teni, cu un bå¡ de alun, doi metri de a¡å, la capåt cu bold cålit în foc, ¿i un gråunte de plumb înainta¿. Ca så ardå etapele, „angrosi¿tii” foloseau ceaunul necurå¡at dupå råsturnarea måmåligii ori o sticlå de la vin spumos cu fundul gåurit, pe post de vâr¿å. La scoaterea din apå, cel pu¡in zece pe¿ti foiau în ea, ca-ntr-un mic acvariu. Odatå cu boi¿teanul, s-au rårit ¿i grindelul, porcu¿orul, zglåvocul – pe¿ti mårun¡i, altådatå comuni în pâraie, parte din meniul påstråvului, ¿i el tot mai mult amintire. Numai eu ¿tiu cât m-am ostenit, cu doi ani în urmå, så prind patruzeci de boi¿teni pentru un amic, doctor în ihtiologie, pentru o temå de cercetare… Locatar al apelor nervoase, obi¿nuit cu avalan¿a de oxigen a cascadelor, dar ¿i cu mole¿eala topli¡elor ¿i a pânzelor a¿ezate asupra cotloanelor de sub maluri, boi¿teanul mai e cunoscut, la noi, ¿i sub numele de verdete, cråie¡, boian sau boi¿te, probabil din pricina ve¿mântului nup¡ial pitoresc. Îndeob¿te cenu¿iuverzui pe spinare, vårgat-întunecat pe flancuri, cu pântecele argintiu, se îmbracå, vara, în straie de mire tropical, fapt care nu-l face înså mai senza¡ional decât de obicei, mai plin de personalitate ¿i mai pu¡in naiv. ªi, cum nerozia se dis-
tribuie uniform în maså pânå la a ajunge chiar o formå de virtute, acest saltimbanc prostu¡ se poate remarca, la cuhnie, doar în colectiv (¿i acum îmi amintesc cum, nu demult, ridicând poala unei viviere flotante dezafectate, la coada lacului Bicaz, ne-am delectat apoi cu un imens castron de boi¿teni pråji¡i, tåvåli¡i
Bor¿ de boi¿teni cu hribi Cei vreo sutå de boi¿teni – curå¡a¡i prin presare, spåla¡i ¿i zvânta¡i într-o pânzå uscatå – se pun la fiert împreunå cu doi morcovi, douå rådåcini de påtrunjel, câteva foi de salatå ¿i de sfeclå ro¿ie, toate mårun¡ite. Separat, se înåbu¿å în unt douå cepe tocate ¿i zece-douå-
în målai, alåturi de o navetå de bere råcitå în ¿ipot). Pentru un undi¡ar, a petrece vreo douå ceasuri în preajma unei trupe mai numeroase de boi¿teni, cu o vargå u¿oarå, cârlig mic ¿i râmå filiformå, eventual ¿i cu o plutå minusculå, poate reprezenta un bun exerci¡iu halieutic, dar ¿i un preambul culinar. Astfel, pierzând ¿irul lansårilor ¿i recuperårilor succedate rapid, vom constata ¿i faptul cå magistrul Brillat-Savarin avea dreptate când afirma despre pe¿ti cå sunt „pentru un filosof subiect nesfâr¿it de medita¡ie ¿i de uimire”. Dacå adåugåm faptul cå decorul estival, mai ales pe obcini, ne poate adânci mai apoi în gânduri inclusiv prin împårå¡ia bure¡ilor, descoperim inevitabil nu doar rådåcinile condi¡iei de culegåtor-pescar-vânåtor ale ridicårii noastre în pozi¡ie bipedå, ci ¿i premisele unui mic ospå¡ în grup restrâns la sfâr¿itul zilei, jur-împrejurul unui ceaun aburind
sprezece pålårii de hribi în putere, sånåto¿i, tåiate cubule¡e, ¿i se condimenteazå cu måsurå. Dupå ce compozi¡iile ¿i-au fåcut stagiul ¿i s-au maturizat, se combinå (întâlnindu-se precum marile spirite) ¿i li se adaugå imediat ¿i litrul de bor¿ (din tårâ¡e sau hu¿ti, cum i se mai zice) clocotit, în care ¿i-a låsat aroma o ramurå de leu¿tean. Odatå fiert, i se administreazå bor¿ului un tratament de mårar ¿i påtrunjel verde tåiate mårunt, dupå care, înainte de a se lua de pe foc, se drege totul cu douå gålbenu¿uri de ou frecate cu o jumåtate de ulcicå de smântânå. Se consumå cu måmåligu¡å ¿i, de regulå, se mai cere o por¡ie, la fel cum se poate repeta ¿i asocierea cu oarece ¡oiuri de rachiu din mere, tras de douå ori.
Profitul Agricol 46/2022
Gabriel CHEROIU 45
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 15 decembrie Sumi Agro, 25 de ani în România. Summit Agro România, reprezentan¡a din ¡ara noastrå a grupului nipon Sumi Agro, marcheazå 25 de ani de existen¡å. Sute de fermieri, clien¡i ¿i parteneri ai companiei sunt invita¡i la un tur ghidat al Palatului Parlamentului, precedat de vernisajul expozi¡iei de artå fotograficå “România Pitoreascå”. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR. 28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente, axat pe rolul autoritå¡ilor ¿i al oamenilor de afaceri în consolidarea comunitå¡ilor rurale. Se va vorbi despre satele inteligente din România, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc.
Un fermier britanic a devenit star pe YouTube Fermierul englez Ian Pullen spune cå a ajuns så câ¿tige mai mul¡i bani din clipurile postate pe platforma YouTube decât din ferma pe care o de¡ine. El a început så posteze pe canalul Farmer P din anul 2018 ¿i are acum 37.500 de abona¡i, iar unele clipuri ajung la sute de mii de vizualizåri. Ele prezintå toate evenimentele de la fermå, inclusiv problemele ¿i activitå¡ile zilnice. Pullen spune cå nu se a¿tepta så ob¡inå vreodatå un profit din activitatea online ¿i a fost ¿ocat atunci când a primit primii bani.
de Dinu-Ioan Nicula
O lingurit, a de poezie
1
Prin odåi miroase-a pâine A fum cald ¿i amårui Zgreap¡ånå la u¿å-un câine Så-¿i primeascå partea lui … Tata iese så mai punå Apå ¿i nutre¡ la vacå; Vine nins c-un fel de brumå ªi-n mustå¡i cu promoroacå. Iar bunicul desfå¿oarå basme pline de urgie, Basme care te-nfioarå Despre vremuri de-odinioarå, Vremi ce-n veci n-au så mai fie.
Nicolae Labi¿ 46
Drago[ B|LDESCU
ORIZONTAL: 1) Reluare la firul ierbii – Prinse la copcå; 2) Ciocuri påroase – Aripi de hultan! 9 10 3) Primul la olimpiadå – Luat cu frumosul; 4) Theodor cel mic – Au probleme cu caracterele; 5) Masiv în Himalaya – Încadrat în acord global; 6) A lovi de sus – Indica¡i cu precizie; 7) Lipsitå de sus¡inere legalå; 8) Adunåri populare – Iubita lui Bach; 9) Vine cu stofa lui; 10) Blanå peste blanå.
CAREUL AGRICOL
~
Iarna
“YouTube îmi aduce acum mai mul¡i bani ca cele 40 de vaci ale mele, cine ar fi crezut?”, spune fermierul. El a investit câ¿tigurile într-un hambar nou, dar a cumpårat ¿i o camerå foto profesionalå ¿i o dronå pentru filmåri aeriene. În timp, Pullen a învå¡at ¿i care sunt clipurile care au cel mai mare succes, în special filmåri cu tractoare ¿i cu Biskit, câinele fermei, care are acum o colec¡ie de obiecte personalizate.
1 2 3 4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 45/2022 ORIZONTAL: TIGLA - SPIN; INAMICI - TE; BAZ - SALCAM; IR - EOLIANA; EMIGRA - PIS; ALAIURI - U; UTIL - ZETAR; R - CANIBALA; SPIRA - UNIT; ANTIPATICI.
VERTICAL: 1) Dus la cramå – Angajat la stat; 2) Luåri în for¡å; 3) Nelipsite la insectar – Cåciuli de doi poli; 4) Nu le dai de rost – Face obiectul alegerilor; 5) Acul... de la albine! – Sunt printre dealuri; 6) Såge¡i otråvite – E¿alonul frunta¿! 7) Rea de gurå – Cu noaptea-n cap; 8) Articole demonstrative; 9) Garsonierå de burlac – Mo¿ul cu coco¿ul; 10) Fåcute så se piardå. Profitul Agricol 46/2022