Issuu

nr. 46 din 8 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ecoschemele vor fi rescrise de asocia¡iile profesionale

Spulberarea unei iluzii: påmântul ieftin

Producåtorii europeni de îngrå¿åminte Subven¡ia pe fåinå? reclamå pierderi mari 8 Finan¡area iriga¡iilor Taxele antidumping pentru cu bani europeni îngrå¿åminte, investigate de Comisie 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Predic¡iile lui Cezar: Un virus mititel influen¡eazå pia¡a

Corteva lanseazå biostimulatorul Utrisha N în toatå Europa 14

Interviu Eficientizarea ministerului, un efort fåcut din mers

Anchet\ La Azomure¿, produc¡ia va fi opritå

Ce a¿teaptå liderii de asocia¡ii de la ministru

Via]a companiilor

Cargill evitå o grevå la un mare abator din Canada

ªi animalele pot face Covid, nu-i a¿a?

Ajutoare pentru Afganistan

Un crescåtor, amendat cu 100.000 de lei

Culturi vegetale

Ma[ini & utilaje

Dupå produc¡ii-record, în Moldova se cunoa¿te seceta

Noile tractoare MF 7S, mai puternice ¿i mai inteligente

Strategia Kubota: achizi¡ii ¿i parteneriate

New Holland testeazå prima fermå independentå energetic

Detaliile unei produc¡ii peste a¿teptåri 16

Infla¡ia îi falimenteazå pe fermierii turci

Cre[terea animalelor Zootehnia capåtå prioritate în ministeriatul PSD

Oile vor lua avionul cåtre ¡årile arabe

Opinii Statul pregåte¿te viitorul milion de milogi Biotehnologiile - o cale ratatå!

44 45

Hobby

Bayer planteazå un codru verde

Expozi¡ia de la Cremona a sfidat pandemia

Agricover: o nouå identitate vizualå

Boala vacii nebune, descoperitå în Brazilia

Palatul Lloyd, martorul tåcut al pove¿tilor Timi¿oarei

Prin huciuri ¿i hå¡i¿uri

O vilå romanå, îngropatå sub o fermå din Anglia

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ecoschemele vor fi rescrise de asocia]iile profesionale Adrian Chesnoiu respinge separarea Agriculturii de protec¡ia socialå, prin cre¿terea suprafe¡ei eligibile pentru subven¡iile europene, chestiune cerutå de liderii principalelor organiza¡ii. În schimb, anun¡å cå le va da mânå liberå la scrierea ecoschemelor.

hesnoiu confirmå cå va relua discu¡iile ¿i negocierile referitoare la PNS de la zero, fiind obligat så procedeze astfel, deoarece Planul mo¿tenit de la Adrian Oros nu este decât o copie xerox a PNDR 20142020. “Nu ne putem raporta la perioada 2012-2020, ci la nevoile pe care agricultura româneascå le va avea în perioada 2025-2030, pentru a putea råspunde adecvat provocårilor, riscurilor ¿i vulnerabilitå¡ilor prin PNS. UE ¿i-a schimbat radical modul de a gândi PAC, trecând de la conformitate la performan¡å. Ca atare, utilitatea sprijinului se va måsura în eficien¡a lui. Este obligatoriu ca atunci când creionezi politici publice så ai în fa¡å to¡i beneficiarii acelor politici. Dacå segmentezi discu¡ia, fiecare va încerca så tragå spre el caimacul din PNS. Voi analiza, împreunå cu fermierii, integrarea produc¡iei ¿i impactul social al måsurilor de sprijin, pentru cå scopul final al acestora trebuie så se regåseas-

Profitul Agricol 46/2021

cå în beneficiul fiecårui contribuabil”. Fermierii care de¡in suprafe¡e mici de teren vor fi consilia¡i, sfåtui¡i så le valorifice altfel decât prin culturi vegetale mari. Dar, dacå nu vor asculta de consiliere, nu vor fi sanc¡iona¡i prin neplata subven¡iilor. Referitor la întârzierea depunerii PNS, Chesnoiu spune cå termenul avansat de Comisia Europeanå ar fi unul “orientativ”. “Nu reiese de nicåieri cå nu am avea dreptul så depå¿im acest termen. Regulamentul prevede un termen maxim de opt luni de zile acordat Comisiei pentru analiza PNS. Evident cå ne-am dori så ne încadråm în termenul ini¡ial, dar nu voi trimite la Bruxelles un document care så nu fie foarte bine închegat. Ecoschemele ¿i tot ce va cuprinde PNS nu se vor face de minister, ci de organiza¡iile de fermieri în dialog cu MADR”.

Robert VERESS

Se pregåtesc schimbåri la unele institu¡ii din subordinea MADR Una dintre primele måsuri luate de Adrian Chesnoiu, dupå instalarea în func¡ia de ministru al Agriculturii, a fost îndepårtarea lui Vaida Bela de la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie. Ministrul a admis cå urmeazå ¿i alte schimbåri. Primul vizat este directorul ANIF, ªtefan Bodea. “Execu¡ia bugetarå proastå e o dovadå a incapacitå¡ii manageriale. Ori nu ai ¿tiut så concepi un buget realist, ori nu ai urmårit implementarea programelor”, î¿i justificå decizia proaspåtul ministru. Despågubirile pentru secetå, un capitol închis Ministrul a precizat cå este exclus ca bugetul pe 2022 så prevadå bani pentru despågubirile din 2020, deci capitolul este considerat închis. “În schimb, îmi propun så venim cu alte programe de sprijin în 2022, ca så compensåm sau så diminuåm pierderile suferite de fermieri, atât cauzate de seceta pedologicå, cât ¿i de aceastå crizå energeticå care a generat un val de scumpiri ce îi afecteazå direct”, a mai îndulcit Adrian Chesnoiu pastila amarå. Scoaterea sta¡iunilor de cercetare de sub patronajul universitå¡ilor O mare problemå a cercetårii agricole este cå unele dintre sta¡iunile de cercetare-dezvoltare sunt subordonate universitå¡ilor agricole, crede ministrul Agriculturii. “Sta¡iunile au teren, iar banii din produc¡ie ar fi trebuit så se foloseascå în activitatea de cercetare. Înså veniturile intrå în bugetele universitå¡ilor. Nu se poate face cercetare fårå autofinan¡are cu fondurile rezultate din produc¡ie”. Chesnoiu aratå cå sus¡ine modele precum Institutul de Bioresurse Alimentare, în beneficiul cåruia a promovat o lege prin care så i se dea în patrimoniu un teren pe care så poatå derula un proiect amplu de cercetare aplicatå. 7

VIA}A

COMPANIILOR Bayer planteaz\ un codru verde Bayer România, în parteneriat cu Asocia¡ia MaiMultVerde, a finalizat proiectul Walk the talk - Sustenabilitatea de zi cu zi, de la obiective globale la comportamente personale, o campanie de con¿tientizare a problemelor de mediu ¿i a impactului personal asupra acestuia. În cadrul acestui proiect au fost implica¡i angaja¡ii companiei din România ¿i Republica Moldova, care au participat la o serie de dezbateri pe baza unor documentare pe teme sociale ¿i

de mediu. În urma parteneriatului, Bayer face cadou 1.000 de copåcei planta¡i cu ajutorul voluntarilor MaiMultVerde. “Impactul societå¡ii umane asupra mediului înconjuråtor a ajuns într-un punct critic. Este imposibil ca cineva, odatå våzând aceste informa¡ii, så råmânå pasiv. Te face så te întrebi: “Eu, CE pot så fac pentru ca toate frumuse¡ile astea din jur så råmânå ¿i pentru genera¡iile viitoare, cel pu¡in la nivelul la care le-am «primit» ¿i noi?!”, spunea

Sorin Daraban, Head of Marketing Operations în cadrul Bayer. ¥n plus, asocia¡ia MaiMultVerde a primit sus¡inere financiarå în valoare de 24.650 lei din partea companiei. Bayer a ales så se implice în acest proiect ca urmare a raportului de sustenabilitate publicat la nivelul grupului Bayer, care stabile¿te ¡inte clare pentru anii urmåtori, fapt ce implicå, între altele, o bunå cunoa¿tere a tematicilor sociale ¿i de mediu de cåtre angaja¡i.

Agricover> o nou\ identitate vizual\ Agricover a finalizat un amplu proces de rebranding desfå¿urat anul acesta. Rebrandingul a fost generat de nevoia de aliniere a brandului la stadiului actual de dezvoltare a afacerii. “Agricover trece la o nouå etapå de dezvoltare ¿i transformare a modelului de business pentru a sus¡ine în continuare dezvoltarea afacerilor fermierilor ¿i prosperitatea acestora. Din aceastå perspectivå, vom continua så fim inovatori în finan¡area fermierilor ¿i în distribu¡ia de tehnologii agricole, înså vom adåuga ofertei noastre ¿i servicii de agriculturå digitalå. Acestea vor fi oferite prin intermediul unei platforme specializate care så vinå în întâmpinarea nevoilor în transformare ale fermierilor în drumul lor cåtre agricultura sustenabilå”, a afirmat Liviu Dobre, director general Agricover Holding. 24

Proiectul de rebranding a început cu formularea actualizatå a viziunii ¿i a vizat atât definirea stategiei de comunicare, aliniatå strategiei de business, cât ¿i consolidarea culturii organiza¡ionale ¿i, evident, dezvoltarea unor noi elemente de identitate vizualå ¿i verbale care så sus¡inå atingerea obiectivelor. Agricover. The next generation în agribusiness Noua identitate de brand define¿te pozi¡ia liderului vizionar ¿i inovativ în agribusiness care agregå solu¡ii ¿i tehnologii de ultimå orå pentru a crea progres ¿i a sus¡ine dezvoltarea de comunitå¡i puternice de fermieri performan¡i. Agricultura este factor de progres, iar Agricover ¿i-a asumat un rol activ în cre¿terea performan¡elor fermierilor prin construirea mediului propice dezvoltårii unei agriculturi sustenabile. Astfel, Agricover contribuie direct la cre¿terea performan¡ei agriculturii române¿ti ¿i devine promotorul agriculturii digitale. Una dintre prioritå¡ile companiei o reprezintå pregåtirea unei noi genera¡ii de tineri lideri fermieri care så asigure transformarea agriculturii române¿ti. Profitul Agricol 46/2021

VIA}A COMPANIILOR

Corteva lanseaz\ biostimulatorul Utrisha N în toat\ Europa Corteva Agriscience a lansat în Europa Utrisha N, biostimulatorul cu rol în eficientizarea nutri¡iei, ca parte a portofoliului de produse biologice, contribuind astfel la îndeplinirea cererii mai sustenabile de produsele de protec¡ie a plantelor. Produsul biologic se adapteazå nevoilor de dezvoltare a plantelor ¿i ajutå la maximizarea sustenabilå a poten¡ialului de produc¡ie. Utrisha N este o surså alternativå de azot care poate furniza plantelor în vegeta¡ie azot suplimentar pentru a facilita cre¿terea lor. Aceastå tehnologie inovativå oferå valoare prin eficien¡a gestionårii integrate a nutri¡iei în condi¡ii naturale de

Profitul Agricol 46/2021

câmp, adaptându-se la nevoile de cre¿tere a plantelor ¿i contribuind în mod sustenabil la maximizarea poten¡ialului de produc¡ie. Acest produs va fi disponibil pentru o gamå largå de culturi (de câmp,

legume, livezi, struguri) ¿i va fi lansat în toatå Europa, cu excep¡ia Turciei, ºårilor de Jos ¿i a ¡årilor nordice. Utrisha N poate ajuta fermierii så întâmpine schimbårile climatice, men¡inând în acela¿i timp culturile productive ¿i sånåtoase. Lansarea acestui produs consolideazå oferta Corteva de a îmbunåtå¡i eficien¡a ¿i disponibilitatea sustenabilå a azotului, sporind poten¡ialul de produc¡ie ¿i durabilitatea. Utrisha N se bazeazå pe bacteria endofiticå Methylobacterium symbioticum, care lucreazå în simbiozå cu planta pentru a asigura asimilarea azotului necesar din atmosferå.

CULTURI

VEGETALE

Dup\ produc]ii-record, în Moldova se cunoa[te seceta Fermierii din Moldova sunt cu ochii pe prognozele meteorologice. Situa¡ia nu este bunå pentru culturile de toamnå, în unele situa¡ii fiind chiar compromise, iar pregåtirea pentru cele de primåvarå se desfå¿oarå în condi¡ii foarte dificile, cu costuri mari ¿i lucråri de calitate inferioarå.

Boto¿ani “Din luna august nu a mai plouat pe la noi. Am avut în august nesperat de bine, aproape 100 l/mp, care ne-au ajutat la porumb, la floarea-soarelui, ¿i de atunci avem 20 l/mp veni¡i sporadic, aduna¡i, pe care nici nu mai putem så-i punem la socotealå”, spune Doru Andrici, fermier din Boto¿ani. Cultura de rapi¡å, semånatå la sfâr¿it de august, e într-un stadiu bun, situa¡ie întâlnitå pe 70% din suprafa¡a alocatå culturii în jude¡. Cea semånatå

în septembrie nu a råsårit. Grâul este råsårit sporadic, ici-colo. Acum se lucreazå foarte greu terenul pentru aråturi. “Lucråm, dar cu costuri mari de carburant, piese rupte, dar trebuie så aråm, nu avem ce face. E grav cå nu a plouat. Ies bulgåri mari”, spune Andrici. Este adeptul lucrårilor minime ale solului. “La grâu, la rapi¡å nu s-a arat. Pentru prå¿itoare trebuie så aråm. O aråturå fåcutå în toamnå, cât de proastå, e mai bunå de zece ori decât una fåcutå în primåvarå”, explicå fer- uuu

Profitul Agricol 46/2021

Expozi]ia de la Cremona a sfidat pandemia La finalul lunii noiembrie, a avut loc lângå Cremona, în nordul Italiei, expozi¡ia interna¡ionalå de zootehnie. Este unicul eveniment din anul 2021 care a fost dedicat exclusiv vacii de lapte.

În

ciuda atmosferei apåsåtoare, generate de pandemie, au participat totu¿i peste 200 de expozan¡i din Italia ¿i din întreaga lume. Au fost expuse 475 de vaci din rasele Holstein alb cu negru ¿i ro¿ii, Brunå ¿i Jersey. Toate au participat la concursuri de frumuse¡e, pe criterii de vârstå. ªi, în toatå Cremona, numai vacile nu purtau må¿ti. “Acest târg nu e important doar pen-

tru Cremona, el este important pentru toatå ¡ara”, spunea ministrul italian al Politicilor Agricole, dupå ce a tåiat panglica evenimentului. S-a vorbit mult ¿i în conferin¡ele tehnice despre “agricultura verde”. Nu întâmplåtor, Italia are ¿i un Minister al Tranzi¡iei Ecologice. CremonaFiere a fost întotdeauna instrumentul de diseminare pentru teme strategice reprezentative pentru sector, precum inova¡ia, sustenabilitatea, bunåstarea animalelor. În situa¡ia grea pe care a creat-o pandemia, târgul de la Cremona a reconfirmat cå este un reper major pentru zootehnia mondialå. “Nu a fost prea u¿or så organizåm un astfel de eveniment, într-un moment în care restric¡iile la cålåtoriile interna¡ionale au devenit atât de dure, a spus Roberto Biloni, pre¿edintele expozi¡iei CremonaFiere. Înså noi am vrut så dåm un semnal puternic întregului sector: Cremona este o råscruce de dru-

muri obligatorie pentru zootehnia mondialå. Am primit un feedback excelent din partea companiilor ¿i a crescåtorilor de animale fiindcå am fåcut un lucru bun.” Au venit la târg crescåtori cu 475 de vi¡ele, juninci ¿i vaci cu lapte din 75 de ferme italiene ¿i stråine. Nu a fost adus niciun taur. Jurizarea a fost asiguratå elegant ¿i competent de un expert din Canada. Expozi¡ia s-a încheiat cu competi¡ia dedicatå raselor Holstein, Red Holstein, Jersey ¿i Brunå. Campioanå a fost o vacå Holstein, care a dat peste 120.000 de litri de lapte. Austria a fost prezentå cu un stand de vaci Simmental ¿i Brune.

Pasul spre tehnologie nu poate fi amânat O zonå amplå a târgului a fost destinatå agriculturii inteligente: “Cremona Agrinnovation”. Profitul Agricol 46/2021

Acolo s-au prezentat inven¡iile ¿i inova¡iile, s-au ¡inut conferin¡e tehnice despre digitalizare, agroenergie, agroalimentare ¿i bioeconomie. Astfel, agricultura italianå va dobândi acel rol central pentru dezvoltarea ¡årii pe care ea îl poate juca aståzi în cadrul paradigmelor tranzi¡iei ecologice. Într-un ora¿ cum e Cremona, capabil så experimenteze ¿i så creascå dupå criterii de sustenabilitate ecologicå, socialå ¿i economicå, så atragå investi¡ii care så fie fundamentate în raport cu nevoile reale. O impresie aparte a låsat firma C.D. Impianti Elettrici, care a luat marele premiu “Targa Beltrami” pentru inven¡ia Sistemul “Safecow”, conceput special pentru a economisi timpul ¿i munca operatorilor fermei, având în acela¿i timp un impact bun asupra bunåstårii animalelor. Au avut standuri la Cremona marile companii specializate în instala¡ii ¿i robo¡i de muls: Rota Guido, DeLaval, Gea, Merlin... “Ne-am întâlnit cu furnizorii no¿tri, cu ni¿te clien¡i, destul de pu¡ini acum, spune Monica Mi¿ca (Super Farm Land, Cluj-Napoca). uuu

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 46/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Vocea vizitatorilor

Un pariu câ¿tigat Agricultura Italiei reprezinuuu tå 5% din PIB. Pentru o ¡arå puternic industrializatå, acest procent este mare ¿i el nu trebuie våzut în valori absolute, ci în efectul pe orizontalå. Lombardia de¡ine 45% dn zootehnia Italiei, spunea Roberto Biloni, pre¿edintele expozi¡iei CremonaFiere. “Acest târg nu e de¡inut de consiliul de administra¡ie, ci de cei care îl tråiesc, expozan¡i, crescåtori ¿i cei care îl viziteazå”. Zootehnia italianå î¿i dezvoltå performan¡ele, fapt eviden¡iat de cre¿terea exporturilor din 2021 în toatå Europa cu 40%, fa¡å de 2020, cu 25% în America

Florin Nedelcu, fermier din Valea Stanciului, jude¡ul Dolj, a venit så vadå utilajele. “M-au impresionat robo¡ii de muls, robo¡ii de furajat de la DeLaval. Avem o salå de muls Sezer, func¡ioneazå de trei ani ¿i ne intereseazå un robot de furajat. Am våzut mai multe rase de vaci de lapte. Am remarcat o cositoare Poettinger cu zdrobitor, chiar m-ar interesa pentru ferma noastrå. Silozurile din fibrå de sticlå sunt foarte bune pentru uruialå. Am luat ni¿te oferte ¿i vom vedea ce putem face.” “Motivul principal pentru care am venit la târgul de la Cremona a fost så

våd noutå¡ile din domeniul zootehniei, spune Adrian Popescu, manager la firma APF TRADE. Expozi¡ia a fost mai micå decât în anii trecu¡i, dar cu mai multe lucruri interesante. Organizarea a fost impecabilå. Mi-au atras aten¡ia robo¡ii de furajare ¿i cei de curå¡are a dejec¡iilor, pe care îi voi introduce în portofoliul firmei noastre. Este vorba de robo¡ii de la firma Hetwin din Austria. Ne intereseazå ¿i sistemele de curå¡are a ugerului vacilor înainte de muls, sistemele de pavare a sålilor de muls ¿i a sålilor de a¿teptare, amenajarea zonelor de hrånire a animalelor, foarte deficitarå în fermele noastre.”

de Nord ¿i cu 23% pe pie¡ele africane. Cum Cremona este ¿i ora¿ul lutierilor lumii, Aurelia Macovei din Republica Moldova a oferit, pe 26 noiembrie, un scurt concert la vioarå cu prilejul acestui eveniment. A urmat licita¡ia de animale. O vi¡icå Holstein de numai 250 de kilograme s-a vândut cu 4.000 de euro, alta - cu 5.600, iar una Jersey a costat 3.600 de euro. Altå vi¡icå Simmental de 350 de kilo-

grame s-a vândut cu 4.000. O vacå brunå s-a dat cu 1.300 de euro, iar o junincå din aceea¿i raså s-a vândut cu 2.800 de euro. O cutie de 20 de kilograme de carne s-a dat la aceea¿i licita¡ie cu 700 de euro, iar un ca¿caval a ajuns la 600 de euro la licita¡ie, altul a costat 1.600. Italia are o zootehnie avansatå ¿i fermierii no¿tri ar trebui så-i acorde mai multå aten¡ie...

Profitul Agricol 46/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS ªEF STAºIE PROCESARE SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: VL, MH, OT Cu focus pe vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: IAªI Cu focus pe legumiculturå ¿i pomiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: DJ &OT, GR, DB, IF Cu focus pe legumiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: TM &AR Cu focus pe legumiculturå ¿i vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

MANAGER LABORATOR SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 46

Profitul Agricol 46/2021

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at Profitul Agricol 46/2021