nr. 45 din 30 noiembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
Cronica unei întâlniri ratate
www.agrinet.ro anul XXV, nr. 45/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef
Joia trecutå, la orele când func¡ionarii terminau deja a doua cafea, curtea ¿i a¿a micå a Ministerului Agriculturii mustea de oameni. ¥n jur de 50 de fermieri mari, din APPR ¿i LAPAR, veniserå destul de pe neanun¡ate så vorbeascå cu ministrul. Iar Petre Daea n-a pårut deloc bucuros de asta. Cei din curte î¿i amintesc cå au fost primi¡i cam scrâ¿nit. Pesemne ministrul era supårat cå veniserå cu adevårat neanun¡a¡i. Au mai fost ¿i al¡ii veni¡i pe nepuså maså la minister, dar dådeau oamenii un telefon înainte, cereau politicos voie. De data asta, nimic, cei din curte parcå ie¿iserå din påmânt. Sigur, nu aveau pancarte, lozinci, doar båteau mårunt a frig. Ca så se råcoreascå, Daea a încercat så le tragå la råspundere pentru lipså de organizare pe directoarele executive ale celor douå organiza¡ii, Alina Cre¡u de la APPR ¿i Liliana Piron de la LAPAR. Måcar ele så-i fi spus, så-l fi anun¡at de surprizå. Dar nici “colindåtorii” nu erau ni¿te timizi. L-a contrat tehnic Theodor Ichim, de la APAD Constan¡a. A¿a cå ministrul a trebui så-i invite înåuntru, så-i omeneascå cu o cafea, sperând så-i mai îmbuneze. Prima orå le-a vorbit despre succesele PSD în agriculturå. Poate uitå de ce au venit. Pânå la urmå l-a întrerupt Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. Au urmat contre scurte ¿i destul de tåioase, iar ministrul a fandat ¿i el bine. A aruncat ¿i câteva ironii la adresa ale¿ilor organiza¡iilor profesionale. Semn cå lui Daea îi sunt mai aproape de inimå asocia¡iile cu pre¿edin¡i numi¡i pe via¡å decât astea unde oamenii sunt vota¡i odatå la câ¡iva ani. A lini¿tit spiritele Vasile Chiriacescu de la Buzåu, om calm ¿i cu tact. L-a luat pe ministru la sentiment, cu seceta din 2007, cu aia din 2017... Pe acela¿i ton a continuat ¿i Gelu Scutaru, doar cå a adus în discu¡ie formula de calcul a despågubirilor de secetå. “Exclus”, ¿i-a revenit brusc Petre Daea din amor¡ealå.
Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director
ªi tot a¿a pre¡ de 3 ore jumåtate dupå unii, 5 ore dupå al¡ii, unii cereau så se corecteze formula, ministrul le spunea cå nu. Vorba bancului de dinainte, “s-a rezolvat, nu se poate.” Mi-e teamå cå, în vremea coabitårii politice, marile asocia¡iile ale agricultorilor nu mai au unde cåuta în¡elegere.
George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 45/2022
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Aritmetica dupå Daea: Legea noastrå are o lacunå Când jumåtatea este egalå cu un sfert 6 Cum se calculeazå George Scarlat promite asigurarea de secetå Marsh 6 så rezolve formula de calcul Timac vinde de peste Visul revenirii la peisajul din 1950 7 100 de milioane de euro pe an
7
8
10
KWS, dupå 20 de ani
10
Un specialist în informaticå în fiecare fermå?
12
Pre]uri [i pie]e
Cre[terea animalelor
Ma[ini & utilaje
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Planeta zootehniei 13
Transmisia Claas cu numårul 10.000
Råzboiul a dat peste cap pia¡a florii-soarelui din Ucraina
16
Produc¡iile de rapi¡å la nivel mondial
17
Culturi vegetale Situa¡ia derogårilor în UE Campanie de toamnå reu¿itå în Satu Mare
18
22
Holde Agri ar putea ajunge la 25.000 ha în 2023
23
Microorganismele contribuie la cre¿terea sustenabilitå¡ii
ªi dealerii de tractoare suferå de secetå Cum va aråta zootehnia în viitorul apropiat
32
20
Covor vegetal pragmatic doar pentru fermierii americani
Campionii la floarea-soarelui din vestul ¡årii
31
26
28
BKT recomandå: fårå hidrofla¡ie pentru anvelope!
36
37
40
Opinii Tocmai cei mai lovi¡i fermieri au fost “excepta¡i” de MADR
41
Suveranitatea alimentarå
42
Hobby Expozi¡ia Miori¡a în curtea Ministerului Agriculturii
34
România, pe ultimul loc în UE la capitolul produc¡ie de lapte pe cap de vacå
34
Vânåtoarea de... lipan
45
Nestle inventeazå foie-gras-ul vegan
46
EVENIMENTELE Guvernul va plåti despågubiri la porumb ¥ntr-o întâlnire cu APPR ¿i LAPAR, pe care a avut-o la minister, Petre Daea a întårit de mai multe ori cå se vor acorda despågubiri pentru porumbul afectat de seceta pedologicå. ¥ntrebat despre celelalte culturi de primåvarå, ministrul nu a vrut så promitå ceva explicit, repetând cå sigur se vor da bani pentru porumb, dar nu anul acesta, ci în 2023. PNS-ul României va fi aprobat pe 5 decembrie, prezice Daea Planul Na¡ional Strategic al României va fi validat de Comisia Europeanå pe data de 5 decembrie, a anun¡at ministrul. Pânå acum Comisia a validat deja 18 PNS-uri din 27. Petre Daea nu a scåpat ocazia de a da vina pe greaua mo¿tenire primitå de la PSD, prin predecesorul lui, Adrian Chesnoiu, ¿i de la PNL, prin Adrian Oros. “Timp de doi ani de zile nu s-a fåcut nimic din acest punct de vedere, iar documentele ¿i faptele din Ministerul Agriculturii justificå ceea ce eu am spus”, i-a certat ministrul. Comisia Europeanå a aprobat ajutorul de secetå Comisia Europeanå a anun¡at Guvernul României cå este de acord cu sprijinul pentru secetå, de 1.500 de lei pe hectar, instituit prin OUG 157/2022. Daea spune cå de acum nimic nu mai opre¿te banii så ajungå în conturile fermierilor. Este vorba de 16.740 de oameni, cu 250.000 ha cu culturi înfiin¡ate în toamna lui 2021. Ministerul Agriculturii a primit banii de secetå La ultima rectificare bugetarå de anul acesta, Ministerul Agriculturii a primit 376,6 milioane lei. Din ace¿tia, 365 de milioane sunt dedica¡i plå¡ii despågubirilor de secetå la culturile de toamnå. Este motivul pentru care OUG 157 a fost adoptatå atât de repede, pentru cå trebuia så prindå rectificarea aceasta. Ministerul a mai primit 2 milioane de lei pentru salarii ¿i 50 de milioane pentru institu¡iile din subordine. 6
S|PT|MÂNII Aritmetica dup\ Daea> Când jum\tatea este egal\ cu un sfert Salutar, Ministerul Agriculturii a ob¡inut de la Guvern, de la Comisia Europeanå, sprijinirea agricultorilor lovi¡i de secetå cu 1.500 lei/hectar. Este vorba de Ordonan¡a de Urgen¡å 157/17.11.2022. Sigur cå deocamdatå este vorba doar de culturile de toamnå. Dar în mai multe rânduri Petre Daea a reluat promisiunea unor despågubiri ¿i pentru cele de primåvarå, måcar la porumb, dacå nu ¿i floare. Revenind la ordonan¡å, ea are un mod interesant de a calcula cuantumul despågubirilor, care este direct propor¡ional cu gradul de calamitate. A¿a cå un fermier calamitat 100% prime¿te 1.500 de lei pe hectar. Dar, dacå seceta i-a luat doar jumåtate din produc¡ie, 50% în procesul-verbal de constatare, nu prime¿te 750 de
lei pe hectar, ci doar 350. Pentru cå, la minister, procentul de 50% se aplicå de douå ori, confirmå LAPAR într-un comunicat atent alcåtuit, cu calcule ¿i tabele. ¥n textul ordonan¡ei, articolul 8, paragraful 5, se stabile¿te clar modul de calcul ¿i se face trimitere la procesulverbal întocmit de Comisia de Evaluare. Dar, în anexa Ordonan¡ei, se spune limpede cå suprafa¡a afectatå nu este suprafa¡a totalå, ci cea reie¿itå dupå aplicarea gradului de calamitate. Adicå, în loc de cifra din coloana 4, se folose¿te cifra din coloana 6, mai micå. ªi a¿a ajunge ca jumåtate din 1.500 så nu fie 750, cu 350, în aceastå aritmeticå nouå, ministerialå.
Arin DORNEANU
George Scarlat promite så rezolve formula de calcul
Primul oficial care reac¡ioneazå la problema formulei de calcul a despågubirilor de secetå a fost George Scarlat, senator PNL, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå. “Vom corecta OUG-ul prin proiectul de lege de aprobare a Ordonan¡ei, ce îl vom avea mâine (n. red. - luni, 28 noiembrie) pe ordinea de zi a Comisiei de agriculturå, proiectul venind mar¡i (29 nov.) în Senat.” Profitul Agricol 45/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Visul revenirii la peisajul din 1950 România sus¡ine obiectivele Pactului verde ¿i al Strategiei în domeniul biodiversitå¡ii, dar propunerea privind revenirea la stadiul peisajului natural din 1950 este imposibil de realizat, a declarat ministrul Petre Daea în cadrul reuniunii Consiliului Agrifish, desfå¿urat la Bruxelles. “Activitå¡ile obligatorii privind refacerea biodiversitå¡ii, ca så poatå fi realizabile, trebuie så fie realiste, så aibå în vedere perspectivele economice ¿i sociale”, a declarat ministrul. În atare condi¡ii, apare nevoia compensa¡iilor pentru pierderile de venit ale celor afecta¡i, or actualul buget PAC este deja alocat în mare parte pentru måsurile de
mediu. În viziunea ministrului propunerea privind revenirea la peisajul natural din 1950 este imposibil de realizat. “Refacerea naturii trebuie abordatå în interesul acesteia ¿i al omului, respectându-se dreptul de proprietate.”
Legea noastr\ are o lacun\ Legea noastrå are o lacunå, nu prevede sanc¡iuni destul de dure pentru utilizarea “dupå ureche” a substan¡elor active extrem de periculoase. A stârnit multå vâlvå punerea în discu¡ie publicå a actului normativ privind folosirea substan¡elor cu grad mare de periculozitate în domeniul dezinsec¡iei ¿i deratizårii. Care nu are treabå cu tratamentele fitosanitare, subliniazå inclusiv ministrul. A fost doar o interpretare gre¿itå. Doar presa generalistå a început så boceascå de mila celor care aplicå tratamente fitosanitare fårå a avea o autoriza¡ie specialå, cå ar putea face închisoare de la 1 la 5 ani. Petre Daea le-a transmis micilor fermierilor cå ei trebuie så facå ce au fåcut ¿i pânå acum, pentru cå aceste regleProfitul Agricol 45/2022
mentåri se adreseazå celor care distribuie ¿i comercializeazå substan¡e extrem de periculoase. "Categoric trebuie så påstråm sanc¡iuni dure pentru substan¡e extrem de periculoase, care nu pot så cadå pe mâna oricui. Nu le po¡i da pe mâna oricui, ele trebuie så fie verificate, iar cei care folosesc aceste produse trebuie så fie autoriza¡i”, a subliniat Daea. Vå reamintim, MADR a postat recent în dezbatere publicå un proiect prin care reglementeazå activitå¡ile desfå¿urate cu PPP de cåtre operatorii economici pe teritoriul României, controalele oficiale ¿i alte activitå¡i oficiale privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea ¿i prestarea de servicii cu produse de protec¡ie a plantelor.
Sprijinul pentru cre¿terea animalelor se poate prelungi cu încå 6 luni Schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru cre¿terea animalelor se poate prelungi cu încå 6 luni, pânå la data de 30 iunie 2023, cu valorile cuantumurilor reglementate în prezent, potrivit unui proiect de HG, postat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Prin acest proiect de HG se oferå posibilitatea de a completa cererea ini¡ialå doar pentru jumåtate de an, în vederea continuårii activitå¡ii de ameliorare pânå la adoptarea noii legisla¡ii UE. Legisla¡ia pentru perioada 2023 - 2027 este în curs de elaborare, iar dupå adoptarea acesteia se va ini¡ia legisla¡ia na¡ionalå ¿i se va notifica la Comisia Europeanå noua schemå de ajutor de stat. O ¡arå ro¿ie de PPA: 61 de focare în 19 jude¡e ¥n data de 23 noiembrie, la ultima actualizare fåcutå publicå de ANSVSA, în ¡arå erau 61 de focare active de pestå porcinå africanå, din care 4 în exploata¡ii mari. Cele mai multe cazuri sunt în Timi¿ (12), Gorj (8) ¿i Teleorman (7). Alte 16 jude¡e au cel mai adesea unul sau douå cazuri. Nici nu se råcise comunicatul ANSVSA cå, de la Bråila, prefectul confirma primul caz de pestå, la un mistre¡ aflat pe un fond de vânåtoare. Un fost angajat APIA a învins institu¡ia dupå 11 ani prin tribunale Pe 1 martie 2011, Antoniu Poienaru a fost dat afarå de la APIA Cluj de ni¿te ¿efi care credeau cå “cine nu e cu noi, e împotriva noastrå”. Atunci, omul a contestat în instan¡å decizia. A¿a cum bånui¡i, a pierdut pe bandå rulantå. Cu o nuan¡å, a pierdut cât timp s-a judecat în tribunalele din România. Dar Antoniu Poienaru s-a ¡inut tare, a mers la Strasbourg, la Curtea Europeanå a Drepturilor Omului. Dupå deliberåri, judecåtorii de acolo au stabilit în unanimitate cå i-a fost încålcat dreptul la liberå exprimare ¿i cå omul a avut dreptate. 7
Pre]uri [i pie]e
R\zboiul a dat peste cap pia]a florii-soarelui din Ucraina Înainte de conflict, Ucraina era cel mai mare producåtor de floarea-soarelui ¿i cel mai mare exportator de produse din semin¡e de floarea-soarelui, controlând cam jumåtate din comer¡ul mondial. Ucraina producea floarea-soarelui în primul rând pentru a asigura consumul intern, iar la nivel mondial exporta ¿roturi în China, UE ¿i Turcia ¿i ulei în India, China ¿i UE.
Råzboiul a afectat masiv logistica, infrastructura ¿i accesul la port, deoarece cåile ferate, drumurile ¿i instala¡iile de depozitare ¿i procesare au fost toate ¡inta atacurilor ruse¿ti. Procesatorii au redus opera¡iunile, au limitat atât exporturile, cât ¿i capacitatea de stocare. Astfel, abunden¡a de floare neprelucratå a gåsit noi destina¡ii de export, cum ar fi UE, Turcia ¿i Moldova. De la semnarea acordului privind exportul de cereale pe Marea Neagrå, la 1 august ¿i pânå în prezent, Ucraina a
exportat o cantitate de peste ¿apte ori mai micå de semin¡e de floarea-soarelui, ¿roturi - cu 26% mai pu¡in ¿i cu 15% mai pu¡in ulei decât în anul precedent. Schimbårile de destina¡ie au afectat consumul global, deoarece pre¡urile au crescut ¿i exporturile au scåzut. Având în vedere dinamica pie¡ei, produsele din floarea-soarelui au reprezentat o micå parte din volumul total, în compara¡ie cu cerealele furajere.
Marilena R|DUCU
Produc¡iile de floarea-soarelui la nivel mondial La nivel global, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 milioane tone mai micå decât în 2021/22. Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 53 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (11,5 milioane tone) ¿i Ucraina (10 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6,6 milioane tone, cu 1,4 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22.
Marii produc\tori de floarea-soarelui
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,1 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. ) ¿i Ucraina (1,2 mil). 16
Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone);
Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,3 milioane tone. Profitul Agricol 45/2022
Pre]uri [i pie]e
Produc]iile de rapi]\ la nivel mondial Marii produc\tori de rapi]\
Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.746 milioane tone, cu 53 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.460 milioane tone, cu 44 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 505 de milioane de tone de orez, în scådere cu 10 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149 milioane tone, mai mare cu 3,5 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22.
Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 85 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 81 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Cel mai mare exportator este Canada, cu 8 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,3 milioane tone), China (2,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de aproximativ 7 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de 2021/22.
Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13,5 milioane tone); China (10 milioane tone); Profitul Agricol 45/2022
Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44 milioane tone. Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 2 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (6,4 milioane tone); Canada (4,4 milioane tone); India (4 milioane tone); Japonia (1 milion tone).
Consumul mondial este de 31 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone. Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3,4 milioane tone.
Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 646 milioane tone, cu 41 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 390 milioane tone, cu 35 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116,4 milioane tone.
Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 noiembrie 2022. 17
MA{INI & UTILAJE Transmisia Claas cu num\rul 10.000 Constructorul german Claas se poate låuda cå a produs transmisia cu numårul 10.000. Este o transmisie EQ 2XX, cerutå tot mai mult de cåtre producåtorii de ma¿ini agricole, datoritå eficien¡ei, performan¡elor ¿i fiabilitå¡ii sale.
Claas a introdus tehnologia EQ stepless în 2015 ¿i, de-a lungul anilor, a utilizat-o în propriile serii de tractoare Arion 500 ¿i 600 CMATIC. Pentru modelele acestor serii de tractoare este disponibil de anul trecut un sistem automat anti-blocare, care se bazeazå pe o coordonare preciså a tura¡iei motorului, a frânei pneumatice ¿i a raportului de transmisie. Sistemul este eficace atât la tractoarele folosite la transportul rutier cu remorci, cât ¿i la cele utilizate în câmp cu prese pentru balo¡i paralelipipedici, cisterne cu vid ¿i utilaje de împrå¿tiat gunoi de grajd, pulverizatoare grele tractate pentru protec¡ia culturilor ¿i uti-
laje de împrå¿tiat îngrå¿åminte pe pante. Inginerii Claas spun cå transmisiile mecanice-hidraulice power-split se caracterizeazå printr-o construc¡ie simplå, cu douå intervale de ac¡ionare mecanicå ¿i, în consecin¡å, un randament general ridicat ¿i uniform pe întregul interval de tura¡ii. Intervalele se modificå automat în func¡ie de viteza de deplasare ¿i de sarcina necesarå ¿i permit lucrul în diferite moduri de conducere. Transmisiile EQ 200 ¿i EQ 220, care au fost lansate în 2017, ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i rezisten¡a în ultimii ani pe câteva mii de tractoare Arion. Pânå în prezent, datoritå designului robust ¿i calitå¡ii excelente de fabrica¡ie a transmisiilor Claas, unele dintre aceste tractoare au fost exploatate pânå la 10.000 de ore fårå probleme. Calitatea fiecårei transmisii EQ în parte este asiguratå de o linie de asamblare cu “zero defecte” controlatå de calculator ¿i apoi confirmatå suplimentar printr-un test de 100% pe un dinamometru. Claas a încheiat un acord strategic cu grupul SDF pentru cooperare în dezvoltarea de sisteme de ac¡ionare continuu variabile pentru tractoare. Acordul include în special implementarea transmisiilor continuu variabile EQ 200, EQ 220 ¿i EQ 260 în sistemul de propulsie TTV al tractoarelor SDF.
Arpad DOBRE 36
Dicor Land: Mentenan¡å pentru sprayere Dicor Land oferå clien¡ilor såi un pachet de servicii de mentenan¡å pentru ma¿ina de erbicidat ¿i tratamente MET Radu 2100/David 3200 Maschio Gaspardo. Acesta constå în verificarea organelor de asamblare, a etan¿eitå¡ii sistemelor de lubrifiere, aspira¡iei (racorduri/¡evi), curå¡area filtrelor ¿i a duzelor, gradul de uzurå al pompei ¿i cardanului, a nivelului ¿i stårii uleiului din pompa de distribu¡ie. Costurile încep de la 940 lei, iar Dicor Land folose¿te exclusiv piese de schimb originale Maschio Gaspardo. Pöttinger a achizi¡ionat MaterMacc Producåtorul austriac Pöttinger ¿i-a completat portofoliul de produse prin achizi¡ia recentå a producåtorului italian MaterMacc Spa. Acesta este cunoscut pentru tehnologia de semånat de precizie, semånare mecanicå ¿i pneumaticå ¿i altele. Deocamdatå, atât marca, vânzårile, re¡eaua de service, cât ¿i aprovizionarea cu piese de schimb vor råmâne acelea¿i. Clien¡ii existen¡i ai MaterMacc vor continua så aibå acces la servicii ¿i asisten¡å de calitate. Lemken: Nou manager de vânzåri Yves Desjardins a preluat din aceastå lunå func¡ia de manager de vânzåri la Lemken, de la Anthony van der Ley, care a devenit CEO al companiei. Desjardins are 54 de ani, a absolvit Institutul Politehnic UniLasalle din Beauvais, Fran¡a, are o experien¡å de 30 de ani în vânzåri, analize de pia¡å, dezvoltarea rela¡iilor comerciale na¡ionale ¿i interna¡ionale cu numeroase companii, iar în ultimii opt ani a lucrat la Lemken ca manager de export. Profitul Agricol 45/2022
MA{INI & UTILAJE
{i dealerii de tractoare sufer\ de secet\ Membrii Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR), care reune¿te cei mai importan¡i dealeri de utilaje din ¡arå, spun cå anul acesta s-au confruntat cu o serie de provocåri: seceta, care a redus apetitul pentru achizi¡ii noi, lipsa for¡ei de muncå bine calificate, dar mai ales criza materiilor prime.
Mihai Iva¿cu, director de marketing APIMAR (foto), enumerå dintr-o suflare: seceta, lipsa for¡ei de muncå, criza materiilor prime, scumpirea acestora, întârzieri în livrarea ma¿inilor agricole. “Pânå ¿i råzboiul de lângå noi a produs întârzieri de livråri ale utilajelor cåtre fermier. Dar membrii APIMAR påstreazå pre¡urile nemodificate la comenzile din acest an cu livrare în 2023”, spune Iva¿cu. ¥n 2022, dealerii de utilaje au înregistrat majoråri de pre¡uri de Profitul Agricol 45/2022
15-18%, fa¡å de 2021, iar fluctua¡ia aceasta a creat probleme inclusiv în accesarea de fonduri europene prin AFIR. Conform regulilor, actualizarea bazei de date cu pre¡uri de referin¡å se poate face doar o datå la 6 luni, ¿i a¿a pre¡urile din baza de date nu au mai coincis cu cele din realitate. APIMAR a cerut ¿i a ob¡inut de la AFIR posibilitatea actualizårii bazei de date o datå la 3 luni, având în vedere fluctua¡iile de pre¡uri la materii prime ¿i materiale, o situa¡ie care se va manifestå probabil ¿i în 2023. Achizi¡ia de ma¿ini agricole cu fonduri europene poate intra în alt impas. Prin Programul Na¡ional Strategic, pentru urmåtorii 3 ani s-au alocat în total 100 de milioane de euro, fa¡å de 120 de milioane de euro, cât se alocaserå pentru 2020 ¿i 2021, sumå ce s-a accesat de la prima “strigare”. APIMAR a solicitat Ministerului Agriculturii så argumenteze reducerea, dar nu a primit råspuns. Mihai Iva¿cu crede cå, pentru a permite totu¿i accesul cât mai multor fermieri la finan¡åri, e posibil ca partea nerambursabilå, care acum este de 70% sau 50%, de la caz la caz, så scadå sub 50%, ceea ce va reduce posibilitatea fermierilor mai mici sau mai mari så-¿i înnoiascå parcul tehnic. "Ei trebuie nu doar så-¿i înnoiascå, ci ¿i så-¿i schimbe structura acestui parc ¿i a tehnologiilor, prin achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje adaptate la secetå ¿i schimbåri climatice."
Criza for¡ei de muncå În prezent, membrii APIMAR se confruntå cu o crizå de for¡å de muncå bine calificatå.
De aceea, Asocia¡ia a ini¡iat în 2017 proiectul de ¿colarizare ¿i pregåtire în sistem dual a elevilor pentru meseria de mecanic agricol, la Colegiul "Viaceslav Harnaj". Membrii APIMAR au achitat costurile cu cazarea ¿i masa ¿i i-au învå¡at meserie în atelierele proprii. Vorbim aici de peste 40 de mecanici agricoli care au absolvit deja ¿i s-au angajat, iar al¡i 22 ar urma så finalizeze cursurile în 2023 ¿i 2024. La ace¿tia s-ar mai putea adåuga al¡i zeci de mecanici agricoli de la colegii din Giurgiu ¿i Ia¿i, sus¡inu¡i material ¿i ¿coli¡i de unii dealeri membri APIMAR din acele jude¡e. Mihai Iva¿cu estimeazå cå, astfel, pe pia¡a muncii agricole vor intra în urmåtorii doi ani 50, poate 60 de tineri bine califica¡i, în timp ce necesarul este de câteva sute pe an. Asocia¡ia va continua ¿i în 2023 så facå demersuri la Ministerul Agriculturii ¿i alte institu¡ii conexe, pentru a facilita fermierilor ob¡inerea de fonduri suplimentare pentru achizi¡ia de ma¿ini agricole. De asemenea, va monitoriza în continuare strategiile ¿i documentele publice referitoare la agriculturå. Iva¿cu spune cå are în vedere ¿i lårgirea numårului de membri. În prezent, din Asocia¡ie fac parte 13 companii (Agri Alian¡a, AgroConcept, Amazone, Claas, Farm Tech, IPSO Agriculturå, Mewi, NHR Agropartners, Riela, Sigma, Tadis Agro, Titan Machinery ¿i Util Ben). APIMAR este conduså de Arnaud van Strien (IPSO Agriculturå), pre¿edinte, iar în 2023 va avea loc alegerea unui nou Comitet Director.
Arpad DOBRE 37
LOCURI DE MUNC|
Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.
RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå: Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal; Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai; Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate; Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai; Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.
Profil: Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice; Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu; Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri; Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze. Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå; Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå; Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office); Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 44
Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:
Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-
claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 45/2022
PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... lipan Purtându-¿i cu voio¿ie, dar fårå urmå de infatuare flamura pistruiatå a aripii dorsale cu care despicå apele mai abitir decât Moise, lipanul laså impresia unui generos peste måsurå: dåruind påstråvului apele de sus ¿i mrenei pe cele din aval, pe¿tele acesta neastâmpårat, sociabil, de o naivitate ce frizeazå uneori prostia din bunåtate, sensibil înså la intruziunea brutalå a omului în ambientul såu, pare så fie din nåscare un damnat.
D
acå farmecul pescuitului cu muscå artificialå (datå fiind slåbiciunea lipanului pentru tot ce zboarå, dar uneori, fatal, nu se månâncå) ¿i parfumul såu discret, de cimbri¿or (cu care pare så se înrudeascå, peste regnuri – Thymus ¿i Thymallus –, cel pu¡in în taxonomie) n-ar fi existat, atunci de bunå seamå cå situa¡ia ar fi fost alta. Întâi cå ar fi rezistat mai u¿or presiunii pe care o exercitå cu obstina¡ie asupra sa påstråvul ¿i albitura, fårå grija undi¡ei care îi atârnå deasupra capului precum sabia lui Damocles, iar apoi cå nu ne-ar mai fi ispitit cu savoarea sa rafinatå, de fânea¡å sålbaticå ¿i de miere. Pentru muscari, pipåitul undelor cu gâze fåurite, mici ¿i delicate, din panå de sitar ori de potârniche, reprezintå culmea rafinamentului în tagmå. Se poate încerca ¿i cu buldo, la lansetå, dar maestrul Isaac Walton, mentorul pescarilor în ape nervoase, s-ar råsuci în mormânt. Odatå amågi¡i, juniorii se elibereazå cu mare grijå, mai cu seamå cå, la noi, sensibilul lipan pierde întruna teren, nu atât din pricina undi¡arilor, cât asediat de grobianismul celor ce trateazå râurile ¿i
Profitul Agricol 45/2022
foto> Ionu] Negru[a
pâraiele ca pe simple canale colectoare de gunoaie ¿i de apå uzatå. Am avut norocul så prind lipani pe Moldovi¡a, când era în putere, cu lespezi ¿i cotloane misterioase, dar ¿i pe Bistri¡a Aurie, nu departe de Iacobeni, la Ciocåne¿ti, în amonte de Scoru¿u, afluent zglobiu, trecut prin sihåstrii tenebroase, cu locuri agreste, unde, pânå nu demult, boncåluitul cerbilor ¿i rotitul gotcanilor nu fuseserå tulburate de umbra omului. Cei doi-trei lipani ai unei zile rodnice, påstra¡i pânå acaså în frunzele de brustur sau de podbal din co¿ul pescåresc împletit din nuiele, trebuie pregåti¡i fårå nici o întârziere. Ca ¿i în cazul prepeli¡ei, inefabilul cårnii lor este evanescent. Lipsit de aroma nativå atât de volatilå, acest prin¡ al apelor de munte se comportå, la cuhnie, ca orice alt pe¿te. Cunoscând bine acest lucru, gazda mea de pe Bistri¡a m-a råsfå¡at în fiecare varå cu un preparat aparte, menit så punå în valoare douå daruri ale pitorescului silvestru bucovinean:
Lipan cu gålbiori Curå¡a¡i, spåla¡i ¿i bine ¿ter¿i cu un ¿ervet curat, lipanii se a¿azå cu grijå într-o crati¡å (fandelå, i se spune în zonå, dacå are coadå), în baia ob¡inutå prin fierberea împreunå a unui pahar de vin alb neparfumat ¿i a douå de apå, în care, timp de orå, la foc molcom, ¿i-au decantat esen¡ele untul (câte o lingurå de fiecare pe¿te), o ceapå, câteva frunze de ¡elinå aduse din grådinå, ¿ase cå¡ei de usturoi, o ramurå de påtrunjel, toate tåiate mårunt, câteva boabe de piper ¿i un praf de sare. Separat, treizeci-patruzeci de gålbiori – floarea bure¡ilor, dupå hribi – se înåbu¿å în unt (tot trei linguri aduse de spate) cu o idee de fåinå ¿i se sting treptat cu zeamå din vasul cu pe¿ti, dupå care se råstoarnå in corpore peste ace¿tia. Se mai îngåduie la foc moale un sfert de ceas, dându-se apoi la cuptor pentru tot atâta vreme, cu capac, nu înainte de a rândui peste compozi¡ie atâtea felii sub¡iri de ca¿ dulce ¿i proaspåt cât så acopere întreg preparatul. Toatå povestea poate fi înfloritå cu oarece frunzuli¡e de påtrunjel verde (în nici un caz, cimbru sau cimbri¿or). În final, fiindcå tot a venit vorba de aceste distinse ierburi aromatice, pe care le asigur, de altfel, de întreaga mea considera¡ie, îmi exprim o nedumerire: de ce se spune întruna cå lipanul miroase a cimbri¿or? Poate cå, dimpotrivå, cimbri¿orul are un pronun¡at parfum de lipan… Dar så nu uita¡i vinul! Alb ¿i sec, meritå så intre în ecua¡ie. Gabriel CHEROIU 45