Issuu

nr. 45 din 1 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O rectificare de 2,3 miliarde lei

Adrian-Ionu¡ Chesnoiu, noul ministru al Agriculturii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia: 384 milioane de tone

Floarea-soarelui este în cre¿tere

Prima vizitå de lucru a premierului Ciucå a fost într-o fermå

La minister, Chesnoiu promite management ca la carte

Americanii, exporturi record

Criza îngrå¿åmintelor

Pescarii francezi amenin¡å cu blocada

Gripa aviarå se extinde în Europa

Ma[ini & utilaje

O leguminoaså promi¡åtoare pentru rapi¡å

Hibrizii de rapi¡å Pioneer, produc¡ii ridicate ¿i start bun

Sustenabilitatea ¿i mediul

Gr\dina, via [i livada

Piese de schimb pentru utilaje vechi

Pregåtirea solului cu Bednar Swifterdisc XO Profi

Maschio Gaspardo ¿i-a mårit capacitatea de produc¡ie cu 20%

Fertilizare inteligentå cu Kverneland Exacta TL Geospread

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 18 Turist la Crama Hermeziu Predic¡iile lui Cezar: Suntem vizibili pe pie¡ele care conteazå

Cre[terea animalelor 19

Culturi vegetale Pledoarie pentru glifosat

Cânepa, o culturå uitatå

Fertilizarea cu ratå variabilå, eficientå, dar mult prea låudatå? Importan¡a leguminoaselor în asolament

Opinii Necazurile unui mare crescåtor de porci

Strategia “De la fermå la consumator”

Un institut cu o mânå de oameni

Hobby

Drama crescåtorilor de suine Bazna ¿i Mangali¡a

Morile istorice de cereale din Timi¿ Prin låståri¿ de tufå-ro¿ie

48 49

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII O rectificare de 2,3 miliarde lei Rectificarea bugetarå a venit cu o neplåcutå surprizå: bugetul MADR a fost diminuat cu 2,314 miliarde de lei. Ulterior, înså, ministrul Adrian Chesnoiu a anun¡at suplimentarea cu 100 milioane de lei a sumei pentru plata subven¡iei la acciza pentru motorinå, aferentå trimestrului al treilea din acest an.

asemenea, s-a majorat cu 30 de milioane de lei, de la 40 de milioane de lei cât prevåzuse fostul Guvern, bugetul pentru plå¡ile necesare ajutorului de stat în sectorul de cre¿tere a animalelor. Acest lucru s-a realizat prin “disponibilizarea ¿i redistribuirea unor resurse financiare excedentare identificate în bugetul MADR pe anul 2021”. Rectificarea în minus la Agriculturå, oricât pare de ciudat, a fost un demers logic al Guvernului Ciucå. De altfel, a fost cumva anun¡atå de o afirma¡ie a ministrului desemnat Chesnoiu, din ziua audierilor în comisiile parlamentare de specialitate. “Din verificårile pe care le-am fåcut, la 31.10.2021, execu¡ia bugetarå a MADR era sub 50%”. Cu alte cuvinte, de¿i predecesorul såu Oros s-a plâns tot timpul cå nu are resurse financiare, nu a cheltuit nici jumåtate din banii aloca¡i. Afirma¡ia lui Chesnoiu, fårå a fi departe de adevår, meritå înså completatå cu câteva informa¡ii furnizate de exministrul Adrian Oros, care întregesc tabloul realitå¡ii. Profitul Agricol 45/2021

Pentru exactitate, la 31.10.2021, execu¡ia bugetarå la MADR era de 61%, conform directorului Direc¡iei de Buget Finan¡e din MADR, Mihai Pu¡intei. Dar proasta execu¡ie e o realitate ¿i este rezultatul amorsat în momentul conceperii bugetului pe anul 2021, de Guvernul Cî¡u. Astfel, în bugetul pe 2021, Agricultura a primit 60% din bugetul anului 2020 pentru måsuri finan¡ate cu bani na¡ionali. În schimb, fårå ca MADR så solicite, Finan¡ele i-au alocat mai mult decât dublul sumei necesare pentru absorb¡ia fondurilor europene - bani pentru plå¡i prin APIA ¿i AFIR, care nu pot fi deturna¡i sub nicio formå de ministru spre alte måsuri. Sunt bani pe care statul român îi plåte¿te în avans, iar Comisia Europeanå îi ramburseazå dupå 30-45 de zile. Bugetul pentru aceste plå¡i a fost, în anii anteriori, la acela¿i nivel ¿i nimic nu anun¡a cå pentru 2021 se impunea o suplimentare. Totu¿i, s-a dublat acest buget, tåindu-se de la bugetul pentru måsurile cu bani na¡ionali. De ce s-a procedat astfel în februarie 2021? La audierile din comisiile par-

lamentare, atunci când s-a dezbåtut bugetul, Adrian Oros a tåcut, men¡inând discre¡ia asupra subiectului pânå în momentul demisiei din func¡ia de ministru (demisie ulterior retraså). Abia acum spune cu voce tare: “Este vorba de nepricepere ¿i reavoin¡å! La fundamentarea bugetului, premierul de atunci mi-a ignorat toate solicitårile, nu a vrut så-mi asculte explica¡iile”. Guvernul Ciucå a procedat în sens invers, tåind din bugetul pentru APIA ¿i AFIR ¿i dând mai mult pentru subven¡ia la motorinå ¿i pentru zootehnie. Poate, dacå nu existau alte prioritå¡i, ale altor ministere, se putea tåia cu un miliard mai pu¡in de la agriculturå, achitându-se mult promisele despågubiri pentru pierderile cauzate de secetå anul trecut. Pentru 2022 sunt speran¡e de mai bine. Adrian Chesnoiu a anun¡at cå a avut mai multe discu¡ii deja cu ministrul Finan¡elor, Adrian Câciu, ¿i a ob¡inut garan¡ii cå “Agricultura va avea un buget care så permitå punerea în aplicare a måsurilor programate”.

Robert VERESS 7

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 15 noiembrie, ajungând la 337 dolari/tonå (1.415 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 285 euro/t (+ 16) 1.396 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 115.770 tone, Columbia 57.770 tone, Thailanda 51.570 tone, Japonia 37.770 tone ¿i Italia 37.770 tone.

¥n såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 301 dolari/tonå (1.264 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 15 noiembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 353 euro/tonå (1.730 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 269 dolari/t (1.230 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 257 dolari/t (1.079 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 337 $/t 337 $/t

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 303 307 311

16.11 305 309 313

17.11 18.11 19.11 307 309 311 311 313 315 314 315 317 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Ian Febr Mar

15.11 311 313 311

16.11 313 314 313

17.11 314 315 315

18.11 315 317 317

19.11 317 318 319

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 noiembrie 2021, a

Ian Febr Mar

16.11 223 225 229

15.11 Bordeaux 244 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 253 Pontivy 243

$/t

17.11 18.11 19.11 224 225 227 227 229 230 230 231 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

16.11 17.11 291 293 293 295 293 295 293 294 281 283 343 344

euro/t 18.11 295 296 296 295 285 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr Mar

15.11 295 293 293

16.11 297 295 294

17.11 299 297 295

18.11 300 299 297

19.11 304 305 305 304 295 353 $/t 19.11 301 300 299

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

FOB Constan¡a 247 euro/t (+10) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

15.11 221 224 227

15.11 Rouen 290 Dunquerque 291 Pallice 291 Creil FOB 292 Moselle FOB 279 Rouen FOB 341

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

16.11 17.11 18.11 19.11 245 247 250 257 247 249 250 257 259 261 263 269 255 257 259 267 245 247 249 255

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

închidere, pe 19 noiembrie, a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 15 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 247 249 250 251 253 249 250 251 253 255

Profitul Agricol 45/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 511 dolari/tonå (2.146 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 461 465 470

16.11 463 467 471

$/t 17.11 465 469 473

18.11 467 471 475

19.11 469 473 477

Orz România FOB Constan¡a 243 euro/t (+ 10) 1.191 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 277 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

15.11 269 271 277

16.11 271 273 279

17.11 273 274 281

18.11 275 275 283

19.11 277 277 285

267 265

269 271 273 275 267 269 271 273

Sorg

PREºURI 15 - 19.11.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021, a fost de 221 dolari/tonå (928 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 1.707.770 tone, Germania 307.770 tone, Bangladesh 127.770 tone, Egipt 111.770 tone ¿i Taiwan cu 97.770 tone.

$/t 515 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 395 dolari/tonå (1.659 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 1.303 1.301 1.300

16.11 1.305 1.303 1.301

17.11 1.307 1.305 1.303

18.11 1.309 1.307 1.305

$/t 19.11 1.310 1.309 1.307

euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 273 euro/tonå (1.338 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/t (1.021 lei), mai mare cu 14 euro/tonå ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 85.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 215 217 219 220 221 217 219 220 221 223

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 377 379 385 391 395 385 393 395 397 401

Ian Febr

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 527 529 531 532 537 529 531 533 535 537

Floarea-soarelui

chidere, pe 19 nov., a fost de 629 dolari/tonå (2.642 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 637 euro/tonå (3.121 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 727 dolari/tonå (3.053 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 621 623 625 627 629

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 697 euro/tonå (3.415 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 15 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 15.11 Rouen 693 Dunquerque 691 Moselle 690

16.11 695 693 691

17.11 697 695 693

18.11 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 Dieppe 629 631 633 635 637

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 700 euro/tonå (3.430 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 699 euro/tonå (3.425 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

19.11 700 699 697

Ian Febr Mar

15.11 797 777 751

16.11 799 779 753

17.11 801 781 755

18.11 803 783 757

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

337 dolari/t

Profitul Agricol 45/2021

269 dolari/t

$/t

511 dolari/t

221 dolari/t

$/t 19.11 805 785 759

+6 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 67,5 milioane tone, mai pu¡in cu 5 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 69 milioane tone, mai mic cu 4 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (21,5 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (9) ¿i Canada (8). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 6 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 mili-

oane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), Canada (0,6 milioane tone), UE (0,7 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 39 milioane tone, mai micå cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (5), India (5), Japonia (1 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,4).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,3 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului

de pia¡å sunt de 1,5 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,2), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,4 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 2,8 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 milioane tone.

Floarea-soarelui este în cre[tere Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 56 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,5 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, egale cu cele din anul 2020/21. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,8 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 12 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 45/2021

Predic]iile lui Cezar

Suntem vizibili pe pie]ele care conteaz\ Grâu Cota¡iile grâului românesc în paritatea CPT Constan¡a au atins nivelul de 295-298 euro/tonå, în aliniere cu indica¡iile bazinului Mårii Negre ¿i în concordan¡å cu nivelul ultimei licita¡ii egiptene, în urma cåreia România va livra încå 60.000 de tone. În ¡arå, majoritatea fermierilor vor vinde anul viitor. Este o decizie care mutå ¿i plata taxelor cåtre un orizont mai îndepårtat. Cåci o vânzare de marfå måre¿te baza de impozitare. Efectul ar putea fi o inundare a pie¡ei cu marfå, ceea ce ar putea genera pre¡uri de achizi¡ie mai mici.

4 euro/1% extrac¡ie ¿i se împart între vânzåtor ¿i cumpåråtor.

Rapi¡å

Pia¡a orzului de furaj românesc a ajuns la un nivel de 254 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a, lucru generat de licita¡ia din Turcia. În acela¿i timp, vedem ¿i o cre¿tere a nivelului de export al orzului românesc fa¡å de anii preceden¡i, la circa 1,46 mil tone. E un nivel care a depå¿it încå din luna noiembrie 2021 exportul realizat pe un întreg sezon. Produc¡ia de orz furaj a României în 2021 a fost de 1,88 mil. tone.

Indica¡iile rapi¡ei au cunoscut o scådere generatå de corelarea cu energia fosilå. Am notat coborârea sub nivelul de 700 euro în Euronext, ceea ce a condus automat cåtre un nivel de pre¡ de circa 685-687 euro/tonå în paritatea FOB CVB (Constanta-Varna-Burgas). Disponibilitatea semin¡elor de rapi¡å scade. Loturi mici se tranzac¡ioneazå, înså ordinul de mårime nu depå¿e¿te deocamdatå 1.000-2.000 tone. Procesatorii au în continuare interes pentru semin¡ele de rapi¡å. Ei vor efectua schimbul din procesarea de floareasoarelui în rapi¡å, pentru a-¿i onora contractele de biodiesel. Scåderea cota¡iilor Euronext este generatå de lockdown-ul din câteva ¡åri europene, ceea ce implicå o reducere a consumului de combustibil fosil. Recolta anului 2022 se anun¡å a fi una în limite normale. Suprafa¡a totalå cultivatå la nivel european, inclusiv Marea Britanie, cre¿te cu 300.000 hectare, la 5,7 mil. ha.

Porumb

Floarea-soarelui

Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a în data de 26 noiembrie 2021 gravitau în jurul valorii de 252-254 euro/tonå. La noi recoltarea continuå în centrul ¿i nordul ¡årii, înså umiditatea este mare, de 18-27%, ceea ce implicå costuri de uscare, care au crescut deja la 3-

Indica¡iile de pre¡ în paritatea CPT Constan¡a sau DAP Procesator sunt în jurul a 650-660 dolari/tonå. În ¡arå, loturile de semin¡e de floarea-soarelui nu se mi¿cå. Notåm doar cantitå¡i foarte mici, de ordinul sutelor de tone, tranzac¡ionate zonal, cu pre¡uri de 660 dolari/tonå. Fermierii trebuie så vadå înså

Orz

Profitul Agricol 45/2021

¿i paritatea RON/USD. Având un reper trecut ce ¡inea de nivelul de 4,15 RON/1 USD, un pre¡ de 660 dolari are acum o altå valoare. La nivelul de 4,15 RON, o tonå era valorizatå la 2.739 RON în conversie, iar aståzi, pe acela¿i nivel de pre¡ de 660 USD, avem un pre¡ convertit de 2.900 RON. La acest moment mai sunt de tranzac¡ionat 825 -850.000 t.

Soia Pe pia¡a româneascå, boabele de soia se tranzac¡ioneazå la nivelul de 620-630 dolari/tonå, înså în loturi mici de ordinul sutelor de tone. Cota¡iile boabelor de soia au cåpåtat oarecare consisten¡å în perioada scurså de la 15 noiembrie pânå aståzi. CBOT a aråtat trac¡iune în acest sens ¿i vedem recuperare dupå raportul USDA din 9 noiembrie 2021. Brazilia raporteazå vânzåri de soia de 3,3 milioane tone în luna octombrie, cu 22% mai pu¡in decât anul anterior în aceea¿i perioadå (4,23 mil. tone). Adåugând la totalul vânzårilor, rezultå un total de 5,11 milioane tone de soia vândute cåtre China, cu 41% mai pu¡in decât anul trecut.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 19

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare inteligent\ cu Kverneland Exacta TL Geospread Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta efectueazå o distribuire optimå a fertilizantului, concomitent cu utilizarea cantitå¡ii exacte de nutrien¡i ¿i evitarea suprapunerilor. În plus, sunt u¿or de operat ¿i pot fi utilizate ani la rând fårå probleme tehnice.

AgroConcept pune la dispozi¡ia fermierilor o gamå largå de ma¿ini de fertilizat din gama Exacta, adaptate la cerin¡ele din fiecare fermå în parte, iar în aceastå perioadå oferå la pre¡ promo¡ional distribuitoarele de îngrå¿åminte din gama Kverneland Exacta TL Geospread.

Caracteristici tehnice performante Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta TL Geospread fertilizeazå eficient ¿i cu precizie maximå ¿i pierderi minime datoritå urmåtoarelor dotåri performante: - capacitatea bazinului de îngrå¿åminte de 3.900 l, - lå¡ime maximå de lucru de 45 m, - sistem Geospread pentru controlul automat al sec¡iunilor pe lå¡imi de 2 m,

- sistem de distribuire CentreFlow cu 8 palete pe disc pentru o împrå¿tiere preciså chiar ¿i pe suprafe¡e înclinate, - sistem automat de cântårire cu senzor central de referin¡å ¿i 4 celule de cântårire, - panou de comandå compact EasySet pentru setarea ¿i reglarea cu u¿urin¡å a dozelor de aplicare, - sistem ExactLine pentru distribu¡ie uniformå la marginea parcelei, - compatibilitate Isobus pentru conexiune rapidå ¿i utilizare facilå.

Sistemul CentreFlow Prin sistemul CentreFlow, îngrå¿åmântul ce urmeazå a fi împrå¿tiat prime¿te o u¿oarå accelerare ini¡ialå. Acest lucru previne fragmentarea granulelor la impactul cu paletele ¿i påstreazå astfel caracteristicile organice ale produsului. Punctul de descårcare (împrå¿tiere) este reglabil, permi¡ând adaptarea setårilor în func¡ie de proprietå¡ile îngrå¿åmântului. Datoritå elementelor tehnice ale sistemului CentreFlow, accelerarea linå ¿i for¡a cen44

trifugå accelereazå granulele de fertilizant pânå la atingerea vitezei discului înainte de a ajunge în palete. Un alt atu al distribuitoarelor de îngrå¿åminte Exacta îl reprezintå acurate¡ea garantatå pe plan înclinat. Fertilizantul intrå în contact cu paletele întotdeauna în acela¿i punct, chiar ¿i pe plan înclinat, ¿i se deplaseazå pe întreaga lungime a paletei. La acestea se adaugå ¿i un model de împrå¿tiere precis, prin care fertilizantul este eliberat prin cele 8 palete pe disc cu o frecven¡å ridicatå, pentru a ob¡ine un debit constant ¿i un model de împrå¿tiere regulat. Acest lucru este extrem de important atunci când se lucreazå cu viteze ridicate ¿i se împrå¿tie cantitå¡i mari de fertilizant. Fermierii interesa¡i de gama Kverneland Exacta TL Geospread pot afla detalii despre oferta promo¡ionalå, care dureazå pânå în 31 ianuarie 2022, de la reprezentan¡ii AgroConcept din regiunea lor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 45/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Strategia “De la ferm\ la consumator” Impactul economic al F2F (Farm to Fork, în traducere de la Fermå la consumator) nu poate fi estimat fårå a lua în considerare rolul subven¡iilor agricole în sprijinirea fermierilor în tranzi¡ie, lucru pe care Centrul de Cercetare al Comisiei Europene l-a fåcut. Este interesant de urmårit rezultatul studiului. Acesta a avut 5 ¡inte principale:  Reducerea utilizårii pesticidelor cu 50%;  Reducerea excedentului de azot [pierderi de nutrien¡i] cu 50%;  Reducerea utilizårii îngrå¿åmintelor minerale cu 20%;  Ponderea agriculturii ecologice de 25% din suprafa¡a agricolå;  Ponderea caracteristicilor peisagistice de mare diversitate a cel pu¡in 10% din suprafa¡a agricolå. De asemenea, studiul propune o abordare de testare cu scenarii precum: (a) scåderea cererii interne de produse din carne cu 20%, (b) interzicerea completå a importurilor de soia în UE, (c) scåderea cre¿terii economice a Chinei, (d) integrarea agriculturii în sistemul european de comercializare a permiselor de CO2 la 100 euro/t CO2, (e) asumarea unor pre¡uri constante de export ¿i import pentru UE. Studiul este legat de reducerea preconizatå a procentului de Gaze cu Efect de Serå (GES). Acesta prognozeazå o reducere a emisiilor de GES la nivelul întregii UE de -109 Mt CO2, adicå -29% comparativ cu scenariul de bazå. Strategia F2F în sine nu reprezintå încå o strategie de politicå agricolå consistentå. Måsurile individuale F2F coreProfitul Agricol 45/2021

spund unor restric¡ii specifice de produc¡ie, dar încå nu oferå un cadru de politicå agricolå coerent, menit så realizeze un sistem eficient privind implementarea eficientå a obiectivelor acordului verde în agriculturå. Raportul include 4 recomandåri: 1) ia în considerare problema relocårii emisiilor de carbon 2) include utilizarea terenului, schimbarea utilizårii terenurilor ¿i silviculturå 3) revizuie¿te legisla¡ia 4) ia în considerare partajarea socialå ¿i echitabilå a dimensiunii acestei politici pentru fermieri ¿i consumatori.

Scåderea produc¡iei din UE este estimatå la -16% în ansamblu, cu 20% la carne de vitå, -17% la carnea de porc, -6,3% la lapte, -21,4% la cereale ¿i -20% la oleaginoase. Numårul de animale ar fi redus ¿i mai mult, cu un declin de -45% pentru vitele alaptante ¿i -13,3% pentru vacile de lapte ¿i bovinele tinere. Dar se a¿teaptå ca veniturile fermierilor så creascå cu pânå la +35 miliarde de euro.

Acest studiu se a¿teaptå la o cre¿tere a marjelor brute pentru produsele de origine animalå, în special lapte, carne de vitå ¿i de porc, cu 55 miliarde în total (24,5 miliarde euro pentru lapte, 6,5 miliarde pentru carne de vitå ¿i 24 miliarde euro pentru alt tip de carne, în special de porc). Marjele brute pentru produc¡ia vegetalå scad cu -21,3 miliarde euro, cu o reducere de -5,8 miliarde euro pentru cereale ¿i oleaginoase ¿i 9,2 miliarde euro pentru fructe ¿i legume (inclusiv vin). Dacå se implementeazå Strategia F2F, balan¡a comercialå pozitivå a UE pentru cereale, cu exporturi nete de 22 de milioane de tone, va deveni negativå, cu importuri nete de 6,5 milioane de tone. Exporturile de carne de vitå vor scådea de la +22,5 mii tone la un import net de -950 mii tone. Implementarea strategiei F2F o så conducå la costuri de ajustare de aproximativ 42 miliarde de euro. Cota majorå a costurilor de ajustare ar fi finan¡atå de consumatori cu o pierdere estimatå a bunåstårii consumatorilor de circa 70 miliarde de euro, ceea ce înseamnå 157 euro pe cap de locuitor. Concluzia poate fi traså de fiecare!

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS ªEF STAºIE PROCESARE SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: VL, MH, OT Cu focus pe vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: IAªI Cu focus pe legumiculturå ¿i pomiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: DJ &OT, GR, DB, IF Cu focus pe legumiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: TM &AR Cu focus pe legumiculturå ¿i vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

MANAGER LABORATOR SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 45/2021

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 15.12.2021

Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control teren, APIA Florin Neac¿u 5.12.1956, dir. gen. adj. NHR Agropartners Sorin Luca 6.12.1982, Maisadour România Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., fost rector USAMV Ia¿i Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta Constantin Bazon 10.12.1950, vicepre¿edinte LAPAR, Agricola Prod Vrancea Cåtålin ªimota 10.12.1951, membru ASAS, dir. ¿tiin¡ific ICPDA Melinda Klara Kerekes 10.12.1965, director Direc¡ia economicå APIA Jean Ionescu 10.12.1969, director general România ¿i Moldova Corteva Agriscience Horia Grosu 13.12.1962, prof. USAMV Bucuresti, director IBNA - Balote¿ti Silviu Cornel Drinovan 15.12.1984, Area Sales Manager Corteva 50

Pomana porcului [i Ziua Na]ional\ Pe 1 decembrie, de Ziua Na¡ionalå, dar ¿i pe 11 ¿i 18 decembrie sau 8 ¿i 15 ianuarie 2022, bånå¡enii sunt a¿tepta¡i în satul Zolt, la numårul 10, jude¡ul Timi¿, la tradi¡ionala pomanå a porcului. “Veni¡i så be¡i råchie fiartå ¿i så mânca¡i cârna¡i, så vå bucura¡i de pomana por-

cului dupå obiceiuri bånå¡ene!”, anun¡å, cum altfel decât online, organizatorii. În gospodåria lui Uica (în traducere nene, bade) Mihai, o cuinå (bucåtårie) veritabilå, începe o serie întreagå de evenimente pregåtite special pe parcursul lunilor decembrie ¿i ianuarie. “A¿a sunt sårbåtorile tråite în satele din Banat”, ne încredin¡eazå organizatorii. Programul se deruleazå respectând måsurile de siguran¡å, în aer liber, ¿i începe de diminea¡å, când gazda îi a¿teaptå pe oaspe¡i cu råchie, vin fiert ¿i un aperitiv cu produse locale: ceapå, brânzå, slåninå ¿i zacuscå fåcutå în caså ¿i cu felul principal: o mâncare la ceaun fåcutå cu carne de porc. Tot acolo, vizitatorii pot degusta caltabo¿ cu un pic de coriandru sau cârna¡i u¿or pican¡i, dar ¿i alte specialitå¡i din carne de porc, toate preparate de Uica Mihai, în propria cuinå.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) A dat foc vechii colibe – ºin la câini; 2) Animal de curse – Trec pe margini! 9 10 3) A intra în bloc – Floare în zåpadå; 4) Ofertå fårå protocol – A se pregåti de carnaval; 5) Rupturå de ¡esut – Certificat de proprietate; 6) Sunt ceva de groazå – Chemarea aproapelui; 7) Teren plin de gropi; 8) Pune piedicå la arme – Alåturi în cort; 9) Manual de dirijare; 10) Formå de judecatå prelungitå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) N-a fost låsat baltå – Trece cursul; 2) Nu-i sus¡inutå cu tårie; 3) E cu cântecul pe 8 buze – Joc cu rezultat nul; 4) Sprijin pentru 9 agå¡åtoare – Prin¿i de gât; 5) Nota luatå la 10 treaptå! – Mergeau la råzboi – Abia la înceSolu¡ia careului din Nr. 44/2021 put! 6) Avea centura ei; 7) Una fårå ceva deORIZONTAL: GAINA - POPA; RUDARI - VOT; ERE - MUCAVA; FI - BABALAC; ECOU - ERATA; osebit – Primul picat; 8) Afectatå de consum; 9) Înghite multe – Turnåtor pe sus; 10) Operå UNICAT - UT; CLIMAT - BIO; O - RATACITA; BRICE - ONOR; INCALECARE. zugråvitå pe pânzå. Profitul Agricol 45/2021