nr. 44 din 23 noiembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Bugetul agriculturii UE: 53 de miliarde de euro în 2023
6
Ajutor de råzboi pentru crescåtorii de vaci
6
RWA, cap de pod în Constan¡a
Despågubirile de secetå: 1.500 de lei/ha
7
Acordul Mårii Negre a fost prelungit
10
Companiile investigate de Consiliul Concuren¡ei adoptå pozi¡ii re¡inute
8
Se apropie Timi¿oara Food Summit
12
ªanse pentru autorizarea glifosatului în UE
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Va cre¿te produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia de soia: în SUA cre¿te, iar în Argentina scade
Cooperativa Fonterra are un alt director financiar
10
33
16
12
Bayer pariazå pe Intacta2 Xtend
13
Popula¡ia lumii a depå¿it 8 miliarde
13
Danone: o strategie ambi¡ioaså de mediu
14
Americanii aprobå carnea de laborator
14
Noul Lexion, combina amiral a flotei Claas
40
Culturi profitabile cu semånåtorile Kubota SC
42
18
Noutå¡i în lumea anvelopelor BKT AgriMaxFactor 44 ¿i AgriForce
20
Culturi vegetale Ministrul Mediului vrea politici anti-ferme mari
22
La Curtici, Biharia a avut calitå¡i excelente
22
Noutå¡ile KWS pentru 2023
24
Naturevo: arsurile solare ¿i alte probleme ale culturilor
25
Triste¡e ¿i optimism, în agricultura din clujeanå
28
Starea câmpului în Bihor
30
Cre[terea animalelor Alertå de gripå aviarå în Fran¡a
9
Noua carte de raså la Târgu Mure¿
33
În final, Ioan Chiriac ¿i-a modernizat grajdurile
34
Revolta crescåtorilor de vaci din Satu Mare
36
Opinii
Ma[ini & utilaje Criza energeticå ¿i politica Uniunii Europene
45
Hobby Câ¿tigåtorii premiilor Ma¿ina Anului 2023 Inova¡iile SDF, premiate la Bologna
38
39
La vânåtoare de... påstråv
49
Sute de oi merg în cerc, de 12 zile
50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Norofert a cumpårat fabrica de la Filipe¿tii de Pådure ¥n urma unei tranzac¡ii de 1 milion de euro, Norofert a finalizat achizi¡ia fabricii de la Filipe¿tii de Pådure, unde func¡iona în chirie. Din 2019, compania a instalat acolo trei linii de produc¡ie de îngrå¿åminte organice - lichide, solide, pastile efervescente ¿i a început proiectarea unui laborator de cercetare ¿i multiplicare microorganisme. Norofert este cel mai important producåtor de inputuri ecologice din România. Compania a fost fondatå în anul 2000 de Florin Popescu ¿i pânå aståzi a råmas o afacere de familie, conduså în prezent de fiul acestuia, Vlad Popescu. Egiptul cumpårå grâu rusesc fårå licita¡ie Conform unor surse neoficiale, Egiptul a cumpårat 300.000 de tone de grâu din Rusia prin negociere directå, fårå a organiza o licita¡ie. Såptåmâna trecutå statul african a achizi¡ionat tot direct alte 280.000 de tone de grâu rusesc, în timp ce licita¡ia interna¡ionalå programatå a fost anulatå. Guvernul de la Cairo a anun¡at în septembrie cå va încerca så cumpere cât mai multe cereale prin negocieri cu exportatorii, pentru cå pre¡ul final este mai bun fa¡å de cel ob¡inut în licita¡ii. Bulgaria reformeazå subven¡iile agricole Parlamentul bulgar a adoptat o lege care reformeazå sistemul na¡ional de subven¡ii agricole, care vor fi consolidate într-un singur mecanism de platå gestionat de Ministerul Agriculturii. Ministerul se va ocupa ¿i de noul plan strategic de investi¡ii rurale al Bulgariei, care prevede o cofinan¡are de 60% din fonduri europene. Bulgaria nu are înså un guvern dupå ce nici un partid nu a reu¿it så creeze o coali¡ie majoritarå dupå alegerile organizate în luna octombrie. Guvernul interimar actual, ales de pre¿edintele Rumen Radev, nu a putut nici måcar så propunå un buget pentru anul 2023. 10
RWA, cap de pod în Constan]a RWA România este filiala prin care grupul austriac Raiffeisen påtrunde pe pia¡a agricolå de la noi, în afaceri de trading cu cereale ¿i comercializare de inputuri. Dacå pânå în 2016, activitatea RWA în România era concentratå în zona de vest a ¡årii, începând din 2017, s-a extins ¿i în zona de sud. De curând RWA a achizi¡ionat baza de depozitare de la Chirnogeni, jud. Constan¡a. Pe lângå comer¡ul cu cereale, RWA î¿i va organiza acolo un hub pentru distribu¡ia de inputuri în zona de sud-est. Baza de la Chirnogeni va ac¡iona ¿i ca un punct de colectare rapidå de cereale pentru export, timpul de a¿teptare fiind de maxim o orå, mult sub cel din Portul Constan¡a, unde se poate sta la coada ¿i 3 zile.
La Chirnogeni RWA ¿i-a propus så colecteze toatå marfa din proximitate, fiind pozi¡ionat într-un bazin agricol foarte bun ¿i intrând într-un flux natural al transportului de marfå, de la recoltare la export. Silozul va deservi cu prioritate fermierii din zonå ¿i va deveni un punct de reper pentru toatå zona de sud-est. “Prin crearea acestei baze fixe, fermierul nu mai pierde timp, suplimentul necontractat de marfå îl poate aduce oricând la noi”, confirmå Andreea Han¡å, chief financial officer RWA. Achizi¡ia face parte din planul strategic al RWA România de dezvoltare a unei serii de puncte fixe în toatå ¡ara pentru colectarea cerealelor.
Acordul M\rii Negre a fost prelungit Acordul mediat de ONU care permite exportul de produse agricole prin porturile din Marea Neagrå a fost extins cu 120 de zile, de¿i nu toate condi¡iile Rusiei au fost îndeplinite. “Salut deschiderea tuturor pår¡ilor pentru continuarea ini¡iativei din Marea Neagrå, care faciliteazå naviga¡ia sigurå ¿i exportul de cereale, alimente ¿i îngrå¿åminte din Ucraina”, a declarat Secretarul General al ONU, Antonio Gutteres. El a adåugat cå ONU depune în continuare toate eforturile pentru eliminarea obstacolelor care împiedicå exporturile ruse de alimente ¿i îngrå¿åminte.
Conform pre¿edintelui Volodimir Zelenski, peste 450 de nave au plecat din porturile ucrainene de la începutul lunii august, încårcate cu peste 11 milioane de tone de alimente. Rusia a insistat puternic pentru reluarea exporturilor de amoniac printr-o conductå care ajunge în portul ucrainean Odessa, dar pânå acum nu s-a ajuns la un acord pe acest subiect. În luna septembrie, Zelenski a anun¡at cå va redeschide conducta doar dacå ru¿ii elibereazå to¡i prizonierii de råzboi ucraineni, o cerere care a fost respinså categoric de Kremlin.
Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 44/2022
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 18 noiembrie, a fost de 321 dolari/ tonå (1.573 lei).
Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
A scåzut cu 6 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 14 noiembrie.
¥n perioada 14 - 18 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.886 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 320 euro/t (1.568 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al liciCota¡ii - Bursa din Chicago 14.11 15.11 16.11 Dec 309 307 303 Ian 317 315 311 Martie 321 319 317
17.11 301 309 313
$/t 18.11 304 312 315
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 353 351 350 349 Ian 351 350 349 347 Martie 350 349 347 345
$/t 18.11 354 351 349
ta¡iilor din 14 noiembrie. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 317 euro/t (1.553 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.504 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 381 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379
$/t 18.11 385 391 393
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.11 15.11 16.11 Rouen 331 330 329 Dunquerque 331 330 329 Pallice 335 333 331 Creil FOB 329 327 325 Moselle FOB 331 329 327 Rouen FOB 341 339 337
euro/t 17.11 327 327 330 323 323 335
18.11 320 320 322 314 317 342
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
281 dolari/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 291 euro/tonå (1.426 lei).
România FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14- 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 nov. 2022, a fost de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 14.11 Dec 267 Ian 269 Martie 271
15.11 16.11 17.11 18.11 265 263 261 263 267 265 263 265 269 267 265 267
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian
16
$/t
$/t
14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 277 273 271 270 277 279 277 275 273 285
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.11 329 329 325 Bordeaux FOB 333 Pontivy 339 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
-7
- 14
+9
+ 30
închidere, pe 18 nov. 2022, a fost de 312 euro/tonå (1.529 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 312 euro/tonå (1.529 lei). A
scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -8
- 17
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
- 12
+ 69
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
15.11 16.11 17.11 18.11 327 325 323 312 327 325 323 312 323 321 319 313 331 329 327 317 337 335 333 322
Profitul Agricol 44/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia
na 1.855.170 tone, Mexic 237.770 tone, Japonia 117.970 tone, Olanda 93.370 tone, Spania 71.770 tone.
¥n såptåmâna 14 - 18 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 453 dolari/tonå (2.220 lei), în cre¿tere cu 14 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
14.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527
15.11 523 525 529
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 16.11 529 527 531
17.11 531 529 535
18.11 535 537 539
14.11 Dec 1.649 Ian 1.609 Martie 1.573
Orz
15.11 1.659 1.617 1.577
16.11 1.679 1.627 1.585
$/t
17.11 1.695 1.637 1.587
14.11 Rouen 307 Dunquerque 307 Pontivy 311 Orz bere: Creil** 315 Moselle** 325
FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 4) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
15.11 305 305 309
18.11 1.697 1.647 1.595
euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
16.11 304 304 307
17.11 303 303 305
18.11 290 290 295
313 311 309 297 323 321 319 307
re, FOB-Moselle, a închis la 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.534 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul orzului pentru be-
Rapi¡å
14 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 609 euro/tonå (2.984 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
PREºURI
14-18.11.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 22
-9
+ 10
Fa¡å de ultimul an - 92
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 439 441 443 447 453 437 439 441 443 447
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 695 euro/t (3.405 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec
$/t
14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 699 685 679 669 659
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 noiembrie, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).
Dec Ian
14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 583 585 593 597 611 593 597 599 607 613
chidere, pe 18 nov., a fost de 659 dolari/tonå (3.229 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 679 euro/t (3.327 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 717 dolari/t (3.513 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dieppe 713 710 707 705 695 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 287 285 283 281 277 Ian 297 295 289 287 285
A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
A înregistrat o scådere de 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
14.11 Rouen 649 Dunquerque 649 Moselle 639
15.11 643 647 637
16.11 17.11 641 639 643 641 633 631
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
18.11 619 619 609
Dec Ian Martie
14.11 649 655 651
15.11 659 657 653
16.11 667 659 655
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 44/2022
-6
281 dolari/t
-4
545 dolari/t
+ 18
277 dolari/t
$/t
17.11 18.11 669 665 661 659 657 659
Grâu
321 dolari/t
$/t
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 18 nov. 2022, a fost de 611 dolari/tonå (2.994 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 545 dolari/tonå (2.670 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
- 10 17
CULTURI
VEGETALE Ministrul Mediului vrea politici anti-ferme mari Senatorul UDMR Barna Tánczos, ministrul Mediului (foto), considerå cå politicile de sus¡inere a agriculturii trebuie orientate cåtre fermele de dimensiuni medii, fiindcå doar acestea pot preveni depopularea satelor. “Må bucur cå apar fermele familiale de dimensiuni medii, care pot asigura un trai decent, dar ¿i locuri de muncå în comunitate, prevenind depopularea satelor. Nu cred în extreme: nici în fermele de zeci de mii de hectare, nici în cele care încearcå så salveze lumea cu câteva animale. Lucrurile trebuie duse cumva cåtre o zonå medie, de echilibru. Fer-
mele gigant nu ajutå zona ruralå. Satul românesc are nevoie de fermele de familie. De aceea, majoritatea formelor de sprijin trebuie direc¡ionate spre acestea. Se poate discuta de o dimensiune a fermei de familie în zona montanå ¿i alta în zona de câmpie. Dar, dacå ratåm ¿ansa de a dezvolta fermele de familie, agricultura României va pierde foarte mult. Limitarea prin interdic¡ii a cre¿terii suprafe¡elor nu cred cå se poate face, dar lucrurile se pot regla prin politicile de sus¡inere”.
Robert VERESS
La Curtici, Biharia a avut calit\]i excelente Ing. Gheorghe Bunta (foto), coordonatorul echipei de la SCDA Lovrin care a creat Biharia ¿i Dacic, a explicat cå cele douå soiuri noi au fost testate în loturile experimentale, dar trebuiau verificate ¿i în câmp. “Am decis så ie¿im cu ele la fermierii mari, så le teståm ¿i în produc¡ie, fiindcå aveam rezultate numai din loturile de cercetare. O asemenea lucrare po¡i så o consideri încheiatå când ai feedbackul de la destinatar, producåtorul final. L-am ales pe Dimitrie Muscå, cu un lot de 8 ha cu o tehnicå superioarå aplicatå, dar a fost cultivat ¿i la Cauaceu ¿i Apator Service, în Bihor”, a spus Bunta. Astfel, Biharia a depå¿it 9 tone la ha. A fost o produc¡ie-record la nivel de fermå. Muscå a fost mul¡umit ¿i a påstrat 22
såmân¡a så o utilizeze în produc¡ie în continuare. În 2022, SCDA Lovrin a reu¿it så vândå 200 de tone de såmân¡a de Biharia ¿i Dacic. “A mai fost cerere de la fermieri, dar nu a mai fost såmân¡å. Noi facem tot posibilul så extindem suprafe¡ele cu soiurile noi, fiindcå suntem siguri cå, din
2023, cererea va fi ¿i mai mare, dupå ce agricultorii vor vedea rezultatele foarte bune din produc¡ie ¿i de înaltå calitate”, spune Bunta. Dacic a avut rezultate mai scåzute cu 10%, dar l-a depå¿it la calitå¡ile de panifica¡ie pe Biharia. Dacic are gluten ¿i proteinå cu 1-2% mai mult. Este un grâu ameliorator de panifica¡ie, care se poate cupaja cu alte soiuri cu calitate mai slåbu¡å. Îmbinând un soi de calitate foarte bunå cu un soi de calitate slabå, se pot ob¡ine grâne de panifica¡ie bune. ¥n schimb, Biharia a avut calitå¡i excelente: 16% proteinå ¿i peste 32% gluten.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 44/2022
CRE{TEREA ANIMALELOR
:n final, Ioan Chiriac [i-a modernizat grajdurile “Ferma lu’ Ioan Chiriac”, de la Radomire¿ti, Bacåu, a¿a cum i-a råmas renumele, s-a remarcat ani la rând prin genetica ei superioarå ¿i printr-o furajare adecvatå. Råmåsese “casa” în urmå. În acest an, fermierul a schimbat fa¡a adåposturilor.
În
primul rând, Ioan Chiriac a aruncat azbocimentul ¿i a învelit adåposturile cu tablå sandvici, un izolator termic foarte bun. Au fost costuri de peste un milion de euro. Ioan Chiriac a preferat o exploatare omenoaså a vacilor lui, chiar dacå pierde lapte. Preferå longevitatea biologicå unei exploatåri contra naturii. Animalele nu stau toatå ziua pe beton ¿i ies la soare.
Calculul economic al unei ferme cu 800 de vaci “Am observat cå produc¡ia de lapte a scåzut cu doi litri pe fiecare vacå dacå le-am dat posibilitatea så se plimbe. Când stau numai pe beton, månâncå tot timpul. Pierd deliberat doi litri, dar am convingerea cå e bine pentru sånåtatea animalelor. Vacile stau la soare ¿i se bucurå de multå luminå ¿i de aer curat. Evit astfel bolile respiratorii ¿i bolile de picioare”, spune Ioan Chiriac. Vacile au ie¿ire liberå spre padocuri pentru a face mai multå mi¿care. Are 800 de vaci Holstein, cu tot cu tineret. ºine ¿i taurii pânå ajung la 450 34
de kilograme. Îi vinde la abatorul din Boto¿ani cu 10 lei kilogramul în viu. Considerå cå este un pre¡ acceptabil. Cunoscåtorii sus¡in cå ne confruntåm cu o crizå a laptelui în Europa. O crizå a fost ¿i pânå în anul 2022, confirmå ¿i Ioan Chiriac. “Este cunoscut faptul cå peste 40% din consumul intern este asigurat din import. În 2022, problema este cå au crescut pre¡urile materiilor prime, implicit pre¡ul laptelui, ceea ce se suprapune pe un deficit la nivel european. În paralel, au crescut ¿i pre¡urile uleiurilor vegetale, care erau o surså importantå pentru marii procesatori în producerea lactatelor.” Laptele se vinde acum cu 2,8 - 3,2 lei litrul de la poarta fermei. Pentru fermele organizate, este un pre¡ care stimuleazå. “Eu ¿tiam cå un kilogram de ca¿caval se face din 10 litri de lapte. Atunci
când era 1,80 lei litrul de lapte, ce încasam eu era contravaloarea unui kilogram de ca¿caval. Atunci noi nu eram procesatori, dar interesul este så nu moarå partenerul din lan¡ul tåu, adicå procesatorul. Aveam interesul så men¡inem o rela¡ie bunå. Dacå procesatorul vinde sub costuri, atunci dispare de pe pia¡å. Dupå aceea, Dorin Cojocaru mi-a explicat cå un kilogram de ca¿caval se poate face ¿i din 3 litri de lapte. Evident cå nu e ca¿caval.”
Seceta sperie pe oricine, oricât de tare Pentru fermele cu restan¡e din anii anteriori, din 2020, când a fost secetå, 2021 a fost un an foarte bun ¿i a venit 2022 ca un dezastru. “În 35 de ani, eu nu am våzut o asemenea secetå. S-au recoltat 2-3 tone de porumb la hectar, de¿i påmântul
Pledoarie pentru ferma de 100 de vaci Ioan Chiriac cere statului român så intervinå pentru a stimula apari¡ia fermelor de o sutå de vaci, pragul minim al unei ferme profitabile. Numai a¿a putem avea o cantitate constantå de lapte în ¡arå. “Eu dau animale la abatorul din Boto¿ani. Ei cumpårå ¿i reforme, ¿i tåura¿i. Agentul lor spunea cå în 2022, din iulie ¿i pânå în octombrie, au desfiin¡at o sutå de ferme. Partea gravå este cå to¡i fermierii erau oameni tineri. Ace¿ti tineri au crezut cå pot construi o afacere în zootehnie. Cu 30 de vaci, ei nu pot ajuge la 1.000 de euro pe lunå în medie. ªi au pierdut tot. Au plecat în Germania, unde au cel pu¡in 4.000 de euro pe lunå. Lucreazå doar 8 ore, copiii lor se duc la o ¿coalå
bunå ¿i au un sistem de sånåtate asigurat. Cum så-l sus¡inem pe micul crescåtor cu 2-3 animale? Noi trebuie så avem politici pentru cei cu 20-30 de animale ¿i så-i ajutåm så ajungå la 100 de animale. Acela este pragul profitului. Ferma din ¡årile occidentale nu este de 20 de animale, are 100 de animale. De asemenea politici avem nevoie. Numai a¿a, fermierul poate câ¿tiga 1.000 2.000 de euro pe lunå ca så nu mai fie tentat så plece din ¡arå. Ministrul nostru este un pompier ¿ef de tulumbå, se duce så stingå focul noaptea, så vadå ce face o sta¡ie de iriga¡ii, så vadå noaptea dacå a legat påpu¿oiu’ sau så meargå la institu¡iile statului din subordine ca så facå prezen¡a. Nu asta e treaba unui miProfitul Agricol 44/2022
CRE{TEREA ANIMALELOR
este mai bun în Lunca Siretului. Ploile au cåzut ca pe tabla de ¿ah. Nu au mai venit fronturile de ploi de demult. Numai la televizor ploua. Mama mea spunea cå nici seceta din 1946 nu a fost a¿a de cruntå. Tråiau cu lapte ¿i cu uruialå de porumb. Somitå¡i din domeniul ¿tiin¡ei fac declara¡ii aberante cå laptele e cancerigen”. nistru! El trebuie så conceapå programe pentru cei din spatele lui, pe care så-i coordoneze. Så mergi cu toatå presa dupå tine noaptea så vezi “cât de fierbinte este ciocålåul”? Nu este misiunea ministrului så vadå dacå eu am furaje! Eu mi-am asumat angajamentul så îngrijesc 800 de animale. Eu trebuie så våd politici corecte, så fiu într-o concuren¡å corectå cu ceilal¡i fermieri, astfel încât eu så pot så-mi desfå¿or actvitatea. E treaba mea så fac furaje, så asigur apa, så am condi¡ii de stabula¡ie din cele mai bune ca så creascå produc¡ia. E afacerea mea. Treaba ministrului este så conceapå ¿i så coordoneze politici agrare. El asta ¿i-a asumat. ªi la noi e cu totul invers. Piramida valorilor s-a întors în România”. Profitul Agricol 44/2022
Chiriac a în¡eles cå existå o preocupare pentru ameliorarea rasei Holstein. “În centrele de geneticå ai voie så vezi taurii doar prin geam. Optimizarea o face fermierul, dar a existat o tendin¡å de selec¡ie a vacilor cu o capacitate de ingestå mare. S-a våzut înså în timp cå este greu så asiguri un confort pentru asemenea animale pe måsura gabaritului lor. ªi atunci s-a lucrat la geneticå ¿i s-au selectat animale cu talie mai micå. Aveau ¿i vaci, cum este rasa Jersey, o vacå cu o talie mai micå, cu proteinå mai multå în lapte, iar acum se vede o tendin¡å de scådere a taliei ¿i pentru vacile Holstein. Este mai importantå longevitatea productivå a vacii în fermå. Eu a¿a cred, vaca trebuie men¡inutå mai mult în fermå pentru cå randamentul este mai bun. Noi am ajuns la o longevitate productivå de 3 lacta¡ii. Sigur cå am vaci ¿i de 7 lacta¡ii, a¿a cum existå vaci care cad de la prima lacta¡ie”.
Aråtura, o ¿anså “Eu fac aråturile de toamnå. Prin aråturå, se realizeazå o integrare mai rapidå a resturilor vegetale în sol. Nu
este important cât produci la hectar, ci cu ce costuri faci asta. Dacå ai 5.000, 10.000 de hectare, este mai rentabil så nu ari, dar la suprafe¡e mici nu po¡i interveni cu utilaje complexe. Dacå nu ari, apar dåunåtorii ¿i bolile, rozåtoarele mai ales, ca în terenurile nelucrate. Se plâng unii fermieri cå au mul¡i ¿oareci, dar dacå nu le strici culcu¿ul patru-cinci ani, la ce så te a¿tep¡i? Eu am terenurile fertilizate în mare parte cu gunoi de grajd, deci am o structurå bunå a solului. Aråtura mea este uniformå, fårå resturi vegetale. Vin primåvara cu un combinator de 9 metri, iar înmagazinarea apei este mai profundå a¿a. Înainte se folosea grapa. Humificarea resturilor vegetale se produce mai repede la adâncimi de 25-30 de centimetri. Dacå le mai dau ¿i pu¡inå uree, procesul de degradare se face mai rapid ¿i am cel mai bun humus.” Ca orice vechi gospodar, Ioan Chiriac vorbe¿te frecvent despre nevoia de echilibru din ferma de vaci cu lapte pentru eliminarea exceselor.
Viorel PATRICHI 35
MA{INI & UTILAJE Câ[tig\torii premiilor Ma[ina Anului 2023 La SIMA, Salonul de Ma¿ini Agricole de la Paris, care s-a ¡inut la începutul acestei luni, a avut loc ¿i decernarea premiilor “Farm Machine 2023”, pe care îl vom traduce drept “Ma¿ina Anului 2023”. Este premierea celor mai performante ma¿ini ¿i utilaje agricole.
P
remiul Ma¿ina Anului a fost organizat de publica¡iile franceze Terre-Net ¿i Matériel Agricole. Totu¿i, clasamentele au fost realizate de un juriul format din speciali¿ti în domeniul tehnicii agricole ¿i jurnali¿ti agrarieni din toatå Europa. ¥n total au fost 19 categorii. Am remarcat cå utilajele premiate au în echiparea lor din ce în ce mai multe func¡ii automate ¿i sisteme digitale. Cele 19 categorii ¿i câ¿tigåtorii lor: Tractor de peste 280 CP categoria XL Case IH Quadtrac AFS Connect. Tractor 180-280 CP categoria L Fendt 700 Vario Gen 7. Tractor pânå în 120 CP categoria S Massey Ferguson MF 5S. Tractor specializat New Holland T4F. Combine pentru cereale Claas Lexion cu Cemos Dialog.
38
Combinå de recoltat furaje John Deere seria 8000. Echipament pentru furaje Pöttinger Mergento. Prese de balotat Kuhn VBP 7190. Utilaje pentru prelucrarea solului Maschio Gaspardo Toro IsoTronic.
Pluguri Grégoire Besson Voyager S70. Semånåtori Väderstad Proceed. Semånåtori de precizie pentru culturi prå¿itoare Monosem ValoTera Ultimate. Sprayere France Pulvé Spectre. Încårcåtoare Weidemann 1190 E. Digitalizare Amazone GPS Scenario Control. Robo¡i agricoli Lemken/Krone Combined Powers. Echipamente de prå¿it mecanic Lemken/Steketee SprayHub ICWeeder.
Pe lângå cel 17 categorii tehnice, s-au acordat ¿i douå premii speciale: Premiul publicului, pentru Maschio Gaspardo Toro IsoTronic, Premiul juriului, pentru Valtra Q Series.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 44/2022
MA{INI & UTILAJE
Inova]iile SDF, premiate la Bologna ¥n timp ce la Paris avea loc SIMA, în Italia, la Bologna, se desfå¿ura o altå expozi¡ie interna¡ionalå, EIMA. ªi acolo se dau premii interna¡ionale, de cåtre FederUnacoma, Federa¡ia Italianå a Producåtorilor de Ma¿ini Agricole. La fiecare doi ani aceasta premiazå producåtorii care inoveazå în domeniul agricol.
P
rintre producåtorii laurea¡i s-a numårat ¿i Grupul Same Deutz-Fahr (SDF), care a primit un premiu la categoria inova¡ie tehnicå, pentru transmisia RVshift, ¿i douå men¡iuni, pentru ghidarea cu ultrasunete în viticulturå ¿i pomiculturå ¿i aplica¡ia pe mobil EasyBUS pentru echipamente cu sau fårå Isobus.
Transmisia RVshift RVshift este o transmisie hibridå, controlatå electronic, ce combinå avantajele unei transmisii powershift cu cele ale unei transmisii CVT. Aceasta spoProfitul Agricol 44/2022
-re¿te u¿urin¡a în utilizare ¿i productivitatea tractoristului. RV shift oferå 20 de trepte powershift predefinite, pentru viteze de la 1,5 la 50 km/h înainte. În func¡ie de necesitå¡i, poate fi echipatå cu sistem cu rapoarte infinit variabile, pentru viteze de la 0,02 la 5 km/h. Noul inversor electrohidraulic PowerShuttle, cu cele 5 niveluri de råspuns selectabile de operator, permite inversarea direc¡iei fårå a fi necesarå utilizarea pedalei de frânå, chiar ¿i pe pante abrupte, în timp ce este sub sarcinå ¿i la orice vitezå. Func¡ia Stop&Go, care permite operatorului så se opreascå, så men¡inå tractorul pe loc ¿i så porneascå din nou folosind doar pedala de frânå, face munca mult mai pu¡in obositoare, mai ales atunci când se folose¿te un încårcåtor frontal. Pentru noua transmisie RVshift este disponibilå frâna de motor hidraulicå (HEB), care maximizeazå efectul de frânare la deplasarea în pantå. O caracteristicå unicå a HEB este posibilitatea de a seta for¡a de frânare în 10 trepte, permi¡ând ¿oferului så facå fa¡å oricårui tip de pante.
suri cu ultrasunete care “baleiazå” vi¡ade-vie ¿i pomii ¿i sunt apoi detectate de senzori speciali. Semnalele rezultate sunt procesate de o unitate de control electronicå, care calculeazå cu precizie centimetricå distan¡a dintre tractor ¿i planta¡ie ¿i conduce automat tractorul prin rânduri. Sistemul determinå automat ¿i densitatea frunzi¿ului vi¡ei sau pomilor, oferind date valoroase pentru aplicarea cu ratå variabilå a tratamentului pentru protec¡ia plantelor.
EasyBUS O altå inova¡ie, pentru care SDF a primit men¡iune la Bologna, a fost EasyBUS. Aceasta este o aplica¡ie pentru dispozitive mobile (smartphone sau tablete) bazate pe Android ¿i iOS, dezvoltatå în colaborare cu XFarmTechnologies. Aplica¡ia a fost conceputå special pentru a permite utilizarea hår¡ilor de prescrip¡ie de teren, indiferent dacå tractorul sau utilajul sunt sau nu compatibile Isobus. EasyBus afi¿eazå cantitatea de produs de aplicat, în raport cu pozi¡ia utilajului ¿i harta încårcatå, pe ecranul smartphone-ului utilizatorului, ¿i permite astfel o reglare adecvatå de Ghidare cu ultrasunete Ultrasonic Guidance este un sistem cåtre operator. de ghidare pentru tractoarele utilizate în planta¡iile pomicole ¿i viticole. Acest Arpad DOBRE sistem emite un flux continuu de impul39
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22 noiembrie Clubul Fermierilor Români organizeazå la Bucure¿ti ceremonia de lansare a programului Antreprenor în Agricultura 4.0, seria 2022-2023, pentru a le ura împreunå bun-venit fermierior care au fost selecta¡i så participe la program anul acesta. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, Zootecniche, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot acolo se vor ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate ¿i Licita¡iile de Lactate.
23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Tot atunci va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR.
Sute de oi merg în cerc, de 12 zile Într-o fermå de oi din China are loc un fenomen straniu, confirmat inclusiv de camerele de supraveghere din zonå, scrie redactia.ro. Oile se mi¿cå continuu, în sensul acelor de ceasornic, într-un cerc aproape perfect. Proprietara animalelor nu are o explica¡ie ¿i sus¡ine cå întregul spectacol a început în data de 4 noiembrie, atunci când câteva oi au început så meargå în cerc. La scurt timp, restul turmei a decis så le urmeze. În ferma femeii se aflå nu mai pu¡in de 34 de ¡arcuri, înså doar animele din ¡arcul cu numårul 13 au început så manifeste acest comportament inexplicabil. De peste 12 zile, ovinele se aflå în continuå mi¿care, spre surprinderea proprietarei, dar ¿i a doctorilor. Medicii veterinari au o posibilå explica¡ie pentru fenomen. Ei sunt de pårere cå schimbarea de atitudine poate fi cauzatå de prezen¡a unei boli bacteriene pe nume Listeriozå.
Isprava toamnei Toamna, fata deocheatå Biata fatå! Deocheatå, dar frumoaså ¿i cochetå, Mi-a intrat odatå-n caså, Indiscretå, så må-ntrebe ce mai fac… Ce problemå viitoare Må mai doare… Ce ¡igåri de foi må otråvesc Când vorbesc… ªi ce fel de coniac Beau când tac…
Ion Minulescu 50
ORIZONTAL: 1) Face un ¿tergar frumos – Înål¡at la co¿; 2) Termen de asociere; 3) Unitå¡i de radiodifuziune – Activ la galerie; 4) Cade 9 10 la mijloc! – Decora¡ie na¡ionalå; 5) Trage din greu – Foaie de parcurs; 6) Replici de duh – Plata la urmå! 7) Vizibil mul¡umi¡i – Specialitate de vitå la pro¡ap; 8) Produs sintetic pentru sucuri – Sucite la cap; 9) Fåcut bucå¡i; 10) Un fel de absen¡å.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
O lingurit, a~ de poezie
“Ini¡ial, animalele afectate sunt deprimate ¿i dezorientate. Se pot ascunde în col¡uri, se pot sprijini de obiecte sau se pot învârti în cerc. În mod obi¿nuit, focarele apar ca urmare a silozului stricat sau de calitate scåzutå. La oi ¿i capre, totu¿i moartea are loc de obicei în 24-48 de ore de la observarea simptomelor”, au explicat medicii veterinari. Starea de sånåtate a oilor a fost examinatå de cåtre un medic. Investiga¡iile au aråtat cå ovinele nu sunt infectate cu ceva care ar putea så le punå via¡a în pericol, a¿adar motivul pentru care ele au un astfel de comportament continuå så fie un mister.
1 1 2 3 4 5
2
3
4
5
6
7
8
6
VERTICAL: 1) Crescut în codru – Creeazå o ¿edere neplåcutå; 2) Cålåtoare în frac; 3) Se 8 opre¿te în gât – Dovadå de proastå cre¿9 tere; 4) Contravin normelor – Debut fotbalis10 tic! 5) Stabile¿te egalitatea – ºipat în Ardeal; 6) Supus unui regim spartan– Urmåritå de Solu¡ia careului din Nr. 43/2022 flacåra pasiunii; 7) A-¡i împlini visele – Ie¿it ORIZONTAL: BRAULET - BF; EURI - RURAL; RN - MIGRENE; ACRIT - NAUC; R - ATACANTA; din excava¡ie; 8) A se deplasa fårå rost – IGNORATI - R; AGRIS - MIE; ULUI - EGALA; Face parte din pereche... acaså; 9) E prin veDOR - STERIL; ENIGMATICA. cini; 10) Munca ei e la înål¡ime. 7
Profitul Agricol 44/2022