nr. 43 din 13 noiembrie 2024 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
Autostrada apei. Din 2025 ;ncep lucr\rile Wojciechowski ar vrea la Siret - B\r\gan 7 un buget mai mare pentru PAC 7 miliarde de euro ;ntr-un an
7
A pornit [i Rabla
MADR> 135 de mii de fermieri primesc Fran]a se opune tratatului desp\gubiri de secet\ 8 cu Mercosur Conferin]a Clubului Fermierilor
8
Pre]uri [i pie]e
Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii La nivel mondial se anun]\ o produc]ie mai mare de grâu
Cosmin Micu a ob]inut o recolt\ de 9 tone de grâu la hectar 14
16
Egiptul a cump\rat 120.000 de tone de grâu din România 18
Culturi vegetale
Ioan Enoiu> arsurile solare scad drastic produc]iile Jean Ionescu> se irig\ doar 100.000 ha
18 elevi de liceu fac practic\ în fermele Frizon Seceta ;n analiza unei societ\]i de asigurare
Studiu Bayer> c=[tig\ teren lucr\rile conservative ale solului C=nd nu sunt speran]e bune ;n Bihor?
2024, cel mai dificil an pentru Sta]iunea de la Lovrin
Orez contra solda]i
19
19
Alge pentru culturi mai puternice
21
10
Fermierii americani se preg\tesc pentru r\zboaie comerciale
Condi]ionalitatea social\, ce este [i de ce prive[te agricultura
12
13
10 12
26 28
Boala limbii albastre ;n Italia
36
Ma[ini & utilaje
Anamaria Damian> “NHR Agropartners Valeriu Tab\r\> Anul agricol 2024/2025 37 va fi mai greu ca 2023/2024 29 are utilaje pentru to]i fermierii” Noi utilaje New Holland la EIMA 38 Bayer scade produc]ia de s\m=n]\ de porumb 29 Claas a lansat noile tractoare Nexos 39 Uneori, fermierii au dreptate când reclam\ calitatea semin]elor
30
Cre[terea animalelor
Bani europeni pentru reproduc]ie
32
:n 4 ani vom fi cei mai mari exportatori din sud-estul Europei 32
Valentin {oneriu> Speran]a micului produc\tor 20 st\ ;n online 20
9
Lobby marocan pentru reluarea exportului de ovine
33
34
DN Agrar a terminat fabrica de compost 22 din Apold 34 ANSVSA, preocupat\ 24 de Gospod\ria }\r\neasc\
36
Câ[tig\torii Tractorului Anului 2025, 40 la EIMA Bologna Posibilit\]i de reducere a consumului de motorin\ Echipamente Kuhn pentru sporul recoltelor
42
43
Istoria agriculturii
De la {ise[ti la Z\roni
44
Hobby
Fermierii britanici contest\ planurile guvernului laburist
Ziua mondial\ a mur\turilor s-a ]inut la Timi[oara
46
46
La nivel mondial se anun]\ o produc]ie mai mare de grâu
Pre]uri [i pie]e
Principalii produc\tori Total> 795 milioane tone
Pe 8 noiembrie Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a publicat raportul lunar cu prognozele privind produc]ia [i pia]a cerealelor la nivel mondial. Comparativ cu datele publicate în raportul de luna trecut\, acum prognozele anun]\ o produc]ie mondial\ de grâu mai mare cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la aproape 795 milioane tone. Cea mai mare cre[tere este anun]at\ în Kazahstan (¡2 milioane tone) [i ajunge la 18 milioane tone, dep\[ind cu mult reducerile din Argentina, Brazilia [i Rusia.
Comer]ul mondial este în sc\dere, cu exporturi reduse pentru Turcia [i Argentina, [i cu importuri mai mici 16
Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>
Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (30 milioane tone, mai pu]in cu aproape 8 milioane tone fa]\ de anul trecut)< Canada (26 milioane tone, mai mult cu 0,4 milioane tone)< Australia (25 milioane tone, mai mult cu 2,5 milioane tone)< SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone). }\ri cu stocuri mari de grâu 2024/25
China
134,5 mil. t
UE
10 mil. tone
SUA
India
22 mil. t
8,5 mil. tone
Varia]ie fa]\ de 2023/24 Ÿ
¡ 3 mil. t
- 4,7 mil. t - 1 mil. t
pentru China, Kazahstan [i Turcia. La importatori pe primul loc trece Egipt, cu 12,5 milioane tone, urmat de Indonezia (12 milioane tone, în sc\dere cu 1 mil. de tone), China (11,5 mil. tone), UE (11,5 milioane tone, mai pu]in cu 1,1 milioane tone)< Algeria (9 milioane tone)< Maroc (7,5 milioane tone)< Filipine (7 milioane tone) Turcia (7 milioane tone).
Consumul global atinge un record de 803,4 milioane tone, n principal datorit\ consumului mare de furaje în Kazahstan.
Stocurile mondiale r\mân la 258 milioane tone, maimici cu 8 milioane tone fa]\ de sezonul trecut.
Marilena R|DUCU
Profitul Agricol 43/2024
DN Agrar a terminat fabrica de compost din Apold CRE{TEREA ANIMALELOR
DN Agrar Group, cea mai mare ferm\ zootehnic\ integrat\ din România, anun]\ demararea activit\]ilor la fabrica de compost din cadrul fermei de la Apold, Alba.
C
ompania a finalizat prima unitate automat\ de compostare a gunoiului de grajd [i a instala]iei de producere a îngr\[\mintelor organice. Aceast\ fabric\ va transforma anual 21.000 de tone de gunoi de grajd în peste 7.000 de tone de îngr\[\mânt organic. Investi]ia este de aproximativ 1,8 milioane de euro. Fabrica de compost va aduce venituri suplimentare din vânzarea compostului [i din creditele de carbon ob]inute prin reducerea emisiilor de metan. Obiectivul DN Agrar
este de a utiliza îngr\[\mintele organice produse atât pentru nevoile interne, cât [i pentru vânzarea extern\. Pre]ul de pia]\ pentru o ton\ de îngr\[\mânt organic ambalat în saci mari este cuprins între 230 [i 300 de euro. Dar, anul viitor, o parte semnificativ\ din îngr\[\mântul produs va fi utilizat în cadrul Grupului pentru a testa [i optimiza produsul în vederea certific\rii ca îngr\[\mânt organic. Procesul de ob]inere a certificatelor voluntare de carbon necesit\ o investi]ie ini]ial\ de 180.000 de euro [i un proces de doi ani, dar va permite DN Agrar s\ ob]in\ aproximativ 16.000 de certificate anual. Compania a anun]at recent semnarea unui acord de cooperare pentru cea mai mare unitate de produc]ie de biometan din România, cu o capacitate total\ de pân\ la 15 MW.
“Am ini]at [i procesul de ob]inere a certific\rii voluntare de carbon pentru compostul produs, iar pân\ la sfâr[itul anului 2026 estim\m s\ ob]inem primele credite de carbon,” spunea Peter de Boer, director strategie DN Agrar Group.
Lobby marocan pentru reluarea exportului de ovine O delega]ie din Regatul Maroc se afl\ în România pentru reluarea exportului de ovine, informeaz\ Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor. Delega]ia va efectua o deplasare în jude]ul Constan]a, unde va vizita dou\ centre de colectare ovine pentru a observa condi]iile de bun\stare a animalelor [i m\surile de biosecuritate implementate de cresc\tori. Totodat\, operatorul economic marocan va inspecta marfa destinat\
34
exportului, aflându-se în România pentru a verifica animalele ce urmeaz\ s\ fie îmbarcate pe vapor. De asemenea, acesta va asista la procedurile logistice specifice [i va semna documentele oficiale pentru demararea exportului. Vizita face parte dintr-un proces continuu de deschidere a pie]elor externe [i de reluare a exporturilor de ovine, care fuseser\ ini]ial suspendate din cauza pestei rumeg\toarelor mici. Aceast\ colaborare constituie o
oportunitate important\ pentru România de a reintroduce produsele române[ti pe pia]a marocan\ [i de a înt\ri leg\turile comerciale bilaterale. Acordul încheiat între fermierii români [i operatorul economic marocan deschide noi perspective pentru exportatorii români, contribuind la consolidarea pozi]iei acestora pe pia]a interna]ional.
pagin\ de Andrei OSTROVEANU
Profitul Agricol 43/2024
Boala limbii albastre ;n Italia CRE{TEREA ANIMALELOR
Boala limbii albastre a lovit anul acesta aproape un sfert dintre cele 13.000 de ferme de oi din Sardinia, Italia, provocând decesul a 40.000 de animale, comparativ cu doar 5.000 în 2023, anun]\ Agerpres.
P
itoreasca insul\ din Mediterana are trei milioane de oi, dublu fa]\ de num\rul oamenilor, [i este responsabil\ pentru 40% din efectivele de ovine ale Italiei. Sectorul angajeaz\ peste 27.000 de persoane. Focare de boala limbii albastre au fost descoperite în mai multe p\r]i ale Europei în ultimele luni, ajutate de
Sorgul ;n furajare La IBNA Balote[ti, un colectiv format din Nicoleta Lefter, Georgeta Ciurescu, Mihaela H\beanu a realizat studiul “Sorgul, o alternativ\ valoroas\ in hrana animalelor monogastrice”. A fost determinat\ compozi]ia boabelor la patru hibrizi de sorg [i comparat\ cu a porumbului. S-a constatat c\, din punct de vedere energetic valorile sunt comparabile. Sorgul are un nivel mai sc\zut de aminoacizi, în special al celor cu sulf. În schimb, lizina, un aminoacid esen]ial pentru porc [i pas\re, are valori apropiate. Un avantaj al sorgului este con]inut sc\zut de fibre. Alt avantaj e riscul sc\zut de contaminare cu micotoxine. Iar con]inutul redus de tanini (0,05%) îl recomand\ în hrana monogastricelor, cu excep]ia purceilor sugari. 36
înc\lzirea global\, care favorizeaz\ proliferarea insectei ce transmite boala, îns\ în nicio alt\ parte nu a existat un impact atât de devastator din Sardinia. Faptul c\ virusul are mai multe tulpine împiedic\ oprirea r\spândirii prin vaccinare.
Giovanni Filippini, directorul Departamentului pentru s\n\tatea animal\ din Italia, spune c\ guvernul lucreaz\ la un plan de urgen]\ “pe baza modelelor predictive care pot împiedica r\spândirea bolii limbii albastre”, dar nu a dorit s\ ofere detalii.
Între timp, fermierii deja lovi]i de una dintre cele mai secetoase veri cu care s-a confruntat Sardinia, num\r\ pagubele [i cer ajutor financiar de la Roma.
“Sunt 27 de tipuri la nivel mondial [i nu [tim care va fi cel care va ap\rea de la un an la altul. Noi vaccin\m pentru tipul 8, care a fost prezent anul trecut, [i am putea avea Responsabilul pentru agricultur\ tipul 3”, spune Sandro Rolesu, di- din Sardinia, Gianfranco Satta, spune rector la Institutul zooprofilatic din c\ guvernul regional din insul\ a pus Sardinia. deoparte 13,5 milioane de euro penItalia va începe vaccinarea pentru tipul 3 abia din 2025.
tru a-i desp\gubi pe fermierii afecta]i, îns\ pierderile sunt estimate la 25 de milioane de euro.
ANSVSA, preocupat\ de Gospod\ria }\r\neasc\ Ordinul privind func]ionarea Gospod\riei }\r\ne[ti, care furnizeaz\ alimente de origine non-animal\, a fost finalizat [i trimis pentru aprobare, a anun]at Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA). Conform Agerpres, ANSVSA î[i continu\ eforturile de simplificare a legisla]iei pentru unit\]ile de capacitate mic\, având ca scop sprijinirea produc]iei locale [i promovarea dezvolt\rii comunit\]ilor rurale din România. ANSVSA reafirm\ angajamentul s\u de a garanta alimente sigure pentru consumatori, respectând toate normele de siguran]\ alimentar\. Prin promovarea produselor locale, dorim
s\ încuraj\m un sistem alimentar mai s\n\tos [i echitabil, care s\ sus]in\ atât micii produc\tori români, cât [i consumatorii, precizeaz\ sursa citat\. “Simplificarea legisla]iei este o prioritate esen]ial\ pentru mine, iar dezvoltarea comunit\]ilor locale este crucial\ pentru construirea unei economii rurale durabile [i reziliente. Aceast\ ini]iativ\ semnificativ\ va transforma poten]ialul agriculturii române[ti în realitate, oferind alimente de calitate [i oportunit\]i de dezvoltare pentru comunit\]ile locale”, a declarat Ioan Oleleu, vicepre[edinte ANSVSA.
pagin\ de Arin DORNEANU
Profitul Agricol 43/2024
MA{INI & UTILAJE
Anamaria Damian> “NHR Agropartners are utilaje pentru to]i fermierii” Seceta, calamitarea culturilor [i pre]urile sc\zute la cereale au redus mult apetitul pentru investi]ii în ferme. La Rabla la tractoare abia s-a lansat ghidul de finan]are [i programul poate va demara pân\ la sfâr[itul anului. “Nou\ ne place foarte mult acest program, avem produsul potrivit”, spune Anamaria Damian, directorul general al NHR Agropartners. Este vorba de tractorul Deutz-Fahr Keyline 5105, echipat cu motor Stage V, cu putere maxim\ de 106 CP, cu management electronic al puterii, transmisie cu comand\ electrohidraulic\, 20x20. Cabina este spa]ioas\, are coloana de direc]ie reglabil\, ecran digital pentru monitorizarea func]iilor tractorului, aer condi]ionat [i numeroase alte dot\ri. “Nu a fost u[or s\ ne încadr\m în pre]ul maximal de 55.000 de euro, de fapt 46.000 euro, restul e TVA. Am reu[it, împreun\ cu Deutz-Fahr, s\ oferim un produs cu dot\ri optime, un tractor cu care fermierul s\ aib\ posibilitatea s\ se dezvolte.” Cât prive[te moratoriul pe ratele la b\nci, IFN [i furnizorii de inputuri, Anamaria Damian spune c\ nu-i afecteaz\ pe importatorii de utilaje, cel pu]in nu direct. Pe de alt\ parte, m\sura, un ajutor pentru fermieri, nu împiedic\ raportarea acestora ca r\u platnici în centrala riscurilor de plat\ (CRC). “Dac\ un fermier [i-a amânat plata ratelor [i apare în CRC, finan]atorul poate c\ nu-i va mai acorda credit [i nici alt\ banc\ nu o va face”.
Profitul Agricol 43/2024
Cu toate provoc\rile legate de secet\, pre]uri mici la cereale [i vânz\ri în sc\dere, NHR Agropartners a continuat seria de demonstra]ii în câmp, în mai multe zone din ]ar\, cu grapa cu discuri scurte Poettinger Terradisc 10001T [i cu sem\n\toarea direct\ Claydon, pentru no-till. “Am avut succes cu ambele, mul]i fermieri [i-au exprimat inten]ia de a le cump\ra, iar unii le-au achizi]ionat dup\ demonstra]ii. Noi le prezent\m avantajele [i dezavantajele atât ale tehnologiilor minimum till [i no-till, cât [i ale celor de prelucrare conven]ional\ a solului. Decizia este a lor, dar oricum, noi avem utilaje pentru to]i fermierii, indiferent de tehnologia pe care o aplic\.” Anamaria Damian a scos în eviden]\ un program de succes al companiei, cel de loialitate în ce prive[te între]inerea utilajelor, prin care orice client care va face reviziile [i mentenan]a cu echipa de service a NHR
Agropartners beneficiaz\ de un discount de 25%. “Vrem s\ fim al\turi de clien]i [i s\ avem grij\ de utilajele lor. O mare parte din fiabilitatea [i performan]ele sporite este strâns legat\ de între]inere. Mentenan]a în curtea clientului aduce doar avantaje.”
Arpad DOBRE
Provoc\ri [i în 2025
Percep]ia general\ este c\ anul viitor va continua seria provoc\rilor, fie c\ vorbim de secet\, pre]uri la cereale, situa]ia geopolitic\. “Vedem destule incertitudini. De impredictibilitate - mai ales în ce prive[te vremea [i pia]a - vorbim de ceva vreme. Prin implementarea proiectelor de finan]are din fonduri UE, avem speran]e c\ se vor aduce îmbun\t\]iri la cele care includ utilaje pentru notill”, a spus Anamaria Damian. 37
De la {ise[ti la Z\roni O istorie a mini[trilor Agriculturii
A venit vremea s\ v\ supun aten]iei un nou capitol din istoria mini[trilor agriculturii. De data aceasta, cei care au condus domeniul ;n vremea urgiei celui de-Al Doilea R\zboi Mondial. Guvernele sunt la ;nceput pro hitleriste, apoi, pro sovietice, dar politicienii nu ;i mai acordau mare importan]\ agriculturii. Asta nu ;nseamn\ c\ domeniul nu cunoa[te personaje de poveste.
George OSTROVEANU Regele este îngrijorat de tensiunile din ]ar\ [i, mai ales, de cele externe. Vecinii (Ungaria, Bulgaria, URSS) amenin]au grani]ele Rom=niei Mari. :n c\utarea unei solu]i de stabilitate Carol al ll-lea încearc\ solu]ia cu primministru Gheorghe T\t\r\scu (24 noiembrie1939 - 10 mai 1940). :n noul guvern, ministru al Agriculturii [i Domeniilor este Gheorghe Ionescu {i[e[ti. Se succed guverne eterogene, în care stau al\turi fo[ti ]\r\ni[ti, fo[ti liberali, ca Ion Gigurtu, admirator al Germaniei lui Hitler. Agricultura nu intereseaz\ prea mult. Vârful preocup\rilor politice este o mai bun\ rela]ie cu Germania, care c=[tig\ militar pe toate fronturile. Cu un prim-ministru filogerman Ion Gigurtu - se încearc\ o mai bun\ rela]ie cu Axa. :n guvernul nou format (4 iulie - 4 septembrie 1940) intr\ [i legionarul Horia Sima, ministru al Cultelor [i Artelor. Titular la Finan]e [i interimar la Agricultur\ [i Domenii este Gheorghe Leon. Gheorghe Leon (n. 29 aprilie 1888, Ia[i – d. 1949, Sighet) este licen]iat în drept, doctor în [tiin]e economice la Jena, Germania (1914). A mai fost ministru al Economiei în guvernul Ion Antonescu (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941). A fost arestat în 1950 [i 44
condamnat la 2 ani închisoare, f\r\ a i se aduce la cuno[tin]\ condamnarea. A fost de]inut la Sighet. Se pare c\ a fost eliberat în vara anului 1955. :n dosarele Securit\]ii este trecut mort în deten]ie, în 1954. Dup\ alte surse, ar fi decedat în 1968. Pe 4 septembrie, Ion Gigurtu a demisionat. Pre[edinte al Consiliului de Mini[tri se instaleaz\ generalul Ion Antonescu. Pân\ la constituirea noului guvern, fo[tii mini[tri r\mân în func]ie. :ntrucât Ion Antonescu se angajase s\ fac\ din România un “stat na]ionallegionar”, mul]i mini[tri sunt din Legiune (Horia Sima, vicepre[edinte al Consiliului de Mini[trii, Constantin Papanace, subsecretar de Stat la Finan]e etc). Bineîn]eles, sunt mul]i ofi]eri, dar [i tehnocra]i. La Agricultur\ [i Domenii este ministru Nicolae Mare[, iar subsecretar de Stat este Petre Nemoianu. Legionarii, care voiau toat\ puterea, au pornit rebeliunea din ianuarie 1941, iar Antonescu i-a lichidat. Urm\torul guvern are [i mai mul]i generali. Inclusiv la Agricultur\ vine generalul Ion Sichitiu. Ion Sichitiu (n. 19 ianuarie 1878, Rugi, Turcine[ti, Gorj – d. 20 aprilie 1952) a urmat {coala fiilor de militari din Craiova, {coala de artilerie [i geniu
din Charlottemburg, Germania, {coala Superioar\ de R\zboi, pe care a absolvit-o ca [ef de promo]ie, avându-i colegi pe Ion Antonescu, Florea {enescu, Nicolae Bolintineanu, Petre C\nciulescu, Constantin Cepleanu, Alexandru Gorski [i Constantin Ilasievici. A fost [eful Marelui Stat Major (1 februarie -1 noiembrie 1937), trecut în rezerv\ la 1 februarie 1938. Din postul de ministru al Agriculturii a demisionat pentru c\ nu era de acord cu angajarea armatei dincolo de Nistru. Pe 1 septembrie 1946, este arestat [i condamnat la 10 ani de temni]\. A murit pe 29 aprilie 1952, în închisoarea Aiud. Pentru postul de subsecretar de stat este chemat Aurelian Pan\. Pe 19 martie 1942, generalul Sichitiu demisionaz\, iar subsecretarul de stat a fost îns\rcinat s\ conduc\ ministerul. Pe 25 septembrie este numit oficial noul ministru. Aurelian Pan\ (n. 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, Ialomi]a d. 4 mai 1951 în închisoarea Gherla). P\rin]ii erau mocani ardeleni din S\cele. Are studii în domeniul agricol la Sorbona. Dup\ c\satorie se stabile[te în Ialomi]a, unde so]ia avea oarece p\mânt. În luptele de la M\r\[e[ti are gradul de c\pitan. În 1934, face o c\l\torie în SUA ca s\ studieze cultura porumbului. Se întoarce cu dou\ l\zi
Profitul Agricol 43/2024
de [tiule]i. Va fi membru în Consiliul Permanent al Agriculturii (1939), pre[edinte al Academiei de Agricultur\ [i pre[edinte al Sindicatului Agricol Ialomi]a. În ianuarie 1941, a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar în martie 1942, ministru. Pentru activitatea sa la minister nu a încasat salariu, sumele care i se cuveneau fiind donate ca ajutoare pentru func]ionarii ministerului. :n anii 1944-1947, în procesele “criminalilor de r\zboi”, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Era acuzat, printre altele, de “introducerea [i încurajarea cultiv\rii unei plante necunoscute [i inutile ]\rii noastre, soia”! Moare în mai 1951. :n iulie 1943, dup\ demisia ministrului Pan\, este numit ministru al Agriculturii Ion Marin. De[i a r\mas în func]ie vreo 10 luni, nu am g\sit nici un fel de referin]e despre activitatea sa la Ministrul Agriculturii. E drept, ]ara se afl\ pe panta r\zboiului cu URSS. Preocup\rile oamenilor politici nu se mai îndreptau spre agricultur\. :ncepuser\ [i bombardamentele americane. Dup\ Marin vine titular, pe 24 aprilie 1944, Petre Nemoianu.
Petre Nemoianu (n. 1882, în Banat - d. 1952, în închisoarea Aiud) a urmat Dreptul la Budapesta. Prieten cu Octavian Goga, în al c\rui partid na]ional-cre[tin a activat, a fost un ap\r\tor al clasei ]\r\ne[ti [i un adversar înver[unat al marilor proprietari de p\mânt, grupa]i în Sindicatul Agricultorilor. E drept c\ ]\ranul pe care îl invoc\ Nemoianu este unul din Banat, nu din Oltenia, Moldova sau B\r\gan. Oricum, tema polemicilor lui nu mai este de actualitate. Dup\ lovitura de stat de la 23 august 1944, a fost trimis într-un conac al Ministerului Agriculturii, la “Pârlita”, unde apuc\ s\ scrie cartea “O var\ ministru”. Eram înc\ într-o ]ar\ condus\ de Regele Mihai. Doi-trei ani mai târz-
Profitul Agricol 43/2024
O istorie a mini[trilor Agriculturii
iu, sub regimul “democrat-popular” al lui Petru Groza [i Gheorghiu-Dej, Petre Nemoianu avea s\ fie condamnat la temni]\ grea, unde a [i murit. Dup\ arestarea mare[alului Ion Antonescu, regele îi încredi]eaz\ conducerea guvernului generalului Constantin S\n\tescu. Mini[trii sunt Iuliu Maniu, Constantin Br\tianu, Lucre]iu P\tr\[canu [i Constantin Titel Petrescu. Maniu ar fi dorit un guvern de generali, c\ci ]ara este înc\ în r\zboi. Dar la Agricultur\ [i Domenii este ministru Dimitrie Negel.
Negel (1890-1969) era nepotul industria[ului George Assan. Licen]iat în drept la Bucure[ti, cu un doctorat în drept la Paris, sub regimul Antonescu, a fost subsecretar de stat la Ministerul Economiei. A devenit administrator al Domeniului Coroanei, în iulie 1942. Dup\ 30 decembrie 1947, l-a urmat pe rege în exil.
Sub presiunea sovietc\, P\tr\[canu [i Titel Petrescu î[i dau demisia. S\n\tescu vrea s\ se retrag\, dar regele îi cere s\ formeze un nou guvern, în care s\ intre [i oamenii ceru]i de Moscova. S\n\tescu îi accept\ pe Petru Groza (viceprim-ministru), Lucre]iu P\tr\[canu (Justi]ie), {tefan Voitec (Educa]ie), Gheorghiu-Dej (Comunica]ii). Dar comuni[tii vor [i Agricultura. S\n\tescu negociaz\ direct cu un general sovietic [i ob]ine Agricultura pentru ]\r\ni[ti. :l desemneaz\ pe Ioan Hudi]a. Acesta (n. 1896, satul Bogd\ne[ti din jud. Baia - d. martie 1982) era fiu de înv\]\tor. A urmat facult\]ile de Drept [i Istorie la Ia[i, apoi a ob]inut doctoratul la Sorbona. Devine profesor de istorie a diploma]iei la Academia de Înalte Studii Industriale [i Comerciale din Bucure[ti. :n februarie 1947, este eliminat din înv\]\mânt.
Membru al Partidului Na]ional }\r\nesc, iar din 1940 este secretar general-adjunct al PN}. În casa lui, din strada Constantin T\nase, cartierul Vatra Luminoas\, se semneaz\ pactul celor patru partide, care va fi pus în practic\ la 23 august 1944. Arestat în 1947, f\r\ mandat de arestare [i f\r\ a fi judecat, este de]inut pân\ în decembrie 1955 la V\c\re[ti [i Sighet.
:n al doilea guven S\n\tescu apare ca subsecretar de stat Romulus Z\roni, din partea Frontului Plugarilor. Personaj pitoresc, cu un umor spectaculos, este zeflemisit de ziarul na]ional-]\r\nesc Dreptatea.
:n guvernul Nicolae R\descu, mai ferm antisovietic decât predecesorul, [i Negel, [i Z\roni r\mân pe posturile lor la Ministerul Agriculturii. R\descu a în]eles repede c\ op]iunea Rom=niei nu era între Germania [i Alia]i, ci între Germania [i URSS. :n guvernul Petru Groza, impus sub presiunea Uniunii Sovietice (6 martie 1945 - 30 noiembrrie 1946), ministru al Agriculturii [i Domeniilor devine Romulus Z\roni.
Z\roni (n. 18 aprilie 1906, ;n N\d\[tia de Sus - d. 25 octombrie 1962, Bucure[ti) a urmat liceul „la Deva, apoi o {coal\ Tehnic\ Agricol\ în Germania. La 50 de ani, în calitate de ministru, a urmat Facultatea de Agronomie (f\r\ frecven]\). Corneliu Coposu spunea despre el c\ “are o bibliotec\ impresionant\ pentru un ]\ran, cu 700-800 de volume de cultur\ general\, politic\ [i agronomie”, c\ citea [i vorbea fluent germana. Avea o ferm\ model la vremea respectiv\. Era membru în Fronul Plugarilor. Dup\ 1949, când s-a trecut la colectivizarea Agriculturii, Z\roni a avut probleme c\ci nevasta lui n-a vrut s\ se înscrie cu p\mântul în colectiv\. Ministrul a divor]at [i a luat o bucure[teanc\ “care nu avea p\mânt”. 45