nr. 43 din 16 noiembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Barna Tánczos, avertisment cåtre Petre Daea:
“Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000” Asigurarea de secetå Marsh giratå de APPR, Pro Agro ¿i UNCSV
Rusia pune condi¡ii pentru påstrarea acordului Mårii Negre 6
7
7
Comisia le permite statelor membre så vândå îngrå¿åminte sub pre¡ul pie¡ei
8
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
13
Prognozele pentru grâu ¿i porumb la nivel mondial
16
Dimitrie Muscå: Avem nevoie de Azomure¿ Sorgul, o culturå a viitorului
Via]a companiilor 18
Agrinnovator, un think tank pentru viitorul agriculturii
20
12
Kenya se pregåte¿te pentru culturi OMG
12
26 29
21
S-au depus toate proiectele pentru reproduc¡ie
33
Dispar fermele de familie!
34
40
Anvelopele BKT Agrimax RT 765 pentru trac¡iune
44
35
Autoritå¡ile vor så salveze 24.000 de porci de pestå
Câ¿tigåtorii “Tractor of the Year 2023” EIMA, Bologna 45
37
Funda¡ia Claas a premiat tinerii preocupa¡i de agriculturå
46
Locuri de munc\
47
22
24
SIMA 2022. Un veac de ma¿ini agricole
Dinamica dezvoltårii taurinelor pentru carne
Culturi vegetale
Aniversarea AIPROM, sub spectrul consecin¡elor înverzirii europene
Arestarea miliardarului care controleazå Tyson Foods
Cre[terea animalelor
Câ¿tigåtorul etapei locale a BASF Innovation Hub
Ploile au întârziat campania în Cara¿-Severin
10
Ma[ini & utilaje
Pre]uri [i pie]e
Un lingou de aur, marele premiu la tombola Naturevo
Agricultura, în centrul aten¡iei la COP27
Hobby Intrå în ac¡iune robo¡ii pentru grajduri
38
Vânåtoarea de... avat 1,4 miliarde de euro pentru micii fermieri din Africa
49 50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Turcia îl aresteazå pe liderul sindical al brutarilor Liderul sindicatului brutarilor din Turcia, Cihan Kolivar, a fost arestat sub acuza¡ia cå a insultat public poporul turc, dupå ce a declarat într-un interviu cå ¡årile care consumå cantitå¡i mari de pâine sunt “stupide”. El a dat ca exemplu consumul de pâine din Turcia, de 210 kilograme pe an, fa¡å de cel mult 50 de kilograme în Marea Britanie, statele scandinave sau Japonia. Turcia se confruntå cu o infla¡ie galopantå care a ajuns la 85,5% în acest an, din cauza politicilor economice neortodoxe ale pre¿edintelui Recep Erdogan. Fermierii din Kashmir vor så cultive ¿ofran în interior Fermierii din statul indian Kashmir au început så experimenteze cultivarea ¿ofranului în interior, din cauza încålzirii globale care a redus tot mai mult recolta ob¡inutå prin metode tradi¡ionale. ªofranul, cunoscut ¿i ca “aurul ro¿u”, este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, cu un pre¡ de pânå la 4.000 de euro per kilogram. ªofranul este atât de scump pentru cå poate fi cultivat doar în câteva zone ale lumii, pe parcele foarte mici, ¿i pentru a ob¡ine un singur kilogram sunt recoltate ¿i procesate manual aproximativ 150.000 de flori ale plantei. Epidemie de listerie în Statele Unite Un focar de listerie care a fost descoperit în ¿ase state americane a provocat deja moartea unei persoane, în timp ce alte 16 sunt în stare gravå. Pentru cå majoritatea celor infecta¡i sunt imigran¡i din Rusia sau Europa de Est, medicii americani cred cå epidemia este legatå de consumul de carne sau produse lactate de la magazine specializate în alimente din aceste ¡åri. Bacteria care provoacå boala supravie¡uie¿te pe alimente ¿i în frigider ¿i este periculoaså în special pentru femeile însårcinate sau persoanele cu un sistem imunitar slåbit. 10
Agricultura, în centrul aten]iei la COP27 Liderii mondiali reuni¡i la conferin¡a COP27, care î¿i propune så implementeze måsuri concrete pentru combaterea încålzirii globale, au adoptat mai multe proiecte importante din domeniul agricol. Conferin¡a COP27 este organizatå în acest an în sta¡iunea egipteanå Sharm-el-Sheikh (6 - 18 noiembrie) ¿i se desfå¿oarå sub egida Organiza¡iei Na¡iunilor Unite. Cele mai multe discu¡ii au vizat securitatea alimentarå, în special criza îngrå¿åmintelor care amenin¡å så reducå substan¡ial produc¡ia de alimente la nivel global. Mai multe state au fost de acord så contribuie la un proiect comun de investi¡ii, numit Global Fertilizer Challenge, care are ca obiectiv nu doar cre¿terea produc¡iei ¿i distribu¡iei de îngrå¿åminte, dar ¿i folosirea lor într-un mod cât mai eficient cu ajutorul noilor tehnologii. “Trebuie så lucråm împreunå ca så folosim mai bine îngrå¿åmintele, så
cre¿tem calitatea solului ¿i a apei, ¿i så îmbunåtå¡im productivitatea”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agriculturå al UE. Tom Vilsack, care conduce Secretariatul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA), a anun¡at cå vor fonda o bazå de date cu informa¡ii din domeniul schimbårilor climatice. “Ea ne va permite så centralizåm ¿i så le oferim partenerilor no¿tri interna¡ionali toate lec¡iile pe care le învå¡åm prin investi¡iile noastre în domeniul tehnologiilor inteligente. Abia a¿teptåm så învå¡åm ¿i noi de la al¡ii”, spune Vilsack. *** Toate conferin¡ele COP de pânå acum, 26 la numår, ¿i-au propus så salveze omenirea de pericolul climatic. ¥n ciuda sloganurilor ¿i a supraexpunerii mediatice, nici una nu a reu¿it så schimbe foarte multe în felul în care statele privesc eliminarea combustibililor fosili. Probabil nici anul acesta nu va fi altfel. Profitul Agricol 43/2022
EVENIMENTELE S|PT|M+NII O fermå verticalå ob¡ine o recoltå de 117 tone de grâu la hectar Compania olandezå Infarm, care construie¿te ferme verticale în care plantele cresc în interior într-un mediu controlat, a anun¡at cå a ob¡inut o produc¡ie de grâu de 117 tone la hectar. Testul a fost efectuat fårå a utiliza sol sau pesticide, cu un consum de apå mult mai redus fa¡å de cultivarea în aer liber. Rezultatul ob¡inut este unul excep¡ional, cu o recoltå de 26 de ori mai mare fa¡å de cea a fermelor tradi¡ionale din vestul Europei. Tehnologia folositå are momentan un pre¡ prohibitiv, dar compania sperå ca acesta så devinå competitiv dacå se va investi mai mult în acest domeniu. Ru¿ii sunt de acord så trimitå îngrå¿åminte în Africa
Producåtorul rus de îngrå¿åminte Uralchem-Uralkali a fost de acord så trimitå în Africa mai multe vase care sunt blocate în porturi din Olanda, Belgia ¿i Estonia de la începutul invaziei din Ucraina. În total, o cantitate de 262.000 de tone de îngrå¿åminte vor fi furnizate gratuit unor state africane, conform unui acord mediat de ONU. Primul transport de 20.000 de tone va pleca în curând din portul olandez Rotterdam cu destina¡ia Malawi.
Japonia finan¡eazå exportul de grâu ucrainean în Somalia Guvernul japonez va acorda un ajutor de urgen¡å în valoare de 14 milioane de dolari care va finan¡a livrarea de grâu ucrainean în Somalia, prin intermediul programului de asisten¡å alimentarå al ONU. Statele din estul Africii, care se confruntau deja cu conflicte interne ¿i o perioadå de secetå prelungitå, au fost cel mai grav afectate de invazia ruså în Ucraina, care a blocat exporturile. 12
Arestarea miliardarului care controleaz\ Tyson Foods John R. Tyson, directorul financiar al grupului Tyson Foods, a fost arestat în statul american Arkansas dupå ce a intrat într-o locuin¡å ¿i a adormit pe canapea, aparent pe fondul consumului de alcool. Tyson, care are 32 de ani, este strånepotul fondatorului companiei. El a fost acuzat de consum de alcool în public ¿i intrare prin efrac¡ie. El a petrecut o noapte la închisoare ¿i a fost eliberat pe cau¡iune a doua zi. Scandalul pune presiune pe Tyson Foods, care urmeazå så anun¡e în aceastå såptåmânå rezultatele financiare din al patrulea trimestru fiscal. Anali¿tii americani estimeazå cå Tyson va raporta încasåri de 13,4 miliarde de dolari, cu 5% mai mari fa¡å de anul trecut, dar un profit net de 577 milioane de dolari, cu 43% mai mic.
Kenya se preg\te[te pentru culturi OMG Seceta prelungitå din estul Africii a for¡at guvernul din Kenya så permitå dupå zece ani culturile modificate genetic, care ar putea rezolva criza alimentarå din ¡arå. Dupå patru sezoane de secetå severå, statul african vrea acum så planteze porumb modificat ¿i autoritå¡ile încearcå så convingå popula¡ia cå alimentele de acest tip nu prezintå riscuri pentru consumatori. Mul¡i fermieri nu sunt înså
convin¿i, iar cel mai recent sondaj de opinie aratå cå 57% dintre kenyeni sunt împotriva acestei tehnologii. Peste 90% dintre fermierii din ¡arå cultivå porumb, din care se preparå mâncarea na¡ionalå ugali, a¿a cå alimentele modificate vor intra rapid în dieta a milioane de oameni.
pagin\ de
Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 43/2022
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:
Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 11 noiembrie, a fost de 317 dolari/ tonå (1.585 lei). A scåzut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 7 noiembrie.
România FOB Constan¡a 377 euro/t (- 8) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 7 - 11 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 373 dolari/tonå (1.865 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 10 euro/ tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei).
La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 325 euro/t (1.592 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 7 noiembrie.
$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 07.11 08.11 09.11 Dec 309 307 303 Ian 317 315 311 Martie 321 319 317
10.11 301 309 313
$/t 11.11 299 307 311
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 353 351 350 349 Ian 351 350 349 347 Martie 350 349 347 345
$/t 11.11 347 345 343
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 381 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379
$/t 11.11 373 375 377
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.11 08.11 09.11 Rouen 331 330 329 Dunquerque 331 330 329 Pallice 335 333 331 Creil FOB 329 327 325 Moselle FOB 331 329 327 Rouen FOB 341 339 337
euro/t 10.11 327 327 330 323 323 335
11.11 325 325 329 321 322 333
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 291 euro/tonå (1.426 lei).
Porumb România FOB Constan¡a 317 euro/t (- 8) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 nov. 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 07.11 Dec 267 Ian 269 Martie 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian
$/t
08.11 09.11 10.11 11.11 265 263 261 259 267 265 263 261 269 267 265 263 $/t
07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 277 273 271 270 269 279 277 275 273 271
Profitul Agricol 43/2022
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 325 euro/tonå (1.592 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 11 nov. 2022, a fost de 321 euro/tonå (1.573 Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy
07.11 329 329 325 333 339
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
-9
- 24
-5
+ 29
lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.
¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.345 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå 15 (nc)
22 (nc)
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
32 (nc)
+ 27
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
08.11 09.11 10.11 11.11 327 325 323 321 327 325 323 321 323 321 319 317 331 329 327 325 337 335 333 331
13
VIA}A
COMPANIILOR Câ[tig\torul etapei locale a
BASF Innovation Hub BASF a anun¡at start-up-ul românesc care a câ¿tigat etapa localå a concursului BASF Innovation Hub, destinat inova¡iilor care sus¡in Pactul Verde European, ca energia curatå, mobilitatea inteligentå, agricultura sustenabilå.
C
â¿tigåtorul, Teraseya FLY, oferå o solu¡ie pentru a monitoriza automat, în timp real, insectele dåunåtoare. Dispozitivul tip Plug and Play ajutå fermierii så-¿i protejeze culturile, reducând, în acela¿i timp, cantitatea de insecticide pulverizate. Teraseya FLY s-a eviden¡iat dintre cele 5 finaliste din România. Toate s-au concentrat pe o agriculturå mai sustenabilå ¿i pe reducerea utilizårii ambalajelor din plastic.
Jura¡i au fost Andreas Lier, Managing Director BASF România & Bulgaria; Sebastian Metz, CEO AHK România; Raluca Fi¿er, pre¿edinte ¿i membru al boardului Green Revolution & Bravva Angels; Vlad Craioveanu, Managing Partner Impact Hub; Victor Negrescu, membru al Parlamentului European ¿i Vicepre¿edinte al Comisiei pentru Culturå ¿i Educa¡ie. “În primul rând, am fost ferici¡i så fim selec¡iona¡i, apoi uimi¡i de calitatea Andreas Lier, Managing Director, BASF România & Bulgaria> “Având în vedere provoc\rile, dar [i oportunit\]ile actuale, putem spune c\ inova]iile, start-up-urile [i spiritul antreprenorial nu au fost niciodat\ mai importante decât ast\zi. Industria chimic\ este una dintre pietrele de temelie pentru un viitor cu emisii sc\zute de carbon, dezvoltând permanent inova]ii care faciliteaz\ aceast\ tranzi]ie.”
ideilor prezentate de celelalte companii inovatoare”, a declarat Raoul Ros, COO ¿i co-fondator Teraseya FLY. În final, din cele peste 120 de idei înscrise în competi¡ia din acest an, juriul BASF Innovation Hub a decis så aleagå doi cei mai buni inovatori ai anului în loc de unul singur. Au câ¿tigat un startup din Slovacia ¿i unul din Austria. Alese drept marii câ¿tigåtori ai competi¡iei, au fost fiecare recompensate cu marele premiu. Concursul BASF Innovation Hub a fost organizat de compania chimicå ¿i lider european în domeniul cercetårii ¿i dezvoltårii, BASF, în parteneriat local cu AHK România. Concursul a fost deschis pentru înscrieri timp de ¿ase luni ¿i a fost organizat în 11 ¡åri din Europa Centralå ¿i de Sud. Câ¿tigåtorii fazelor locale au câ¿tigat câte 2.500 de euro fiecare, în timp ce cele mai bune douå idei alese în Marea Finalå au primit, fiecare, un premiu suplimentar în valoare de 5.000 de euro.
BASF 18
Profitul Agricol 43/2022
CULTURI VEGETALE
Aniversarea AIPROM, sub spectrul consecin]elor “20 de spice de grâu, 20 de ani de securitate alimentarå!” a fost sloganul ales de AIPROM pentru a marca douå decenii de existen¡å, într-un cadru festiv. Au fost alåturi de conducerea organiza¡iei producåtorilor de produse de protec¡ie a plantelor reprezentan¡i ai industriei, oficiali, oameni de ¿tiin¡å, oameni de afaceri, media ¿i mai ales mul¡i fermieri. De¿i o sårbåtoare, a fost ¿i un bun prilej pentru a sublinia consecin¡ele negative ale aplicårii strategiilor din Pactul Verde.
Vasile Iosif, pre¿edinte AIPROM, a punctat încå de la începutul conferin¡ei: “Cred cu tårie cå reducerea consumului de medicamente pentru plante prevåzutå în Strategia De la fermå la consumator va fi revizuitå conform studiilor de impact, care într-un final tot vor trebui realizate. Reducerea (pesticidelor - n. red) va avea un impact negativ pentru produc¡ia agricolå, viabilitatea fermelor, crescând pre¡ul alimentelor pentru to¡i europenii. Vom deveni importatori”. Iosif a oferit argumente. The Pesticides Manual Book con¡ine 920 de substan¡e active. În UE mai sunt accesibile 300. România se apropie de 200 de produse de protec¡ie sintetice. Dacå prevederile din strategie se men¡in, trebuie înjumåtå¡it consumul global de pesticide, pânå în 2030, fa¡å de media anilor 20152017. ªi trebuie redus mult mai drastic consumul de produse periculoase. În România, produsele considerate periculoase reprezintå între 60-65% din total. 24
“Vå pute¡i imagina ce nenorocire ar fi ca toate acestea så disparå”, spune Iosif. “Deja suntem descoperi¡i pe mai multe segmente. ªi, în lipså de solu¡ii, se înmul¡esc derogårile. La nivelul UE sunt peste 3.600 de derogåri. E o problemå pentru companii så ofere în timp util produse care au fost retrase, pentru ca apoi så reintre în circuitul comercial, prin derogare. De exemplu, FMC a adus neonicotinoide cu avionul tocmai din Brazilia”. Aståzi, industria de produse de protec¡ia plantelor investe¿te masiv în produse biologice, în digitalizare ¿i agriculturå de precizie, în economie circularå, educa¡ie, a continuat directorul FMC România. Dar nu poate oferi, peste noapte, noi solu¡ii la toate problemele întâmpinate de fermieri. Pe de altå parte, inova¡ia este foarte costisitoare: 50 de dolari/minut, timp de 11 ani, pentru un produs fitosanitar. Iar costurile trebuie recuperate. Or, prin interzicerea produselor de protec¡ie pe bandå rulantå, companiile nu mai ajung så-¿i recupereze investi¡iile. ªi atunci, multe renun¡å så mai lanseze produse noi în Europa, din pricina restric¡iilor prea mari ¿i a riscurilor aferente. Mai re¡inut, Olivier de Matos, director general CropLife Europe, organi-
za¡ia industriei europene de pesticide din care face parte ¿i AIPROM, a cerut ca UE så sus¡inå inova¡ia ¿i accesul rapid la inova¡ie, fiindcå bolile ¿i dåunåtorii nu ne a¿teaptå så gåsim antidoturi. ¥n opinia lui de Matos, Comisia trebuie så compenseze pierderile producåtorilor de PPP, generate de strategiile de înverzire, dacå vrea ca agricultura europeanå så mai beneficieze de instrumente de protec¡ie a culturilor de asaltul bolilor, insectelor dåunåtoare ¿i buruienilor. Boualem Saidi, ¿eful Bayer România ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a ¡inut o pledoarie pentru digitalizare în ferme, ca solu¡ie (par¡ialå) la provocårile climatice ¿i cele reprezentate de conformarea cu cerin¡ele PAC. Iar Marijan Tomsic, omologul såu de la BASF, de asemenea vicepre¿edinte AIPROM, a vorbit despre alternativele organice: “La acest moment sunt disponibile în România circa 20 de pesticide organice. Dar în Spania ¿i Fran¡a sunt deja de zece ori mai multe. Iar în Japonia ¿i SUA sunt 600 asemenea produse”. În schimb, Gabriela Rizescu, directorul general Alcedo, a tras un mare semnal de alarmå: “S-au fåcut deja 4-5
Profitul Agricol 43/2022
CULTURI VEGETALE
înverzirii europene
tratamente insecticide la grâu ¿i rapi¡å în aceastå toamnå. Presiunea de boli ¿i dåunåtori este în cre¿tere, iar solu¡iile la îndemânå sunt tot mai pu¡ine ¿i mai pu¡in eficiente. Apare, firesc, fenomenul de rezisten¡å”. Ea a fost completatå de Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Bioinginerii Vegetale la SCDA Lovrin, care a vorbit despre provocarea reprezentatå de adaptarea unor patogeni la temperaturile în cre¿tere. “Puccinia spiriformis, rugina galbenå, se dezvoltå, de regulå, în condi¡ii mai råcoroase. Dar, în ultimii ani, au apårut rase adaptate la temperaturi mai ridicate, alåturi de Puccinia recondita. Revine Puccinia graminis, rugina neagrå, boalå eradicatå în anii 1960. Acum câ¡iva ani am identificat-o într-o culturå de secarå de pe teritoriul sta¡iunii didactice. Era prima datå cå o vedeam pe viu - pânå atunci, doar în cår¡i. Le atrag aten¡ia fermierilor så combatå dracila (Berberis vulgaris), care este plantå gazdå pentru P. graminis. Acum doi ani am våzut P. graminis pe Poacee, Profitul Agricol 43/2022
Dactilis ¿i Festuca în luna august, în Timi¿. E un semnal îngrijoråtor. Pe fondul încålzirii climei au apårut ¿i modificåri în cadrul speciilor de Fusarium, cele cunoscute fiind înlocuite de altele mult mai agresive ¿i producåtoare de micotoxine ¿i mai periculoase. De exemplu, Fusarium graminearum a fost înlocuit cu Fusarium poae”. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, afirmå cå “Nu pandemia ¿i råzboiul din Ucraina au creat crizele de acum, ci lipsa de gândire politicå în perspectivå din ultimii 20-30 de ani”. În opinia fostului ministru, “schimbårile climatice au o componentå naturalå, care ¡ine de evolu¡ia Påmântului în spa¡iul cosmic, ¿i alta antropicå, umanå. Solu¡ia problemelor ar trebui så fie ameliorarea geneticå, prin care så se creeze forme de plante care så fie productive în noile condi¡ii”. Unul dintre “cei care ne reprezintå la Bruxelles”, Costin Telehuz, secretar de stat MADR, coordonator al Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare, a dat asiguråri cå “ministerul va continua så
sus¡inå argumentul ¿tiin¡ific, în contrapartidå cu dorin¡ele unor oameni care, de¿i au inten¡ii bune, nu sunt conecta¡i la realitå¡ile din agriculturå”. Telehuz aratå cå sunt unele semne care ar indica o maleabilizare a Comisiei în chestiunea reducerii consumului de pesticide. “Încå nu putem raporta un succes, înså pare cå se va accepta o solu¡ie mai rezonabilå. Poate vom reu¿i så convingem cå reducerea amprentei de carbon e mai importantå decât reducerea consumului de pesticide, cå securitatea alimentarå, din ce în ce mai fragilå, e mai importantå. Poate Comisia nu va rata ¿ansa de a accepta noile tehnici genomice în activitatea de ameliorare”. Vasile Iosif a conchis într-o notå optimistå: “Ca un tânår de 20 de ani, care prive¿te cu încredere spre viitor, AIPROM are încredere cå va continua så asigure recolte frumoase ¿i sånåtoase pentru fermierii români, garantând securitatea alimentarå a cetå¡enilor, cu respectarea mediului înconjuråtor”.
Robert VERESS 25
CRE{TEREA
ANIMALELOR S-au depus toate proiectele pentru reproduc]ie Parlamentarii au votat pânå la urmå Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de sus¡inere pentru activitatea de reproduc¡ie, incuba¡ie ¿i de cre¿tere în sectorul avicol. Textul a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 august 2018 ¿i a intrat în vigoare pe 6 august 2018.
V
aloarea totalå a ajutorului de stat a fost stabilitå la 199,5 milioane euro ¿i se asigurå de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii. ¥n bugetul ministerului a fost prinså suma de 50 milioane euro, aferentå anului 2018, urmând ca pânå la finalul programului aceasta så creascå anual cu 30%, având ca bazå anul anterior. Era un program promi¡åtor ¿i puteam så nu mai importåm pui de-o zi din alte ¡åri, spun reprezentan¡ii crescåtorilor. Au fost tergiversåri, s-au votat cu chiu ¿i vai ¿i normele de aplicare a legii, au trecut patru ani, dar tot nu vedem så se concretizeze ceva. Unele semne încurajatoare au apårut recent. “Legea reproduc¡iei la påsåri este în vigoare, lucreazå, ne asigurå profesorul Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România (foto). S-au depus proiectele. Nu ne spune înså niProfitul Agricol 43/2022
***
Ilie Van, pre[edinte Uniunea Cresc\torilor de P\s\ri din România
meni suma totalå. Problema este cå am avut douå sesiuni de depunere. S-au depus suficiente proiecte încât så se acopere toatå suma. La Ministerul Agriculturii, se cunoa¿te suma, dar nouå nu ne-a comunicat. Nici nu am insistat. Important este cå ne-au acceptat toate proiectele care s-au depus, inclusiv cele din sesiunea a doua, care sunt ca rezervå, din câte am în¡eles eu, în caz cå nu se acoperå din prima sesiune. Din câte ¿tim noi, to¡i cei care aveau inten¡ii så facå aceste investi¡ii au depus deja proiectele. Este vorba de ferme de reproduc¡ie ¿i incubatoare, care au ponderea cea mai mare printre proiectele depuse. Ferma de reproduc¡ie înseamnå cre¿terea tineretului, cre¿terea påsårilor adulte, ob¡inerea ouålor ¿i introducerea lor la incuba¡ie”.
Este foarte greu de fåcut o estimare fiindcå o fermå de reproduc¡ie, plus sta¡ia de incuba¡ie costå pânå la 5 - 6 milioane de euro, explicå Ilie Van. De aceea fermierii trebuie så aibå ¿i fonduri de cofinan¡are. Existå ¿i ferme de reproduc¡ie care î¿i måresc capacitatea, adicå vor mai construi ni¿te hale noi. Acolo este un cost mai mic. Prin urmare, este foarte greu de evaluat. Este foarte ciudat cå fermierii nu informeazå asocia¡ia profesionalå din care fac parte cu privire la programul lor de dezvoltare, care nu cred cå trebuie så fie secret, mai ales cå se dau bani de la bugetul de stat. La fel se comportå ¿i crescåtorii de porci: nu raporteazå nimic asocia¡iilor profesionale. “Noi le-am dat coordonatele ¿i îi ajutåm doar pe partea tehnicå”, explicå Ilie Van. “Sigur, pe noi nu ne intereseazå ce fonduri au de investit. Important este cå au accesat toate proiectele, cå nu a fost niciun proiect respins ¿i cå toate se aflå în analizå. Problema care ne då emo¡ii este cå aceastå lege opereazå pe termene foarte strânse. Prelungirea cadrului temporar de crizå a fåcut posibilå reactivarea legii din 2018. Fårå aceastå porti¡å, nu se F
Viorel PATRICHI 33
MA{INI & UTILAJE SIMA 2022 Un veac de ma[ini agricole Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole de la Paris a tras cortina såptåmâna trecutå peste edi¡ia aniversarå. Sunt 100 de ani de la prima expozi¡ie de ma¿ini ¿i utilaje agricole din capitala Fran¡ei. Reflectoarele din standuri s-au stins, covoarele ro¿ii s-au strâns, iar zecile de mii de vizitatori, printre care ¿i Profitul Agricol, råmân cu amintirea unui adevårat spectacol cu tehnicå agricolå de nivel european.
mente sau servicii prezentate au inclus noi tehnologii. Sigur cå nu a lipsit niciunul dintre producåtorii de renume, prezen¡i ¿i în România. Potrivit organizatorilor, SIMA a fost vizitatå de 153.000 de persoane, din care 18% au venit din stråinåtate. Mai mul¡i decât în toate expozi¡iile de la noi luate la un loc. În acest spectacol de sunet, luminå ¿i culori numit SIMA 2022 nu puteau lipsi momentele de eviden¡iere a unora dintre cei mai inovativi producåtori.
Fermieri români la SIMA 2022 Acolo, la Paris, am avut parte de o altå surprizå frumoaså. Un grup de 20 de fermieri români, membri ai APPR, invita¡i de organizatori la expozi¡ie prin Programul Cumpåråtori de Top. Grupul de români a participat la o se“scena” SIMA 2022 au evoluat cele mai perfor- rie de întâlniri cu producåtorii de ma¿ini mante tractoare, com- ¿i utilaje. În cadrul discu¡iilor cu ace¿tia, bine, echipamente pentru iriga¡ii ¿i pre- fermierii no¿tri au strâns informa¡ii, s-au lucrarea solului, semånåtori, echipa- pus la curent cu cele mai inovative mente pentru zootehnie, componente ¿i tehnologii agricole ¿i au reu¿it så-¿i accesorii. Expozan¡ii s-au întrecut în ceea ce ar trebui så fie tehnologiile viitorului. Robo¡i, energie regenerabilå, dezvoltare sustenabilå, produse nemaivåzute pentru viticulturå, pomiculturå ¿i zootehnie. Din cauza pandemiei, SIMA a fost amânatå de câteva ori. Cert e cå organizatorii au reu¿it så treacå peste toate ¿i au creat o expozi¡ie de top. Au expus peste 1.000 de companii din care 290 au fost expozan¡i noi, afla¡i la prima participare, din 37 de ¡åri. În plus, peste 15% dintre ma¿ini, echipa-
Pe
40
creioneze solu¡iile optime pentru fermele pe care le administreazå. Probabil au fost ¿i alte grupuri de români, doar cå nu ne-am intersectat.
"Båtrânele doamne" versus robotizare SIMA 2022 a fost ¿i un bun prilej pentru omagierea “båtrânelor doamne” ale ma¿inismului agricol. Cu aceste tractoare ¿i utilaje vechi de aproape 100 de ani s-a fåcut trecerea de la agricultura cu cai la cea cu cai-putere ¿i ie¿irea din Evul Mediu a muncii agricole. Dar viitorul vine peste noi. Numero¿i expozan¡i au încercat så atragå aten¡ia asupra echipamentelor autonome sau semi-autonome cu înalt grad de digitalizare care încep så-¿i facå tot mai mult loc în agricultura actualå. Am re¡inut robo¡i pentru viticulturå, pentru semånat ¿i prelucrarea terenului, pentru scanarea solului ¿i prelevarea de mostre. De asemenea, am remarcat ¿i prezen¡a tractoarelor autonome cu tehno-
Profitul Agricol 43/2022
logie Raven, realizate de producåtori din Grupul CNH Industrial (Case ¿i New Holland), dotate cu cabinå (pentru orice eventualitate), aflate în teståri ¿i a¿teptate så intre în produc¡ia de serie ¿i intrarea pe pia¡a europeanå peste 2-3 ani.
Puhoi de vizitatori Cât prive¿te vizitatorii, am remarcat “valuri” de elevi ¿i tineri veni¡i în grupuri mari, care se aråtau interesa¡i de tractoarele mari, mai pu¡in de combine sau utilaje de prelucrarea solului, dar dornici så ob¡inå postere ¿i, bineîn¡eles, saco¿e de la expozan¡i. La sec¡iunea SIMA Innovation Awards organizatorii au oferit premii pentru inova¡ie, la mai multe sec¡iuni, iar printre laurea¡i s-au numårat New Holland, Monosem, Lemken, Samson. Tot pentru inova¡ii, de data aceasta prin Farm Machine 2023, au fost laurea¡i mai mul¡i producåtori, pentru o serie de categorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole (tractoare mari ¿i medii, combine, prese de balotat, încårcåtoare, echipamente pentru prelucrarea terenului etc.), iar printre câ¿tigåtori s-au numårat Amazone, Claas, John Deere, Maschio Gaspardo, Massey Ferguson, New Holland, Weidemann. Organizatorii au ¡inut så premieze, prin SIMA Farming Awards, ¿i munca unor fermieri europeni, care au dezvoltat tehnologii, tehnici, solu¡ii ¿i softuri în domeniul energiei, diversificårii culturilor, eficientizarea activitå¡ii în ferme, reducerea costurilor. Profitul Agricol 43/2022
Pårea cå e o realå competi¡ie între cine oferå cele mai mari saco¿e, ¿i chiar am våzut unele imense, în care apoi tinerii puneau “paporni¡e” foarte mari, apoi mari ¿i mici, plus numeroase postere. Totu¿i, cei mai mul¡i vizitatori påreau fermieri aviza¡i, care doreau så afle numeroase detalii de la producåtori despre ma¿inile ¿i utilajele expuse, ridicau capotele tractoarelor, apåråtorile combinelor så vadå câte curele au, testau "la cald", prin aplica¡ii pe ecrane tv, modul de operare al ma¿inilor agricole cu ajutorul consolelor cu joystick. La orele prânzului, aglomera¡ia se muta la restaurantele ¿i bufetele din incintele imenselor hale de expozi¡ie, vizitatorii înfometa¡i de atâta umblat stând apoi råbdåtori la cozi lungi, pentru un cârnat ¿i o bere. Apoi agita¡ia repornea, la fel ¿i valurile de tineri care mai adåugau un poster ¿i o saco¿å, douå, nouå, la colec¡ia lor.
În final, credem cå, a¿a ca ¿i noi, toatå lumea s-a bucurat cå, în sfâr¿it, s-a redeschis sezonul ¿i apetitul pentru expozi¡ii interna¡ionale ¿i cå, încet-încet, putem spera cå reintråm într-o normalitate în ceea ce prive¿te programul expozi¡ional de tehnicå agricolå la nivel mondial.
Arpad DOBRE
41