Issuu

nr. 43 din 17 noiembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 43/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Så îndulcim politica ecologistå dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

UE a ajuns la concluzia cå este nevoie urgentå så reducå dependen¡a de pesticide ¿i så mai scadå din fertilizarea excesivå. Nu ne spune de ce, dar intuim ¿i o presiune publicå, ¿i una de politicå externå pe termen lung. Så nu ne amågim cå, dacå la noi dozele de pesticide ¿i de îngrå¿åminte cu azot sunt cele mai mici din Uniunea Europeanå, am putea fi scuti¡i, cel pu¡in par¡ial, de efortul de diminuare a poluårii. Reducerea trebuie fåcutå la nivelul fiecårei parcele. Chiar dacå se folosesc inputuri în cantitå¡i mici, dacå existå pierderi de nutrien¡i, ele trebuie mult reduse, eliminate dacå se poate, indiferent dacå sunt zeci sau numai câteva kg/ha. Reducerea fertilizårii excesive ¿i a pierderilor de azot se poate face prin mai multe cåi, dar una din cele mai importante, men¡ionatå de Borlan ¿i colab. în 1994, este “asigurarea efectivå cu azot asimilabil a culturilor în fiecare moment al perioadei de vegeta¡ie, dar în mod special la finele iernii”, pentru grâu ¿i începutul primåverii pentru porumb. Acest lucru se face determinând con¡inuturile de azot din nitra¡i ¿i din amoniu în profilul solului pe o adâncime de pânå la 1 metru. Problemele care apar aici sunt destul de complicate. Nu putem face analizele iarnaprimåvara pe cca 2,5 milioane ha de grâu. ªi nici nu se pot lua probe de pânå la 1 metru. Dar în multe ¡åri acest lucru se face deja, pentru culturi cum ar fi cele cu înrådåcinare puternicå, porumbul, sfecla pentru zahår sau floare. Iar probele se iau chiar la adâncimi mai mari, de 1,2 de 1,5 ¿i 1,8 metri. La ora actualå, în România se folose¿te o metodologie care prevede recoltarea probelor de sol de pe adâncimea de 30 cm. A¿adar, adio tehnici de fertilizare precise, dacå nu avem câteva metode corecte de analizå a azotului din sol. Deocamdatå nimeni nu pare îngrijorat de acest fapt. Ar trebui så adaptåm unul din sistemele existente în UE, care a rezolvat problema determinarii azotului pe profilul de sol prin modelare, re¡ea de monitorizare pentru fiecare tip de sol etc. Profitul Agricol 43/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Starea câmpului

Produc¡iile anului în statisticile oficiale

Bazarul din online

Condi¡ionalitatea socialå în viitoarea PAC

O grevå bulverseazå pia¡a cårnii din Canada

Coreea de Nord trimite fermierii în lagåre

Ce se întâmplå dacå un fermier face COVID-19?

Predic¡iile lui Cezar: Pia¡a este un loc al variabilelor 14

Oros: “Pentru PNS nu are importan¡å cine e ministru” 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Scade produc¡ia mondialå de grâu

Culturi vegetale Rusia joacå dur cartea îngrå¿åmintelor Secetå pedologicå în Moldova În 2022, mai pu¡in înseamnå de fapt mai mult

Cristolact, un nou brand pe pia¡å 20

Next Gen Farming, un business în construc¡ie

Se scumpesc asigurårile

Florin Constantin: Nu e nicio legåturå între universitå¡ile agricole ¿i pia¡å 34

Transform: Stop transmiterii virusurilor Produsele organice cu care în culturile de cereale 25 Corteva råspunde ecologismului Saaten-Union se reinventeazå

Ma[ini & utilaje Cultivatoare ¿i semånåtori Bednar noi pentru 2022 44

Cre[terea animalelor Smithfield va înfiin¡a clase de tehnicieni Motoare cu hidrogen veterinari, la liceul agricol 38 pentru încårcåtoarele JCB Vaderstad Inspire ¿i Tempo promit recolte bogate

Hobby Activitatea de hibridare - în impas, la ferma lui Vasile Lungu

Ferma unui pre¿edinte

La stârnit, prin stufåri¿

Cu ochii în 13-14

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Oros scrie bugetul Agriculturii fårå så ¿tie bugetul na¡ional Într-o tentativå de a-¿i încheia mandatul în notå pozitivå, Adrian Oros anun¡å cå a început så lucreze la bugetul Agriculturii din 2022, introducând în el sumele ¿terse din PNRR pentru iriga¡ii ¿i bani pentru cre¿terea ANT. “Din 5 noiembrie am început så fundamentåm bugetul, împreunå cu institu¡iile din subordine. Vom propune sume astfel încât så revenim cu plata ANT la dimensiunea realå, care e nivelul din 2020, a¿a cum s-a convenit în Consiliul de anul trecut. Vor fi sume importante pentru gestionarea apei, pentru a compensa faptul cå iriga¡iile au fost scoase din PNRR”. Oros admite cå lucreazå “în orb”, deoarece nu ¿tie cum va aråta bugetul de stat: “A¿teptåm indicatorii macroeconomici de la Ministerul Finan¡elor, pentru ca apoi så fundamentåm bugetul Agriculturii”.

Dan ºandea moarte nåprasnicå în fermå În noaptea de 14 spre 15 noiembrie, pe la ora 4 diminea¡a, a sfâr¿it tragic fermierul Dan Cristian ºandea, la numai 52 de ani. Venea dintr-o familie de o¡elari ¿i s-a apropiat de agriculturå dupå 1990. ªi-a construit din greu o fermå ecologicå. Lucra 500 de hectare ¿i îngrijea peste 300 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå, 56 de bivoli¡e ¿i 700 de oi. A fondat ¿i a condus 11 ani Cooperativa Some¿-Arie¿, cea mai performantå organiza¡ie profesionalå a våcarilor. Pe mul¡i orå¿eni, izgoni¡i din fabrici de “reformele originale”, i-a învå¡at zootehnie, le-a aråtat cum se face porumbul de siloz ¿i i-a ajutat så-¿i porneascå fermele. Era liderul informal absolut, ascultat în toatå Transilvania ¿i nu numai. Calm, a¿ezat, a fost cel mai homeric fermier pe care l-am întâlnit. Om a¿ezat ¿i mândru, un în¡elept printre våcari, cu pas apåsat ¿i ¡apån, ca tå¡ crescåtorii de vite, care nu seamånå neam cu ceilal¡i agricultori. Dumnezeu så-l odihneascå! 8

Bazarul din online O companie româneascå, Chromosome Dynamics, ¿i-a propus så întemeieze cel mai mare magazin online agroindustrial. www.agrobazar.ro are acum 12 categorii menite så cuprindå tot sectorul agroalimentar ¿i 25.000 de produse încårIonel Mugurel Gabriel, cate în platformå. ac]ionar majoritar Chromosome Dynamics “Agrobazar î¿i propune Agrobazar.ro ¿i-a propus så listeze så aducå toatå industria agricolå din România într-un singur loc”, spunea peste 100.000 produse pânå la finalul Ionel Mugurel Gabriel, ac¡ionar ma- acestui an, iar pânå la 31 decembrie 2022 så depå¿eascå 500.000 articole joritar al Chromosome Dynamics. Mugurel Gabriel a pornit în agribusi- încårcate pe platformå ¿i peste 500 de ness acum mai bine de 10 ani. A fost, pe vânzåtori parteneri. Platforma se laudå cu viteza de rând, agent de vânzåri, director zonal, director regional, director na¡ional, iar în reac¡ie (“Începe så vinzi în 30 de minute ultimii ani a fost directorul executiv No- prin www.agrobazar.ro !”) ¿i lipsa taxei rofert. La jumåtatea anului 2020 a decis de înscriere. ¥n schimb, ia un comision så se retragå din managementul com- de 10% din vânzårile cu succes (retupaniei pentru a-¿i face propria afacere rurile ¿i refuzurile de primire nu sunt comisionate). în agribusiness.

Condi]ionalitatea social\ în viitoarea PAC ¥ncepând cu 2023, plå¡ile directe vor depinde ¿i de a¿a-numita condi¡ionalitate socialå, care este în curs de dezbatere. Pe 9 noiembrie a avut loc o întâlnire pe aceastå temå la Copa-Cogeca. S-a discutat despre strategia de Condi¡ionalitate Socialå, implementatå de Politica Agricolå Comunå ¿i reglementatå prin articolul 11a. La nivel formal, discu¡iile s-au structurat în douå pår¡i. Prima sec¡iune a furnizat o mai bunå în¡elegerea conceptului, în timp ce cea de-a doua a cuprins instrumentele de implementare ¿i mecanismele de control privind Condi¡ionalitatea Socialå. Europa a gândit o serie de noi reguli

privind limitarea perioadei de probå la ¿ase luni, instruirea temeinicå a angaja¡ilor prin programe de training gratuite, remunerarea orelor suplimentare, regândirea programelor imprevizibile de lucru ¿i altele. În cea de-a doua sec¡iune, s-a explicat conceptul ¿i modalitatea de func¡ionare a Condi¡ionalitå¡ii Sociale, rolul pe care Agen¡ia de Plå¡i îl are în acest demers, s-au enumerat responsabilii cu privire la condi¡iile de muncå în cadrul fermelor etc. Cristina CIONGA, director Afaceri Europene, APPR Profitul Agricol 43/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Oros> “Pentru PNS nu are importan]\ cine e ministru” Adrian Oros, ministrul pe picior de plecare, se declarå convins cå, indiferent cine îi va fi succesorul, structura PNS nu se va schimba nici cu 1%. Totodatå, ne då asiguråri cå ecoschemele se vor scrie astfel încât niciun fermier român så nu piardå bani europeni.

euro. Se reduce cu zece procente inclusiv bugetul Submåsurii 4.3 (Investi¡ii în infrastructura secundarå de iriga¡ii) de la 441 la 400 mil. euro, cu precizarea cå to¡i cei 400 de mil. urmeazå a fi cheltui¡i în perioada 2023 - 2027.

În

luna noiembrie, la MADR au loc 17 întâlniri ale celor 12 grupuri de consultåri referitoare la PNS, la care participå reprezentan¡i ai 160 de asocia¡ii din agriculturå ¿i mediu. Nici nu s-a ajuns la “miezul problemei”, adicå ecoschemele, cå, intempestiv, a¿a cum ne-a obi¿nuit, ministrul Adrian Oros a organizat o conferin¡å de preså pentru a vorbi despre stadiul elaborårii Planului. În cazul Pilonului I, cu excep¡ia ecoschemelor, lucrurile sunt båtute în cuie. În cazul Pilonului II existå varia¡ii importante între noul ¿i vechiul exerci¡iu bugetar. În primul rând, bugetul e mai mic fa¡å de cel al perioadei 2014-2020, astfel cå, la cele mai multe capitole, se “taie”. Cele mai afectate de tåieri sunt: Submåsura 4.2 (Sprijin pentru investi¡ii în procesarea/marketingul produselor agricole ¿i pomicole), al cårei buget scade de la 529,77 la 450 de milioane de euro; Submåsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) de la 476,75 la 350 mil. euro; Submåsura 6.2 (Sprijin pentru înfiin¡area de activitå¡i neagricole în zone rurale) de la 111,58 la 50 mil. euro; Submåsura 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) de la 215,47 la 87 mil. euro; Måsura 7 (Investi¡ii în infrastructura de bazå ¿i patrimoniu cultural) de la 1.305,95 la 500 mil.

Profitul Agricol 43/2021

Existå înså ¿i måsuri pentru care alocårile cresc substan¡ial. Astfel, bugetul Submåsurii 4.1 (Investi¡ii în exploata¡ii agricole ¿i pomicole) cre¿te de la 1,176 miliarde euro la 1,611 mld., în special pe seama bugetului uria¿ al perioadei de tranzi¡ie (20212022), de 882,7 mil. euro; Submåsura 6.4 (Investi¡ii în crearea ¿i dezvoltarea de activitå¡i neagricole) de la 166,5 la 300 mil. euro; Submåsura 16.1 (Sprijin pentru înfiin¡area ¿i func¡ionarea grupurilor opera¡ionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse) de la 12,54 la 40 mil. euro; Submåsura 16.4 (Sprijin pentru cooperarea orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare) de la 18,8 la 50 mil. euro; Submåsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor) de la 23,7 la 70 mil. euro; Måsura 19 (LEADER) de la 637,6 la 706,85 mil. euro (pentru LEADER, perioada 20232027, s-a decis alocarea de 10,18% din bugetul Pilonului II, respectiv 578,8 mil.

euro, mai mult decât dublu fa¡å de minimul impus conform propunerii de regulament european). Referitor la scåderi ¿i cre¿teri, Oros a oferit o singurå explica¡ie, din ciclul båsescian “vara nu-i ca iarna”: “E logic cå, dacå pui mai mult într-o parte, trebuie så iei din altå parte”. Ministrul a respins acuza¡iile reprezentan¡ilor asocia¡iilor de fermieri, care reclamå timpul mult prea scurt pentru consultåri, precum ¿i temerile cå ar urma så se piardå bani europeni: “Discu¡iile sunt foarte bune, pentru cei care sunt cu adevårat interesa¡i ¿i participå la ele, pentru cå dureazå între 6 ¿i 10 ore pe zi. Sunt mul¡i care participå doar cinci minute, la început, apoi pleacå spre televiziuni sau în alte pår¡i. Singurii bani care se pot pierde sunt de la ecoscheme, înså doar dacå nu se pot fundamenta corect. Dar le vom face astfel încât fiecare fermier care prime¿te plata unicå pe suprafa¡å så aibå acces cel pu¡in la o ecoschemå ¿i så primeascå toatå suma. Discutåm ecoschemele de un an de zile cu asocia¡iile interesate, avem doi ani de învå¡are, 2023-2024, n-o så se piardå niciun ban ¿i majoritatea fermierilor ¿tiu acest lucru!”. Mai mult, Oros se declarå convins cå, indiferent de cine va fi înlocuitorul såu, munca pe care o desfå¿oarå în scrierea PNS nu va fi datå uitårii: “Nu are importan¡å cine este ministru, fiindcå prioritå¡ile agriculturii nu se schimbå, iar de partea cealaltå a mesei råmân acelea¿i asocia¡ii, care reprezintå aceea¿i fermieri, cu acelea¿i nevoi. Ve¡i vedea cå nu se schimbå nici 1% din ce discutåm, pentru cå nu sunt prioritå¡ile mele. Nu am nicio afacere în agriculturå ¿i cred cå e un avantaj, pentru cå pot fi mai obiectiv, så privesc mai de la distan¡å lucrurile”.

Robert VERESS 9

ACTUALITATEA EXTERN| Alcedo acordå premii pentru instalarea aplica¡iei pe telefonul mobil Utilizatorii care pornesc notificårile aplica¡iei Alcedo instalate din AppStore sau Google Play ¿i se înscriu în formularul de pe site în perioada 15 noiembrie - 15 decembrie, pot câ¿tiga unul din cele 10 vouchere în valoare de câte 599 lei. Mai multe indicii înscrise înseamnå mai multe ¿anse de câ¿tig. Tragerea la sor¡i va avea loc pe 16 decembrie. Fermieri mexicani înarma¡i resping decizia Cur¡ii Supreme Zeci de fermieri înarma¡i s-au adunat într-o pådure din sudul Mexicului pentru a contesta o decizie a Cur¡ii Supreme care pune capåt unui litigiu care a durat zeci de ani. Fermierii cer ca zona så råmânå parte a statului lor, Chiapas, dupå ce instan¡a a decis cå o suprafa¡å de 160.000 de hectare face parte din statul vecin, Oaxaca, justificând cu documente ¿i hår¡i din perioada colonialå. Pentru 3,2 miliarde de dolari, Lactalis va prelua opera¡iunile Kraft din SUA Autoritå¡ile antitrust americane au aprobat preluarea Kraft de cåtre grupul francez Lactalis, cu unele condi¡ii. Lactalis va trebui så vândå brandurile Athenos ¿i Polly-O, pentru a nu afecta concuren¡a în vânzårile de brânzå feta ¿i ricotta. Kraft Heinz a anun¡at cå a ajuns la un acord pentru vânzarea diviziei de brânzeturi din SUA cåtre Lactalis, în schimbul a 3,2 miliarde de dolari. Fåina din grâu OMG, aprobatå în Brazilia Brazilia a aprobat utilizarea fåinii de grâu modificat genetic, în baza unei solicitåri fåcute de compania argentinianå Bioceres, producåtorul grâului HB4, primul grâu modificat genetic. Principala îmbunåtå¡ire este rezisten¡a mare la secetå. De asemenea, este rezistent ¿i la erbicidul bazat pe glufosinat-amoniu. 10

O grev\ bulverseaz\ pia]a c\rnii din Canada Dupå douå zile de negocieri fårå succes cu patronatul, sindicatul de la abatorul canadian din localitatea High River, statul Alberta, au anun¡at oficial cå angaja¡ii vor intra în grevå. Abatorul, care apar¡ine gigantului Cargill, este cel mai mare din Canada ¿i asigurå aproximativ 40% din produc¡ia de carne din ¡arå. Pre¡ul cårnii a atins deja un nivel record în Canada, pe fondul problemelor logistice, iar greva ar putea provoca o crizå gravå de aprovizionare. Purtåtorul de cuvânt al Cargill, Daniel Sullivan, a declarat cå angaja¡ii au refuzat propunerile companiei, care

a oferit salarii mult peste media industriei ¿i alte beneficii. În replicå, sindicatul a anun¡at cå 97% dintre angaja¡i sus¡in începerea grevei, ¿i cå ei solicitå doar respect ¿i siguran¡å la locul de muncå. Sindicatul a avertizat cå greva ar putea include ¿i alte ac¡iuni de protest, printre care ¿i un boicot al produselor din carne de vitå la nivel na¡ional. Abatorul din High River are 2.000 de angaja¡i ¿i proceseazå 4.500 de vaci în fiecare zi. A fost afectat anul trecut de un focar de Covid-19 în care au fost infecta¡i jumåtate dintre muncitori.

Coreea de Nord trimite fermierii în lag\re Mul¡i fermieri nordcoreeni au fost aresta¡i ¿i trimi¿i în lagåre de muncå for¡atå dupå ce nu au reu¿it så livreze suficient porumb anul acesta. Recolta s-a redus cu aproximativ 20% din cauza pandemiei, care a oprit importul de îngrå¿åminte, combustibil ¿i echipament agricol din China. Guvernul de la Phenian a luat cele mai dure måsuri pentru a aduna cât mai multe alimente, iar fermele sunt perchezi¡ionate pentru a cåuta cereale ascunse. ¥n Coreea de Nord agricultorii sunt obliga¡i så cedeze statului 60% din produc¡ia lor, iar cantitatea de 40% care le råmâne este de multe ori insuficientå pentru hrana zilnicå. Din disperare, unii dintre ei au încercat så ascundå de inspectori o parte a recoltei.

Fermieri prin¿i cu porumb ascuns sunt trimi¿i timp de cinci luni într-un lagår disciplinar de muncå. Între timp, mii de cetå¡eni au fost trimi¿i în zonele rurale pentru a ajuta la strângerea recoltei. Munca lor nu este plåtitå ¿i sunt verifica¡i în fiecare searå pentru a cåuta orice cantitå¡i de alimente ascunse.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 43/2021

MA{INI & UTILAJE

Vaderstad Inspire [i Tempo promit recolte bogate Marii producåtori de utilaje agricole reu¿esc så lanseze noi echipamente, chiar dacå nu vor sau nu pot så participe la expozi¡iile agricole interna¡ionale, mult reduse în ultimii 2 ani. Vaderstad a prezentat recent, online, douå noi game de semånåtori: Inspire 1200 ¿i Tempo L Central Fill, Väderstad Inspire 1200S cu echipåri care promit recolte bogate. Acestea ies separat, dar simultan cu porumb în 24 de ore, se extinde cu Importatorul Vaderstad în din buncår, se unesc într-un curent de noul model Tempo L Central Fill cu România este Titan Machinery. aer ¿i sunt plasate apoi împreunå în sol. buncår central pentru semin¡e ¿i fertiliPentru asigurarea unui flux constant cåtre bråzdare, semin¡ele ¿i fertilizantul sunt dozate cu precizie din buncårul mare prin 8 unitå¡i dozatoare tip Fenix III, la distan¡å de 1,5 m una de alta. Inspire 1200C/S pot asigura o ratå variabilå de semånat ¿i controlul sec¡iunilor pânå la 1,5 m lå¡ime. Noile semånåtåri vor fi prezentate oficial la târgul interna¡ional Agritechnica 2022 ¿i vor fi disponibile din decembrie 2022.

Inspire 1200 C/S Mihai Rausser, reprezentant Vaderstad România, ne-a oferit o serie de detalii despre aceste semånåtori. Inspire 1200 va fi disponibilå în douå variante Inspire 1200S ¿i Inspire 1200C, ambele de 12 m. Versiunea doar pentru semin¡e 1200S este echipatå cu un buncår de 5.000 litri, iar Inspire 1200C are un buncår cu capacitate de 7.200 de litri, Tempo L Central Fill Seria de semånåtori Vaderstad cu douå compartimente, pentru semin¡e Tempo L, care de¡in recordul mondial ¿i fertilizant. pentru semånarea a 502,05 hectare

zator. Central Fill permite fermierilor ca, în loc så alimenteze fiecare sec¡ie de semånat în parte, så umple un buncår central mare. Tempo L se va ocupa apoi de distribuirea cu precizie a semin¡elor ¿i fertilizantului cåtre fiecare rând în parte. Semånåtoarea va fi disponibilå în 16 sau 24 de rânduri, cu o spa¡iere de la 462 la 762 de mm. Buncårul are o capacitate de 2.200 de litri pentru semin¡e ¿i 5.000 de litri pentru îngrå¿åminte ¿i este echipat cu douå ventilatoare în partea frontalå, asigurând astfel capacitatea mare de dozare. Tempo L Central Fill va fi prezentatå oficial la târgul interna¡ional Agritechnica 2022 ¿i va fi disponibilå din decembrie 2022.

Arpad DOBRE

Väderstad Tempo L 16-24 Central Fill

Profitul Agricol 43/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Produc]ia conven]ional\, tratat\ “cu u[urin]\”

deologii cre¿terii sectorului agroalimentar sunt strategi ¿i comunicatori formidabili. Ei au în¡eles cå veriga slabå a ecosistemului economic global este agricultura, deoarece oferå hranå ¿i, prin urmare, asigurå supravie¡uirea oamenilor pe planetå. Demonizarea agriculturii productive ¿i extinderea agriculturii ecologice pe cât posibil este o modalitate ascunså de a introduce “virusul” în produc¡ia agricolå ¿i så ducå la slåbirea “sistemului”. Succesul protestatarilor verzi de aståzi se bazeazå, în mare måsurå, pe utilizarea unui instrument dialectic care ¿i-a dovedit valoarea, fiind vorba de alinierea a cât mai multor argumente negative, chiar ¿i foarte fragile, dar plauzibile pentru un nespecialist ¿i suficient de numeroase pentru ca un profan så tragå concluzia de tipul “totul poate fi gre¿it!”. Aceste critici la adresa agriculturii conven¡ionale sunt cu atât mai eficiente cu cât se bazeazå pe exploatarea fricii. Astfel, succesiv atacurile împotriva agriculturii conven¡ionale s-au concentrat pe pericolele utilizårii inputurilor agricole: îngrå¿åminte chimice, apoi produse fitosanitare, apoi inginerie geneticå, argumentând la început cå este råu pentru sånåtate (junk food), apoi pentru mediu (poluare), apoi pentru calitate, apoi pentru biodiversitate, pentru climå (încålzirea globalå) ¿i în cele din urmå dåunåtoare naturii divine. Dacå observåm ¿i ce s-a întâmplat la nivel de sectoare, criticile au vizat ini¡ial fructele ¿i legumele, apoi culturile arabile, apoi ¿eptelul. La nivelul actoProfitul Agricol 43/2021

rilor, criticile s-au concentrat pe marile a¿a-zise ferme industriale, apoi pe marile companii chimice, apoi pe cele de geneticå. Deci argumentele împotriva agriculturii de aståzi continuå så se adune. Cunoa¿te¡i ¿i alte activitå¡i economice care sunt atacate, în acest fel, cu atâta multitudine de argumente folosite pe scarå largå de cåtre mass-media?

n¡elegem cå nu este u¿or, dacå nu imposibil, så råspundem punct cu punct la toate aceste critici care impun cuno¿tin¡e agronomice, chimice, biologice, economice, ecologice... În aceastå situa¡ie, “un contraargument” necesitå abilitå¡i pe care un singur om nu le poate avea. Sarcina este practic imposibilå. Aceste critici sunt cu atât mai bine primite ¿i percepute cu cât ace¿ti sus¡inåtori ai decre¿terii sectorului agricol oferå în acela¿i timp o solu¡ie miraculoaså, simplå, u¿or de în¡eles ¿i care pare så ofere un råspuns la toate criticile lor la adresa agriculturii conven¡ionale: agricultura ecologicå. Nu voi aborda întrebarea dacå organicul este mai bun pentru sånåtate sau pentru mediu. Organic råspunde, fårå îndoialå, unei nevoi a pie¡ei care trebuie satisfåcutå. Dar ce s-ar întâmpla dacå agricultura ecologicå ar deveni modelul agricol dominant, sau chiar exclusivist, conform proiectului propus de unii? Prin trecerea la organic, produc¡iile sunt reduse cu 10 pânå la 50%, sau în medie cu aproape 30%. Aceasta este

cifra utilizatå de majoritatea studiilor pe care le-am analizat. Re¡ine¡i cå nu doar trecerea la organic reduce recoltele. De asemenea, putem angaja agricultura pe calea descre¿terii prin ridicarea unei game întregi de obstacole în calea protec¡iei plantelor (geneticå “degenerativå”, crearea de bariere tehnice etc.) sau în fa¡a înfiin¡årii culturilor (distan¡area de tratamentele chimicale, înfiin¡area de zone agricole rezervate pentru biodiversitate etc.) sau pentru utilizarea ¿i gestionarea apei (obstacole în calea stocårii apei) fårå solu¡ii alternative.

um vom hråni lumea ale cårei nevoi alimentare sunt în cre¿tere? Ce model agricol vom adopta în afarå de a cre¿te suprafe¡ele cultivabile? Anumite studii condi¡ioneazå succesul agricuturii bio de: reducerea risipei cu 50% de-a lungul lan¡ului alimentar ¿i, în plus, reducerea semnificativå, sau chiar eliminarea consumului de carne, deoarece zootehnia utilizeazå terenuri agricole de care are nevoie agricultura ecologicå pentru a compensa randamentele deficitare ale produc¡iei sale vegetale. Aceste douå condi¡ii pentru hrånirea planetei sunt la îndemâna noastrå? Conform datelor din 2017, FAO, Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a Na¡iunilor Unite, a dezvåluit cå o treime din toate alimentele produse la nivel global nu au ajuns niciodatå în farfuria consumatorului. Pierderile ¿i risipa sunt repartizate în propor¡ii comparabile între 3 mari categorii: uuu 49

OPINII

uuu etapa produc¡iei agricole, cea a consumului final ¿i, în final, toate etapele intermediare dintre câmp ¿i bucåtårie (depozitare, transport, prelucrare, distribu¡ie). Aceastå cifrå de 30% este acum folositå de toatå lumea, chiar dacå estimarea se bazeazå pe informa¡ii împrå¿tiate, care sunt greu de verificat. Comisia Europeanå estimeazå cå aproximativ 20% din alimentele produse în Uniunea Europeanå (UE) se pierd anual. Rata de pierdere este cea mai mare pentru fructe ¿i legume, precum ¿i pentru tuberculi, deoarece pierderile reprezintå echivalentul a jumåtate din cantitå¡ile puse pe pia¡å. Dar generalizarea agriculturii ecologice nu va fi o surså de pierderi suplimentare, având în vedere specifica¡iile sale, care interzic folosirea conservan¡ilor, aditivilor sintetici ¿i a altor tehnologii precum ionizarea? Conservarea îmbunåtå¡itå a redus ¿i pierderile de materii prime agricole. Aminti¡i-vå cå un fruct sau o legumå ecologicå este, prin defini¡ie, întotdeauna pu¡in mai fragilå (soiuri specifice, recoltate la maturitate, fårå tratament chimic dupå recoltare etc.).

copul reducerii risipei cu 50% pentru a permite agriculturii ecologice så hråneascå lumea este, prin urmare, låudabil, dar este realist? Toatå lumea vorbe¿te despre reducerea

risipei ¿i ini¡iativele s-au înmul¡it în ultimii ani. Dar dacå observåm cu luciditate situa¡ia, vedem cå bunåvoin¡a reciprocå dintre autoritå¡ile locale, asocia¡ii sau companii nu este suficientå pentru a reduce radical risipa la scara unei ¡åri. Re¡ine¡i cå aceastå reducere a de¿eurilor prive¿te atât agricultura conven¡ionalå, cât ¿i agricultura ecologicå. Deci, dacå reducem de¿eurile cu 50%, vom reduce nevoia de suprafe¡e cultivabile din agricultura ecologicå, dar am putea reduce la fel de mult de¿eurile din agricultura conven¡ionalå? Potrivit studiilor, capacitatea agriculturii ecologice de a hråni lumea ar depinde de modificarea dietei, implicând o scådere a consumului de proteine animale, obiectivul fiind reducerea cantitå¡ilor de cereale consumate de animale pentru a elibera terenurile necesare culturilor ecologice destinate direct consumului uman. Într-adevår, din lipsa de terenuri agricole suplimentare disponibile ¿i dacå dorim så påstråm biodiversitatea, va fi imposibil så hrånim planeta în 2050 dacå to¡i locuitorii vor adopta obiceiurile alimentare ale ¡årilor industrializate. Pentru cei mai precau¡i, ar fi så reducå acest consum de proteine animale cu 30%, al¡ii sugereazå mai degrabå cifra de 50% sau mai mult. În toate cazurile, aceasta înseamnå o scådere a efectivului de animale.

Ar fi posibilå hrånirea planetei cu o agriculturå durabilå ecologic intensivå, adicå o agriculturå hibridå, numitå ¿i a treia cale, care så foloseascå în acela¿i timp bunele practici ale agriculturii ecologice ¿i agricultura productivå, în special la nivel de geneticå, roboticå, tehnologie digitalå etc. Dar aceste tehnologii noi sunt refuzate de ideologii agriculturii ecologice, care nu vor cu nici un pre¡ ca agricultura productivå så devinå ¿i ecologicå. Sprijinind prea multå dezvoltare ecologicå, a¿a cum face Uniunea Europeanå cu Pactul såu verde, se angajeazå iremediabil så reducå poten¡ialul productiv al agriculturii conven¡ionale. Pentru gânditorii decre¿terii, acesta este, fårå îndoialå, scopul final. Ei pregåtesc, voit sau nu, foametea viitorului, ceea ce înseamnå multiplicarea revoltelor populare. Pentru ideologi extremi ai decre¿terii, kmerii verzi, aceste revolte ale foamei creeazå cele mai eficiente condi¡ii pentru a face revolu¡ie, a doborî sistemul capitalist ¿i democra¡ia. Astfel, securitatea alimentarå este prima condi¡ie pentru a proteja sistemul nostru democratic, iar suveranitatea alimentarå este prima verigå a suveranitå¡ii economice. Vom putea så ne gândim la asta atunci când crizele alimentare sunt în cre¿tere pe planetå ¿i semnele unei scåderi a produc¡iei agricole cresc în Europa? Profitul Agricol 43/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteazå pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan european ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii. Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Profil candidat: Responsabilitå¡i: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primite; • Limba englezå, nivel avansat; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Se asigurå cå produsele de pe platforma webshop sunt • Organizare, prioritizare; clasificate în mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte • Aten¡ie la detalii; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; de produse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Capacitate de a lucra independent; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza • Orientare spre a gåsi solu¡ii. feedback-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmi¡i CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 43/2021

PAGINA DE HOBBY La stârnit, prin stuf\ri[ Fie cå sunt întinse ¿i compacte în mediul deltaic sau pe marginea lacurilor ¿i bål¡ilor de mare întindere, fie cå se instaleazå în plin câmp, în depresiuni alimentate de izvoare ori de apa adunatå din precipita¡ii, stufåri¿urile ¿i påpuri¿urile dau impresia unor mici jungle care oferå adåpost permanent sau sezonier celor mai multe dintre vietå¡ile din zonele de ¿es ¿i de deal. Aici, påmântul întotdeauna umed, în dispre¡ fa¡å de ar¿i¡a dimprejur la vreme de secetå, påstreazå semnele trecerii oricårei fåpturi, cu pår sau cu pene, ca un råboj. Pe unde s-a umblat mult, a apårut potecå ori tunel prin desime. În locul unde se pregåte¿te så fete, scroafa sålbaticå apleacå tulpinile, adunå paie ¿i î¿i face culcu¿. Fazanii î¿i croiesc cåråri sinuoase, doar de ei ¿tiute, pe care aleargå la mare nevoie pânå la locurile largi, rampe de lansare pentru un zbor salvator. Iepurii î¿i au ¿i ei drumuri cåtre covata somnului de peste zi. Potârnichile ¿i prepeli¡ele nu cuteazå så intre în adânc, de frica vulpii ¿i, mai nou, a ¿acalilor. ºin marginile, pentru a avea cer liber deasupra capului, în caz de salvare prin puterea aripilor. Aceste påduri påioase, fanate ¿i galbene la vremea când ne suscitå interesul cinegetic, fo¿nesc întruna, murmurå, dând glas la cea mai micå adiere de vânt. Odatå ce am intrat înlåuntrul lor, vocea le devine asprå, metalicå, tåioaså, cum tåioaså li se dovede¿te, la propriu, toatå fåptura, de la frunzele cu agerime de brici pânå la trupurile zvelte ¿i elastice, våtåmåtoare la rupere. Neatent, îndatå te po¡i råni la o cât de micå atingere. În stufåri¿, ca ¿i în culturile înalte de porumb ¿i de floarea-soarelui, te po¡i råtåci u¿or în lipsa unor repere vizibile, mai îndepårtate. Oricum, trebuie påstratå permanent legåtura cu ceilal¡i participan¡i, pentru men¡inerea direc¡iei cât de cât în linie, cu mare aten¡ie la câinii înso¡itori, u¿or de confundat cu un animal Profitul Agricol 43/2021

sålbatic de talia vulpii sau a ¿acalului, din cauza lipsei de vizibilitate dincolo de doi-trei metri. De aceea, la înaintarea prin desi¿, nu se recomandå så se tragå decât la zbor. Mamiferele sunt destinate standurilor ¿i flancurilor înaintate, dacå acestea existå. La vânåtoare, ¿i mai ales

prin stufåri¿, nici o precau¡ie nu este inutilå ori excesivå. Stârnitul sålbåticiunilor din huciurile de papurå ¿i stuf se poate face prin douå metode clasice, în mod evident logice: cu gonaci ¿i la sårite sau la picior, în grup restrâns, cu câini scotocitori. Desi¿urile, de orice naturå ar fi ele, se preteazå perfect la ambele modalitå¡i de a stârni atât mamiferele, cât ¿i påsårile specifice acestui mediu de via¡å, fie el ¿i temporar. În stufåri¿uri, am vânat îndeosebi fazanii care se hråneau pe câmp, refugiindu-se la nevoie în catacombele lor inexpugnabile. Chiar de curând, am orbecåit aproape un ceas, auzindu-i cum se råsfirå ¿i se adunå în preajma noastrå prin labirintul vegetal, fårå a-i putea înså convinge så se ridice în zbor. Odatå cåzu¡i, nici recuperarea lor nu a fost ¿i nu va fi niciodatå îndeob¿te u¿oarå. Se întâmplå ca oameni ¿i câini så se învârtå în cerc pe acelea¿i urme de nenumårate ori, pânå så descopere

pasårea împu¿catå, al cårei penaj homocromic se confundå perfect cu aspectul marmorat al vegeta¡iei înconjuråtoare. Nici ra¡ele (îndeosebi femelele) sau potârnichile nu ajung u¿or în ciochinar dacå au cåzut în stufåri¿. Nimic nu-¡i laså un gust mai amar decât vânatul doborât ¿i nerecuperat! Mâ¡a mea sålbaticå de aur tot în stufåri¿ am dobândit-o, în Balta Fete¿ti-

lor, la Pietroiu. Tot cu ochii dupå påsåri ca ¿i ea, am zårit-o tupilatå, cu speran¡a cå va trece neobservatå, dupå obiceiul tuturor felinelor. Am mai amintit cândva de teribila surprizå a deranjårii unei scroafe mistre¡e din culcu¿ul de papurå în care adusese pe lume cinci purcei vårga¡i. Noroc cå a fost una tânårå ¿i neexperimentatå, dupå numårul puilor ¿i dupå faptul cå a ales så-i påråseascå fårå så riposteze, numai pentru a-¿i salva propria via¡å prin fugå. Instinctul de supravie¡uire a fost mai puternic decât cel matern. Nu ¿tiu nici aståzi cum s-ar fi sfâr¿it toatå povestea dacå, în acelea¿i împrejuråri, o mamå cu alt temperament s-ar fi hotårât så-¿i apere progeniturile, în vreme ce noi, prin¿i în stufåri¿ul înalt ¿i des ca-ntr-o capcanå, am fi avut pe ¡evile pu¿tii acelea¿i cartu¿e cu alice mici, pentru fazani…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 17.11 - 2.12.2021

Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop Valentin Kiraly 20.11.1979, area Sales Manager, NHR Ialomi¡a Gheorghe Antochi 21.11.1942, ac¡ionar Agricola Bacåu Corina Irina Rica 21.11.1974, director Directia plå¡i directe, sector vegetal, APIA Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului Coman Stånicå 26.11.1952, fost director vânzåri Agrocomer¡ Holding Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Zeneci 2.12.1947, Romsuintest Peri¿ Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e

O lingurit, a~ de poezie Albastru de Vorone¡ Albastru cu cap încoronat, cu albastru tåi¿ fulgeråtor, pe albastru l-a decapitat peste nor, sub nor. Albastru cel mare, din cer cel pe dinlåuntru ¿i pe dinafarå ¡inea în echilibru sever secunda dimine¡ii ¿i pe cea de searå.

Nichita Stånescu 54

Cu ochii în 13-14 ªi de Ignat, vom tåia låcusta Pe 12 noiembrie Comisia Europeanå a autorizat introducerea pe pia¡å a unei insecte, Locusta migratoria (låcusta cålåtoare), ca aliment nou. Låcusta va fi disponibilå sub formå congelatå, uscatå ¿i de pudrå ¿i este destinatå comercializårii ca gustare sau ca ingredient într-o serie de produse alimentare. În luna iunie a acestui an a fost autorizatå prima insectå ca aliment nou: viermele galben uscat. Pânå ¿i Organiza¡ia ONU pentru Ali menta¡ie ¿i Agriculturå laudå insectele ca fiind o surså de hranå foarte nutritivå ¿i sånåtoaså, cu un con¡inut ridicat de gråsimi, proteine, vitamine, fibre ¿i minerale.

Heinz lanseazå ketchupul mar¡ian Heinz a lansat pe pia¡å un sortiment de ketchup numit “edi¡ie mar¡ianå”, care este produs din ro¿ii cultivate printr-o tehnologie care ar putea fi implementatå

pe Planeta Ro¿ie sau alte loca¡ii din spa¡iu. Ro¿iile provin dintr-un dom al unui institut de cercetare din Florida, care a beneficiat doar de resursele disponibile pe Marte. Pentru a simula solul mar¡ian, cercetåtorii au adus nisip din De¿ertul Mojave. Exper¡ii Heinz au încercat så cultive patru varietå¡i de ro¿ii ¿i au reu¿it så producå ketchup din douå dintre ele.

O fermå englezå construie¿te un parc cu dinozauri O fermå din regiunea Essex din Marea Britanie vrea så investeascå 1,6 milioane de lire sterline în construc¡ia unui parc cu dinozauri, pentru a atrage mai mul¡i vizitatori. Ferma Marsh ¿i-a deschis por¡ile pentru oaspe¡i încå din anul 1984 ¿i a reu¿it så genereze venituri importante din surse alternative. Printre atrac¡iile deja existente se numårå mai multe restaurante cu produse locale, locuri de joacå, un teatru în hambar, activitå¡i cu animale, tururi cu tractorul ¿i multe altele.

ORIZONTAL: 1) Cupa cu otravå… a regelui – Cazul... cui!? 2) Copil pe care l-au dus pa¿ii – Mijloc de comunicare! 3) Opozi¡ie de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 stânga! – Fundul bucåtåresei; 4) Arbore de 1 catarg – Au multe îndoieli; 5) Purtåtor de cu2 vânt ocazional – Slab ca ton; 6) Sunt în 3 mare... pericol; 7) Ne scurteazå zilele – 4 Ascu¡it la ureche; 8) Linie de ochire; 9) Nare niciun dubiu – Måsurå de aur; 10) Expo5 nente ale artei. 6 VERTICAL: 1) Urmårile tåierilor de påduri – 7 Tocmai în centru! 2) Vizat pe parcurs – 8 Indicatå mai departe; 3) Tors de femeie – 9 Se doreau sergen¡i; 4) Tijå cu floare båtutå 10 – Luate la purtare; 5) A da båtaie de cap; 6) A prinde pe piept – Teatru scurt; 7) Cålcat Solu¡ia careului din Nr. 42/2021 cu fierul la ¡arå – Slujea la han; 8) Aspecte ORIZONTAL: DARAC - FRAC; IRIGARI - LA; reprezentative; 9) A face mi¿carea din baSM - ATENIAN; TERT - PITIT; I - IARASI - O; LASTAR - NAN; ETC - RACELI; RIAL - TARTE; zin – Du¿man al oglinzii; 10) Calitate maINTUI - PAIR; ES - ACVARII. cho.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Profitul Agricol 43/2021