nr. 42 din 9 noiembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Rusia valseazå cu pre¡ul cerealelor 100 de ani de la prima expozi¡ie agricolå de la Paris 20 de ani de învå¡åmânt silvic universitar în Banat
7
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Pesta love¿te înaintea Ignatului
8
Criza din Brazilia afecteazå exporturile de alimente
Volatilitate ridicatå ca urmare a acordului ucrainean
14
16
12
10
Englezii riscå så råmânå fårå curcani de sårbåtori
13
12
India restric¡ioneazå exportul de zahår
13
Barna Tánczos nu poate rezolva problema mistre¡ilor
8
Pre]uri [i pie]e
Spania: doi muncitori au fåcut gripå aviarå 9
På¿unea uscatå nu prime¿te despågubiri de secetå
Calculul încorporårii resturilor organice asupra aportului de carbon ¿i azot din sol
33
Commoditrader a devenit Agreena
34
40
Ma[ini & utilaje
Cre[terea animalelor Evenimente externe Noutå¡i din culisele Bruxelles-ului
18
UE acordå mai pu¡inå aten¡ie agriculturii
18
Bugetul PNS 2023-2027
20
Culturi vegetale Atac puternic de mu¿te ¿i afide la cerealele de toamnå
28
Înfrå¡irea la grâu
29
Doze mici de azot, cu pierderi mari ¿i poluare Irigarea prin picurare, cea mai performantå metodå
30
32
Ioan Chiriac: Trebuie så uitåm de ferma cu 20 de vaci
36
Produsele consacrate ale companiei Noack
38
Noua genera¡ie de sisteme de ghidare
42
Echipamente Amazone prezentate în premierå în România
44
JCB a lansat ma¿ina de realimentare cu hidrogen 46
Locuri de munc\
47
Hobby
Peste 10.000 de vaci au dispårut din Arad, în 2022
39
Vânåtoarea de... ¿alåu
49
Un avans de un miliard de euro
40
Un picnic slow-food
50
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 4 noiembrie, a fost de 327 dolari/tonå (1.635 lei). A crescut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 31 octombrie.
România FOB Constan¡a 385 euro/t (+ 8) 1.886 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 31 oct. - 4 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 379 dolari/tonå (1.895 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 22 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 20 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 317 dolari/tonå (1.585 lei).
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 339 euro/t (1.661 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 31 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 31.10 01.11 02.11 Dec 315 317 319 Ian 317 325 327 Martie 323 327 327
03.11 321 329 329
$/t 04.11 309 315 319
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 343 345 347 349 Ian 341 343 345 347 Martie 343 345 347 345
$/t 04.11 347 345 343
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 379 381 383 385 Ian 381 383 385 387 Martie 383 385 387 389
$/t 04.11 379 377 369
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.10 01.11 02.11 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335
euro/t 03.11 323 323 339 331 329 337
04.11 339 339 343 335 339 345
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
a înregistrat nici o modificare.
Porumb România FOB Constan¡a 325 euro/t (+ 12) 1.592 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 nov. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). Nu Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 31.10 Dec 265 Ian 267 Martie 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian
14
$/t
01.11 02.11 03.11 04.11 267 269 271 269 269 271 273 270 273 275 277 271 $/t
31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 273 275 277 285 277 271 273 275 283 279
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 297 euro/tonå (1.485 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 4 nov. 2022, a fost Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+4
-3
+5
+ 50
de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 15 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +2
-5
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+ 13
+ 97
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
01.11 02.11 03.11 04.11 323 327 333 340 323 327 333 340 317 319 325 337 327 333 337 345 331 337 341 350
Profitul Agricol 42/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia
77.970 tone, Indonezia 77.850 tone, Vietnam 73.170 tone ¿i Mexic 17.770 tone.
¥n såptåmâna 31 octombrie - 4 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.345 lei), în cre¿tere cu 18 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: China 117.970 tone, Pakistan
31.10 Dec 501 Ian 507 Martie 509
01.11 503 509 511
03.11 507 513 517
04.11 524 527 531
31.10 Dec 1.497 Ian 1.417 Martie 1.397
România FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 10) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.
01.11 293 293 285
02.11 295 295 297
euro/t 03.11 299 299 303
02.11 1.537 1.437 1.415
03.11 1.555 1.457 1.427
04.11 1.659 1.619 1.570
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
01.11 1.511 1.427 1.407
$/t
avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Orz
31.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 02.11 505 511 515
04.11 305 305 314
305 309 317 327 315 317 321 327
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 740 euro/t (3.626 lei). A crescut cu 27 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec
$/t
31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 707 709 711 713 717
31 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei). A crescut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei).
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 31 octombrie - 4 noiembrie, a fost de 283 dolari/tonå
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni + 11
+ 43
+7
Fa¡å de ultimul an - 27
Dec Ian
31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 577 575 573 597 603 579 577 575 599 609
chidere, pe 4 nov., a fost de 717 dolari/tonå (3.585 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 659 euro/t (3.229 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 Dieppe 713 717 725 730 740 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 Dec 279 281 283 285 283 Ian 285 287 293 295 291
(1.415 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.
31.10 Rouen 619 Dunquerque 637 Moselle 623
01.11 623 639 627
02.11 03.11 635 647 643 645 639 643
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
04.11 659 659 657
Dec Ian Martie
31.10 631 643 643
01.11 649 641 641
02.11 647 639 639
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 42/2022
+4
285 dolari/t
=
547 dolari/t
+ 20
283 dolari/t
$/t
03.11 04.11 645 665 647 655 647 659
Grâu
327 dolari/t
$/t
A înregistrat o cre¿tere de 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a
PREºURI
Dec Ian
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 451 455 457 459 469 443 447 449 451 457
Sorg
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 657 euro/tonå (3.219 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
31.10-4.11.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.565 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å
Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 4 nov. 2022, a fost de 603 dolari/tonå (3.015 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 547 dolari/tonå (2.735 lei). A crescut cu 20 dolari/ tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
+4 15
DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC
Bugetul PNS 2023-2027 România a transmis versiunea finalå a PNS pe 18 octombrie. Dacå e så luåm de exactå afirma¡ia ministrului Daea, conform cåruia validarea PNS de cåtre Comisia Europeanå este “o formalitate” ¿i “Nu se va întâmpla nimic fundamental” în cele ¿ase såptåmâni cât dureazå procesul de validare, atunci finan¡area agriculturii române¿ti în urmåtorii cinci ani se va face conform datelor pe care le prezentåm în continuare. Men¡ionåm cå informa¡iile sunt preluate dintr-o sintezå a PNS, prezentatå de APPR, såptåmâna trecutå, membrilor såi din jude¡ul Vrancea.
Plata pe suprafa¡å (BISS) Denumirea oficialå a plå¡ii unice pe suprafa¡å este "Sprijin de bazå pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (BISS)". Cuantumul unitar planificat în 2023 e de 96,47 euro/ha. Pe plan na¡ional, plafonul alocat pentru anul 2023 este de 935.469.590 euro, pentru o suprafa¡å de 9.697.000 ha. Condi¡ii de eligibilitate: beneficiazå fermierii activi care desfå¿oarå o activitate agricolå pe teritoriul României, exploatând un teren agricol cu o suprafa¡å de cel pu¡in 1 ha. Suprafa¡a parcelei agricole trebuie så fie de cel pu¡in 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbu¿tilor fructiferi, suprafa¡a parcelei agricole trebuie så fie de cel pu¡in 0,1 ha; pentru legume cultivate în sere ¿i solarii, care beneficiazå de sprijin cuplat, suprafa¡a minimå a exploata¡iei este de 0,3 ha, iar suprafa¡a minimå a parcelei este de 20
0,03 ha; în cazul paji¿tilor, trebuie så se asigure o încårcåturå de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau så se efectueze cel pu¡in o cosire anualå. Fermierul activ este, conform defini¡iei din capitolul 4.1.4 al PNS, fermierul care în anul anterior de platå a beneficiat de plå¡i directe care nu au depå¿it 5.000 de euro, sau nu a depus cerere unicå de platå în anul anterior, dar calculul estimat al plå¡ilor directe de care ar fi beneficiat nu depå¿e¿te 5.000 de euro.
suprafa¡å de 280.000 ha, iar cuantumul unitar planificat pentru anul 2023 este 46 euro/ha. Sprijinul se acordå pentru primele 50 de hectare eligibile. Beneficiazå tinerii fermieri cu vârsta maximå de 40 ani, eligibili pentru plata BISS, instala¡i pentru prima datå ca ¿efi ai exploata¡iilor. Ei trebuie så prezinte dovada formårii sau a de¡inerii competen¡elor adecvate în domeniul agricol (diplomå/certificat absolvire).
Dacå plå¡ile directe depå¿esc 5.000 de euro, fermierul este obligat så furnizeze urmåtoarele documente: - în cazul peroanelor juridice nou înfiin¡ate se aduce dovada înregistrårii cu activitate agricolå, la ONRC sau la Registrul societå¡ilor agricole din Judecåtorie, dupå caz; - în cazul peroanelor fizice cu activitate agricolå, care nu au avut dreptul de platå în anul anterior, se aduce dovada de la Registrul agricol.
Ecoshema 1 - “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”
Sprijin redistributiv complementar (CRISS) Pentru anul 2023, plafonul alocat CRISS (Sprijin redistributiv complementar pentru venituri în scopul sustenabilitå¡ii) este de 189.710.218,53 euro, pentru o suprafa¡å de 3.748.473 ha. Cuantumul unitar planificat pentru anul 2023 este 50,61 euro/ha. CRISS se adreseazå fermierilor eligibili pentru plata BISS, ce cultivå suprafe¡e de 1-50 ha.
Sprijin complementar pentru tinerii fermieri (CIS - YF) Pentru anul 2023, plafonul alocat CIS este de 12.880.000 euro, pentru o
Pentru anul 2023, plafonul alocat ecoschemei este de 317.827.328,97 euro, pentru o suprafa¡å de 5.644.241 ha. Cuantumul unitar planificat în perioada 2023 - 2027 este de 56,28 euro/ha. Cerin¡e generale obligatorii 1. Începând cu anul 2024, fermierii trebuie så rezerve 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå). În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru produc¡ia de iarbå sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de culturå, sau combina¡ii ale acestora, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå) trebuie så depå¿eascå 3%, începând cu anul 2024. 2. Så cultive, pe o pondere minimå din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteinå vegetalå, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazåre de consum/furajerå, måzåriche, sparcetå, trifoi, facelia, fasole, fasoli¡å, ghizdei, nåut, lupin, linte, bob, lucernå, F arahide, amestecuri de legumi-
Robert VERESS Profitul Agricol 42/2022
CULTURI VEGETALE
Doze mici de azot, cu pierderi mari [i poluare Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| Se poate reduce doza de azot la porumb, fårå ca produc¡ia så fie afectatå în mod semnificativ? Foarte curând, pentru a råspunde cerin¡elor Pactului verde european, vom fi obliga¡i så reducem doza de îngrå¿åminte cu N, fårå a afecta semnificativ produc¡ia ¿i profitul. Aceastå ini¡iativå europeanå ne-a surprins nepregåti¡i tehnologic. Fertilizåm cu cele mai mici doze de azot din UE, dar o facem atât de neglijent, încât reu¿im så poluåm apele cu nitra¡i, chiar ¿i atunci când avem minimum de ¿anse.
Lucrurile par destul de simple, pentru cå este nevoie numai de schimbarea unor date tehnice în Codul de bune practici agricole. Înainte de a reduce efectiv doza de azot utilizatå de cåtre plante, va trebui så eliminåm pierderile de azot ce sunt determinate de diferite tipuri de gre¿eli tehnologice, care au devenit, culmea, oarecum obligatorii, practicile poluante fiind recomandate prin Codul de bune practici agricole (CBPA). Dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate sunt prea mari, iar acest surplus reprezintå, de fapt, pierderi. Necesarul de azot se ob¡ine înmul¡ind produc¡ia planificatå cu Consumul specific de azot (CSN). CSN (azotul extras din sol pentru ob¡inerea unei tone de semin¡e de porumb) propus de CBPA are o valoare unicå ¿i foarte mare, de 27,5 kg N/tona de semin¡e. Aceastå valoare a Cs este mare, deoarece raportul boabe/tulpini este de 1:1,6. În condi¡ii normale, acest 30
raport este de obicei 1:1, ¿i este cunoscut ca Indice de Recoltå. În condi¡ii extreme în ceea ce prive¿te vremea (exces de apå sau secetå), raportul este în favoarea biomasei epigee. Varia¡ia Cs este foarte mare, de la 18 la 28 kg N/tonå (Pîr¿an, 2011). Cs variazå în func¡ie de produc¡ie. În Fran¡a, la produc¡ii de peste 10 t/ha, valoarea Cs este de 20-22 kg N/tonå. Dupå Borlan ¿i colab. 1994, o tonå de “semin¡e” de porumb con¡ine 16 kg N, iar o tonå de “resturi vegetale” con¡ine 7 kg N, Cs fiind în acest caz de 23 kg N/tonå. În acest caz, pentru fiecare tonå de porumb din recolta planificatå, fermierilor români li se recomandå în Codul de bune practici så aplice 4,5 kg N/ha în plus fa¡å de necesar (27,5 kg N/tonå, fa¡å de 23 kg N/tonå).
Analizele agrochimice sunt incomplete în privin¡a azotului Rolul analizelor agrochimice este acela de a måsura cantitatea exactå de nutrien¡i din sol pentru a stabili doza de îngrå¿åminte care trebuie aplicatå. Metoda de determinare a dozelor de NPK impuså prin Codul de bune practici agricole nu ¡ine seama de azotul mineral din sol aflat pe adâncimea 0-90 cm. O parte din acest azot de adâncime este utilizat de cåtre plante, dacå se reduce doza de azot aplicatå la suprafa¡å, pentru a stimula cre¿terea în adâncime a rådåcinilor, atrase de hidro-chimiotropismul nitra¡ilor în curs de levigare. Concluzie semioptimistå. “Corectarea dozelor de azot în func¡ie de azotul mineral aflat pe profilul solului poate reduce pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului, a plantelor ¿i a apelor de suprafa¡å cu nitra¡i”. Acesta este cerin¡a autorilor (Borlan ¿i colab.1982), a meto-
dei propuse pentru efectuarea analizelor agrochimice în Codul de bune practici agricole men¡ionatå în 1989 ¿i 1994. Este evident cå numai prin sincronizarea informa¡iilor despre metodele de determinare a dozelor de azot poate duce la reducea pierderilor de nitra¡i. Existå azot în stratul de sol colonizat de rådåcinile plantelor de... porumb, cå de nu ar exista, nu s-ar polua... apele cu nitra¡i. Azotul din sol se determinå în ianuarie pentru culturile de toamnå ¿i în martie pentru cele de primåvarå.
Concluzie pesimistå. Situa¡ia este cam încurcatå. Analizele de azot mineral nu pot fi fåcute numai de laboratoarele acreditate, pentru cå sunt prea pu¡ine ¿i volumul de muncå este prea mare. În plus, dupå cum am aråtat mai sus, metodologia de calcul a azotului trebuie optimizatå. Sunt ¿i companii care oferå servicii de elaborare a planurilor de fertilizare. Problema este cå unele dintre metodele folosite pentru extragerea elementelor chimice nu sunt calibrate. De exemplu, solu¡ia care extrage fosforul din sol nu a fost testatå suficient pentru a vedea dacå rezultatele ob¡inute sunt corecte pe toate tipurile de sol testate.
Lucrårile solului Unul din obiectivele importante ale lucrårilor solului este acela de a reface permeabilitatea solurilor afectate de compactare. Aceste lucråri (scarificare, aråturi adânci) pot favoriza levigarea azotului din sol. Concluzie optimistå: mobilizarea solului în adâncime trebuie fåcutå numai dacå este necesarå, eventual dupå ce face¡i determinåri cu penetrometrul. Profitul Agricol 42/2022
MA{INI & UTILAJE Noua genera]ie de sisteme de ghidare Claas ¿i Trimble au dezvoltat împreunå o nouå genera¡ie de sisteme de ghidare GPS Pilot pentru tractoare, combine ¿i utilaje de recoltat furaje. Este deja disponibilå pentru Claas Trion în combina¡ie cu noul terminal Cemis 1200 ¿i este acum extins la combinele Lexion ¿i Jaguar, sau tractoarele Arion ¿i Axion.
D
ezvoltarea comunå include domeniile de ghidare prin satelit, agricultura de precizie ¿i infrastructura Isobus, inclusiv gestionarea lucrårilor. În plus, Trimble furnizeazå receptorul GNSS SAT 900, special specificat pentru noua genera¡ie de Claas GPS Pilot. Interfe¡ele disponibile anterior, DataConnect ¿i Claas API cåtre platforme externe, cum ar fi Climate FieldView sau Omnia, vor fi, de asemenea, incluse în planul de dezvoltare. ¥n schimb, Telematics, Connect ¿i 365FarmNet vor continua så fie dezvoltate exclusiv intern de Claas.
Terminalul multifunc¡ional CEMIS 1200 CEMIS 1200 Isobus este un ecran tactil de 12 inci (30,5 cm) dezvoltat de Claas ¿i Trimble pentru noua genera¡ie de sisteme de ghidare va înlocui terminalul S10. CEMIS 1200 controleazå ghidarea automatå, gestioneazå documenta¡ia 42
online, aplica¡iile Isobus, controlul sec¡iunilor ¿i controlul variabil al cantitå¡ii de semin¡e sau fertilizant. Dupå ce a fost introdus pentru Trion, în vara anului 2021, CEMIS 1200 va fi acum disponibil pentru tractoarele Arion ¿i Axion, combinele Lexion ¿i combinele de recoltat furaje Jaguar. Pe lângå GPS Pilot pentru ghidare automatå, include func¡ionalitå¡ile Isobus UT / AUX-N ¿i ISO Task Controller TC-BAS pentru controlul utilajelor compatibile Isobus, transferul de fi¿iere online, permi¡ând transmiterea ca standard a datelor în scopuri de documentare. - TC-SC pentru Section Control cu comutarea pe lå¡imea par¡ialå a sec¡iunilor cu utilaje compatibile Isobus, cum ar fi semånåtori, distribuitoare de îngrå¿åminte, sprayere pentru administrarea
tratamentelor etc. Pot fi controlate pânå la 80 de sec¡iuni; - TC-GEO pentru colectarea datelor, transmiterea datelor ¿i cartografierea datelor ca documentare ¿i bazå pentru planificarea pe teren; - Aplicare cu ratå variabilå (VRA Variable Rate Application) pentru controlul ratei de aplicare pe bazå de GPS pentru însåmân¡are, fertilizare sau protec¡ia culturilor. Hår¡ile de aplicare sunt transferate în Task Manager sub formå de comenzi ISO-XML. Sistemul de ghidare dezvoltat în parteneriat cu Trimble va fi exclusiv pe utilajele Claas ¿i nu va putea fi utilizat pe utilajele altor producåtori. Vânzårile ¿i service-ul sunt asigurate prin intermediul re¡elei de distribuitori Claas.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2022
MA{INI & UTILAJE
JCB a lansat ma[ina de realimentare cu hidrogen Dupå ce au construit ¿i mai ales au vândut utilaje de construc¡ii cu motoare pe hidrogen, britanicii de la JCB au dezvoltat ¿i un camion special, pentru realimentarea cu hidrogen. Acesta oferå o modalitate rapidå de a realimenta ma¿inile direct acolo unde sunt ele, în câmp, în cariere sau în ¿antiere.
C
onstructorul britanic a alocat 100 de milioane de lire sterline doar pentru produc¡ia motoarelor cu hidrogen. Potrivit lordului Bamford, pre¿edintele JCB, combustibilii fosili nu sunt viitorul, iar hidrogenul este solu¡ia practicå pentru alimentarea ma¿inilor în deceniile urmåtoare. “Inginerii no¿tri britanici fac o treabå fantasticå în dezvoltarea acestei tehnologii. Va urma o serie de alte proiecte
interesante”, declara Bamford. În prezent, la dezvoltarea ma¿inilor dotate cu motor pe bazå de hidrogen lucreazå o echipå de 100 de ingineri. Speciali¿tii de la JCB Power Systems au dezvoltat primul motor cu hidrogen din industria utilajelor grele. Au folosit ¿i adaptat tehnologia cu motor diesel, adåugând componente cu ajutorul cårora hidrogenul este ars fårå
riscuri, iar puterea este livratå exact în acela¿i mod în care o face un motor diesel. Practic, prototipurile de utilaje JCB echipate cu acest nou motor cu hidrogen pot face tot ce pot face ¿i echivalentele lor diesel. În plus, tehnologia cu hidrogen este mult mai pu¡in complicatå decât cea conven¡ionalå, iar prin ¡eava de e¿apament iese doar abur, zero dioxid de carbon.
Primul echipament JCB alimentat cu hidrogen a fost un excavator, în 2020, apoi un buldoexcavator, urmat în 2021 de un încårcåtor telescopic Loadall. Tehnologia motoarelor care utilizeazå hidrogen drept combustibil a fost prezentatå anul trecut la Conferin¡a ONU privind schimbårile climatice COP26 din Glasgow, unde s-au dezbåtut måsuri pentru reducerea drasticå a emisiilor cu efect de serå. ¥n România, importatorul oficial al mårcii JCB este NHR Agropartners. Lordul Bamford, pre[edintele JCB
46
Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2022
LOCURI DE MUNC|
Profitul Agricol 42/2022
47