nr. 41 din 2 noiembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
SUA exportå tot mai mult azot
Promisiunea unor despågubiri de secetå
Josh Zacharias, director Azomure¿:
O formalitate, a¿teptåm validarea PNS-ului Fondul Mutual va fi func¡ional de la anul
7
Marile asocia¡ii se opun Fondului
8
7
Rusia iese din acordul Mårii Negre
“Guvernul trebuie så intervinå decisiv 12 în pia¡a energiei”
9
14
8
Dimitrie Muscå: Seceta mi-a adus pierderi mari
Profituri pentru exportatorii din Brazilia Mexicul boicoteazå porumbul OMG
14
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Mai pu¡inå floare ca în anul 2021/22
16
Corteva: bani pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural
10
Gr\dina, via [i livada 30
Reportaj de ferm\ 18
Tineri lideri pentru agriculturå
20
Sprijin financiar pentru cei încerca¡i de secetå
21
22
38
BASF: 20% din vi¡a-de-vie este exploatatå la standarde europene
39
Agriculturå pe asfaltul Bucure¿tiului
40
Zootehnia a intrat la apå
42
Ma[ini & utilaje
Alexandru Baciu a fugit de coada vacii, Dezmiri¿tire eficientå dar tot cu ea a fåcut avere 32 cu grapa Amazone Catros XL
Culturi vegetale
Cre[terea animalelor
Principalele destina¡ii de export pentru cerealele române¿ti
24
70% dintre produsele din carne de Mangali¡a sunt false
Gaura neagrå din agricultura Ucrainei
25
Cum ar putea fi salva¡i micii fermieri din Câmpia de Vest
26
34
Trac¡iune ¿i rezisten¡å sporitå cu BKT EM 933 Super
43
44
Opinii Miza din spatele duratei de arendare
46
Hobby
Afaceri, bani, credite 249 de milioane de euro pentru cei admi¿i în IMM Agri Food
Vinurile moldovene¿ti premiate la competi¡iile interna¡ionale
INDAGRA 2022
Asocia]ii profesionale
Urgentarea procedurilor de emitere a scrisorilor de garan¡ie
10
29
Ultimul ºåran de pe Obcina Ursului
36
Vânåtoarea la... ¿tiucå
49
Porcii din zgârie-nori, solu¡ia chinezeascå la criza cårnii
50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Guvernul trebuie s\ intervin\ Interviu cu Josh Zacharias, director Azomure¿ Are 42 ani, este american cu o bunicå elve¡iancå, e cåsåtorit cu o australiancå ¿i lucreazå în România de 3 ani. Din octombrie conduce Azomure¿, înlocuindu-l pe finlandezul Harri Kiiski. Josh Zacharias a condus înainte divizia comercialå Azomure¿ (ianuarie 2020-octombrie 2022), când Kiiski devenea director general. A fost considerat omul potrivit în aceste vremuri complicate, fiindcå a intrat în grupul Ameropa în 2009, pentru a sus¡ine birourile din Elve¡ia în timpul crizei financiare.
Produc¡ia este în acest moment complet opritå? Da. În acest moment pre¡ul gazului este pur ¿i simplu prohibitiv pentru a produce sustenabil economic. Ne pregåtim pentru sezonul rece ¿i råmânem pregåti¡i så reluåm rapid produc¡ia, atunci când acest lucru va fi posibil.
Având în vedere evolu¡ia anticipatå a pre¡ului gazelor, cu o ieftinire în luna martie, anticipa¡i cå ve¡i putea relua produc¡ia la venirea primåverii? Cu siguran¡å ne dorim acest lucru, fiindcå doar producând ne justificåm existen¡a. Avem chiar unele speran¡e mai re¡inute cå am putea ob¡ine gaz la costuri ponderate mai devreme, în cursul iernii. 12
Cât timp poate rezista Combinatul Azomure¿ în conservare, fårå så producå, din punct de vedere tehnic? Dar din punct de vedere economic? Din punct de vedere tehnic ne asiguråm cå luåm toate måsurile pentru a råmâne opera¡ionali, fie cå vorbim de lucråri de mentenan¡å, inspec¡ii sau chiar noi investi¡ii. Din punct de vedere economic, linia nu este clarå. Suntem parte a unui grup mai mare (Ameropa), iar acest fapt ajutå la absorbirea ¿ocului pierderilor. Asta nu înseamnå cå situa¡ia de acum se poate permanentiza. Dacîn evolu¡ia pie¡ei nu va avea o turnurå favorabilå, va deveni obligatorie mult a¿teptata interven¡ie decisivå a Guvernului României în pia¡a energiei, pentru a o rea¿eza pe baze economice. Nu este vorba doar despre Azomure¿ aici, ci despre întreaga industrie a României.
Care sunt ¿ansele de revenire a for¡ei de muncå la combinat când vremurile bune se vor întoarce? În prezent, încå avem 80% dintre angaja¡i prezen¡i la locul de muncå, cu normå întreagå. Din påcate, da, restrângerea activitå¡ii ne-a obligat så luåm decizii dificile în ceea ce prive¿te managementul personalului, iar 20% dintre angaja¡i sunt în ¿omaj tehnic, o situa¡ie evident nefericitå. Din perspectiva noastrå, suntem hotårâ¡i så revenim la activitate normalå ¿i så aducem înapoi întreaga for¡å de muncå, atunci când condi¡iile se vor schimba.
Care sunt pierderile cumulate de Azomure¿ de la declan¿area crizei gazelor ¿i pânå în prezent? Nu vå voi da o cifrå exactå, dar sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.
Mai poate fi respectat calendarul investi¡ional prezentat de predecesorul dumneavoastrå, Harri Kiiski, anul trecut? Tocmai discutåm bugetul pentru 2023, în acest context de incertitudini. Vom men¡ine un buget solid, pentru a realiza acele investi¡ii care sunt strict necesare. Dar s-ar putea så fim constrân¿i så amânåm anumite investi¡ii de modernizare. Realizarea planului de investi¡ii pe termen lung depinde de evolu¡ia pie¡ei, de implicarea Guver nului ¿i de programele cu finan¡are europeanå.
În cazul în care s-ar confirma scenariul cel mai prost al evolu¡iei conflictului din Ucraina, respectiv o duratå de ani de zile a acestuia ¿i, pe cale de consecin¡å, a crizei energetice, e posibil ca industria europeanå de îngrå¿åminte så intre în colaps, fårå posibilitatea de redresare? Nu poate fi excluså aceastå posibilitate. Totu¿i, råmân optimist. Fiindcå, în România, situa¡ia e diferitå de a majoritå¡ii statelor membre. Criza energeticå nu ar trebui så se resimtå aici tot atât de puternic. Având propriile resurse de gaze, România ar putea gestiona altfel criza. Cel mai prost scenariu ar fi så vedem cum criza energeticå se va adânci, dar Guvernul României va continua så nu facå nimic pentru a proteja interesele economice na¡ionale. Noi speråm cå va veni totu¿i momentul de ac¡iune în favoarea industriei, cå aceasta nu va fi låsatå så moarå.
Câte combinate europene mai produc în prezent ¿i cum reu¿esc så o facå? 70% dintre fabricile de îngrå¿åminte Profitul Agricol 41/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
decisiv în pia]a energiei pe baza de amoniac din UE ¿i-au încetat produc¡ia în al doilea trimestru din 2022. Din punctul meu de vedere, în cazul celor care încå produc sunt douå situa¡ii: fie primesc subven¡ii guvernamentale (cum este cazul Bulgariei, unde pre¡ul gazului pentru industrie e mult mai mic decât în România, de¿i Bulgaria nu are rezerve de gaz), fie sunt pozi¡ionate strategic pentru a avea acces la o surså de amoniac din import. Fiindcå ne aflåm în centrul ¡årii, nu este fezabil så ne bazåm pe importuri de amoniac, pentru produc¡ia pe termen lung. Azomure¿ a fost construit pentru a func¡iona cu gaz românesc, iar faptul cå nu avem acces la el este o problemå economicå insurmontabilå.
Din ¿tiin¡a dumneavoastrå, existå oferte de cumpårare a combinatelor europene? Sunt ele atractive? Sau existå riscul de a popula Europa cu câteva schelete metalice inutile? Majoritatea combinatelor din Europa sunt de¡inute de acelea¿i entitå¡i de mult timp. Acum 6 luni am fost martori la una dintre cele mai mari tranzac¡ii din domeniu, când grupul ceh Agrofert a anun¡at cumpårarea diviziei de îngrå¿åminte a Borealis. Este totu¿i prea repede ¿i extrem de pesimist så vedem Europa ca pe un cimitir al industriei.
Sunt ¿anse så mai revinå pre¡urile la nivelul celor din anul 2019? Pre¡urile îngrå¿åmintelor evolueazå în func¡ie de cerere ¿i ofertå. Criza de acum vine dupå o perioadå Profitul Agricol 41/2022
de cinci ani de supra-aprovizionare globalå, care a ¡inut pre¡urile foarte jos, foarte aproape de limita profitabilitå¡ii. Criza de energie ¿i pandemia de Coronavirus au condus la o crizå de aprovizionare ¿i închiderea temporarå a fabricilor din Europa. În prezent, înså, cererea este în scådere, pentru cå fermierii au luat decizia de a fertiliza mai pu¡in. Fiind atinse aceste extreme, må a¿tept la o stabilizare a pre¡ului undeva la mijloc, cel pu¡in pentru o perioadå de timp. Dupå criza din 2008, preturile au scåzut la nivelele anterioare în circa ¿ase luni, dar nu cred cå va urma acela¿i scenariu, de data aceasta, fiindcå avem o provocare mare pe lan¡ul de aprovizionare, ce va necesita mai mult timp pentru ajustare.
Care considera¡i cå este cea mai mare provocare a mandatului dumneavoastrå? Råspunsul evident pare så fie gestionarea crizei pe care o traversåm. Am început så lucrez în Ameropa în timpul crizei precedente, din 20082009. În acei ani complica¡i, am ajutat la men¡inerea lan¡ului de distribu¡ie, mai întâi în SUA ¿i apoi în Australia. Aici, provocarea cea mai mare, pe termen scurt, este så reu¿im så ne aprovizionåm cu gaz, la un cost fezabil. Dar ¿i mai dificil, pe termen mediu ¿i lung, va fi så ne men¡inem coeziunea ¿i viziunea astfel încât, atunci când vom ie¿i din crizå, så avem o funda¡ie ¿i mai puternicå, pe care så construim dezvoltarea ulterioarå.
Robert VERESS 13
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 octombrie, a fost de 337 dolari/tonå (1.685 lei).
Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.
A crescut cu 14 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 24 octombrie.
¥n såptåmâna 24 - 28 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.925 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 334 euro/tonå (1.637 lei). A crescut cu 13 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 317 euro/tonå (1.553 lei). Nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 14 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei).
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 341 euro/t (1.671 lei). A crescut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 24.10 25.10 26.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 327
27.10 321 329 329
$/t 28.10 323 331 333
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 343 345 347 349 Dec 341 343 345 347 Ian 343 345 347 345
$/t 28.10 350 349 347
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 387 Ian 383 385 387 389
$/t 28.10 383 385 387
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.10 25.10 26.10 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335
euro/t 27.10 323 323 339 331 329 337
28.10 341 341 345 337 334 339
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
crescut cu 5 dolari/tonå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 279 euro/tonå (1.395 lei).
România FOB Constan¡a 313 euro/t (=) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 oct. 2022, a fost de 290 dolari/tonå (1.450 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian
24.10 265 267 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
25.10 26.10 27.10 28.10 267 269 271 269 269 271 273 271 273 275 277 273 $/t
24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 273 275 277 285 281 271 273 275 283 279
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+7
-3
-2
nc
fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 332 euro/tonå (1.627 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 281 dolari/tonå (1.405 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +8
-9
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
0
nc
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
25.10 26.10 27.10 28.10 323 327 333 337 323 327 333 337 317 319 325 332 327 333 337 343 331 337 341 350
Profitul Agricol 41/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 461 dolari/tonå (2.305 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
24.10 501 507 509
Nov Dec Ian
25.10 503 509 511
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 26.10 505 511 515
27.10 507 513 517
28.10 513 517 527
Nov Dec Ian
24.10 1.497 1.417 1.397
25.10 1.511 1.427 1.407
26.10 1.537 1.437 1.415
$/t
27.10 1.555 1.457 1.427
28.10 1.577 1.521 1.507
re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Orz România FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.
Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.565 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Nov Dec
Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
24.10 291 291 277
25.10 293 293 285
26.10 295 295 297
303 313
305 309 317 327 315 317 321 327
27.10 299 299 303
28.10 307 307 317
10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 633 euro/tonå (3.102 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 451 455 457 459 461 443 447 449 451 453
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 725 euro/t (3.552 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina
$/t
24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 707 709 711 713 717
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 octombrie 2022, a fost de 283 dolari/tonå (1.415
+1
- 69
- 15
Nov Dec
chidere, pe 28 oct., a fost de 717 dolari/tonå (3.585 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 659 euro/t (3.229 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 Dieppe 707 713 715 717 725
Fa¡å de ultimul an nc
$/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 Nov 279 281 283 285 283 Dec 285 287 293 295 291
lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
24.10 Rouen 619 Dunquerque 617 Moselle 613
25.10 623 619 617
26.10 27.10 625 627 623 625 619 623
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
28.10 633 629 627
Nov Dec Ian
24.10 631 643 643
25.10 649 641 641
26.10 647 639 639
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 41/2022
+ 14
290 dolari/t
+5
537 dolari/t
+ 10
283 dolari/t
$/t
27.10 28.10 645 653 637 639 637 649
Grâu
337 dolari/t
$/t
24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 629 euro/tonå (3.082 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
Rapi¡å
PREºURI 24-28.10.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
Nov
Pre¡ul orzului pentru be-
Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.685 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 117.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 77.850 tone, Vietnam 73.170 tone ¿i Mexic 17.770 tone.
+4 17
CULTURI
VEGETALE
Principalele destina]ii de export pentru cerealele române[ti Compilând date furnizate de Eurostat, Comisia Europeanå, INS, BNR, Brugel, Ministerul de Finan¡e, CompNet, EIB, ECB, OECD, WEF, Reuters, Bloomberg, Clal.it, Marius Gavrea, director pentru tranzac¡ii specializate în ING, a prezentat o perspectivå a agriculturii române¿ti, în cadrul unei conferin¡e organizatå de Ambasada Olandei la Indagra 2022. Gavrea a trecut în revistå situa¡ia produc¡iilor de cereale ¿i a principalelor destina¡ii de export pentru cele trei culturi majore: grâu, porumb, floareasoarelui. În privin¡a produc¡iilor, pentru sezonul curent se anticipeazå o pierdere de o treime din produc¡ia globalå de cereale a sezonului precedent (aproxima24
tiv 20 de milioane de tone, fa¡å de 30 de milioane de tone). Principala scådere se consemneazå la porumb - de la 15,186 milioane tone la 8,819 milioane. La oleaginoase situa¡ia e comparabilå cu cea din anul precedent, pierderea de produc¡ie fiind mai reduså, de la 4,5 milioate tone la cca 4,25 milioane. Deloc surprinzåtor, principala destina¡ie de export, în 2021, pentru grâul românesc, a fost Egiptul, cu 2,019 milioane tone, urmat, la mare distan¡å, de Iordania, cu 0,658 milioane tone, Coreea de Sud - 0,442 milioane, Sudan 0,431 milioane tone ¿i Israel - 0,366 milioane. România a mai exportat cantitå¡i semnificative în Italia, Spania, Vietnam, Etiopia, Pakistan, Emiratele Arabe
Unite, Germania, Grecia ¿i Austria. Principala ¡arå importatoare de porumb românesc a fost Spania - 1,352 mil.t, urmatå de Iran - 1,288 mil.t, Egipt - 0,597 mil.t, Turcia - 0,390 mil. t ¿i Italia - 0.362 mil.t. România a mai exportat în Olanda, Israel, Portugalia, Coreea de Sud, Irak, Germania, Liban, Noua Zeelandå. Pia¡a de desfacere pentru floareasoarelui este dominatå de Bulgaria, cu 0,438 mil.t, urmatå de Olanda - 0,228 mil.t, Turcia - 0,189 mil.t, Ungaria 0,158 mil.t, Portugalia - 0,112 mil.t, Spania - 0,053 mil.t, Italia - 0,035 mil.t.
Robert VERESS Profitul Agricol 41/2022
CULTURI VEGETALE
Gaura neagr\ din agricultura Ucrainei Estimarea de produc¡ie agricolå a Ucrainei pentru anul 2022 este de 65 de milioane de tone - cereale ¿i oleagionoase, a declarat Igor Prokopciuk, ambasadorul Ucrainei la Bucure¿ti. Dacå cifra se confirmå, ar fi o pierdere de 40% fa¡å de produc¡ia anului 2021. Cifrele de la Bruxelles nu concordå cu estimårile de la Kiev. Conform unui raport recent al Comisiei Europene, produc¡ia estimatå de grâu pentru sezonul 2021-2022 este de 33 de milioane de tone, în cre¿tere cu 7,6 milioane de t fa¡å de produc¡ia sezonului precedent. O scådere a produc¡iei cu 35%, la 21,5 mil. t, este a¿teptatå pentru sezonul 2022/2023.
Profitul Agricol 41/2022
În cazul porumbului este estimatå o produc¡ie de 42,1 mil.t în sezonul curent, în cre¿tere de la 30,3 mil.t fa¡å de sezonul precedent. Iar pentru sezonul urmåtor se estimeazå o pierdere de 30,7%, la 29,2 mil.t. ªi la floare ar urma så scadå produc¡ia cu 35,9%, la 10,5 mil.t, de la 16,4 mil.t în sezonul curent. Produc¡ia de rapi¡å ¿i de soia ar urma chiar så creascå u¿or ¿i în sezonul urmåtor, conform prognozei Comisiei. Prokopciuk insistå cå aproape 40% din economia Ucrainei s-a pråbu¿it din cauza råzboiului declan¿at de Rusia.
aproape de nivelul de export de dinaintea råzboiului. De la deschiderea "Coridorului Verde" din Odessa, s-au exportat aproape opt milioane de tone de cereale, 60% dintre acestea cåtre ¡åri din Asia, Africa, Orientul Mijlociu. Înså, situa¡ia este pe cale så se degradeze, din nou: 165 de vase sunt blocate de inspectorii ru¿i în strâmtoarea Bosfor, iar numårul lor este în cre¿tere. “De la declan¿area råzboiului, s-au furat cereale ucrainene în valoare de 550 de milioane de dolari, fiind tranzac¡ionate pe pie¡ele interna¡ionale”, sus¡ine ambasadorul Ucrainei.
În privin¡a exporturilor de cereale ucrainene, în luna septembrie s-a ajuns
Robert VERESS
25
OPINIE
Miza din spatele
Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR
Pe
4 octombrie a fost votat, în Comisia de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, proiectul de lege prin care s-au adus modificåri ¿i amendamente la unele articole din Codul civil privind arendarea terenurilor agricole. Printre aceste modificåri se numårå ¿i durata de arendare. Deputa¡ii din comisie au votat pentru 10 ani, a¿a cum au propus ini¡iatorii proiectului. Cu doar o lunå mai devreme, pe 29 iunie, senatorii din Comisia de Agriculturå votau ca durata minim a contractului de arendå så fie de 7 ani. Acum, urmeazå ca proiectul så intre la dezbatere în plenul Camerei Deputa¡ilor, camerå decizionalå. Abia atunci vom vedea dacå durata contractului de arendå va fi de 7 sau 10 ani.
P
ersonal, am participat la dezbateri în cele douå comisii, în calitatea mea de vicepre¿edinte LAPAR, ¿iam fost surprinså så constat cå nu existå nicio organiza¡ie a proprietarilor de teren în România. În cazul acesta, orga-
46
niza¡iile de fermieri au declinat cåtre legiuitor så decidå în numele proprietarilor de terenuri agricole care vor intra sub inciden¡a acestor modificåri. Dupå cumplita secetå din 2020, cele 4 mari organiza¡ii profesionale (PRO Agro, LAPAR, APPR ¿i UNCSV), reunite sub umbrela Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au fåcut demersuri, mai mult ca oricând, pentru a determina deciden¡ii politici så stabileascå o duratå minimå suficientå de arendare, care så dea stabilitate fermelor så facå investi¡ii în iriga¡ii ¿i tehnologii de conservare a apei în sol în vederea cre¿terii rezilien¡ei acestora la schimbårile climatice, ¿i nu numai. Deciden¡ii politici au în¡eles, iar actuala coali¡ie de guvernare ¿i-a propus så legifereze conform demersurilor fåcute de fermieri prin organiza¡iile profesionale. Fermierii au solicitat o duratå de arendare de 10 ani, întrucât au nevoie så convingå båncile, la solicitarea creditelor pentru investi¡ii, cå de¡in mijlocul principal de produc¡ie, pe toatå perioada de amortizare, a acestor investi¡ii, (care variazå de regulå între 8 ¿i 10 ani, dar poate ajunge ¿i la 20 de ani în cazul clådirilor). De asemenea, durata aceasta de arendare permite fermierului så poatå aplica o agrotehnicå cu includerea unor rota¡ii cu duratå lungå ¿i practici de agriculturå care måcar conservå, dacå nu îmbunåtå¡esc gradul de fertilitate al solului. Imediat dupå votul din Comisia de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, au început campaniile de manipulare a opiniei publice. Sunt duse atât în presa scriså, dar mai ales în social media. ¥ncå din titlul articolelor, se manipuleazå opinia publicå prin afirmarea unor
neadevåruri chiar de naturå juridicå. Pentru oameni neaviza¡i paragrafe pozi¡ionate ca titlu de articol precum “Råzboiul påmântului. Marii proprietari de terenuri ¿i arenda¿ii î¿i fac propriile legi. Micii proprietari de terenuri se tem cå arenda¿ii devin ståpâni pe påmântul lor” sau “Legea arendei pe minim 7 sau 10 ani - a doua confiscare a proprietå¡ii private în agriculturå dupå na¡ionalizarea din anii '60” - nu fac nimic altceva decât så creascå ura, care ¿i a¿a existå, în raport cu fermierii mari ¿i medii. Ce este foarte surprinzåtor pentru mine, dar ¿i pentru membrii AAC, este cå aceastå campanie de manipulare a fost lansatå de jurnale economice, unde nivelul de cunoa¿tere a mecanismelor care pun în mi¿care ¿i men¡in performan¡ele unui business este crescut. Într-o societate normalå era de a¿teptat ca exact aceste ziare så combatå, dacå sim¡eau nevoia, acest proiect de lege, prin analize economice prin care så arate cå durata minimå de arendare, de 7 sau 10 ani, dåuneazå performan¡elor economice ale mediului agricol. Folosirea mesajelor populiste, care din påcate prind foarte bine la mentalul colectiv al societå¡ii, nu fac nimic altceva decât så arate cå miza din spatele acestor campanii nu stå în ceea ce laså så se în¡eleagå la prima vedere. Aceste campanii de preså trâmbi¡eazå grija pentru proprietarii de terenuri ¿i mo¿tenitorii acestora pleca¡i în afara grani¡elor ¡årii. Se exprimå temeri cum cå proprietarii de teren vor råmâne captivi în contracte din care nu vor mai putea ie¿i sau nu vor mai putea dispune de dreptul lor de proprietate. Arenda¿ii vor fi cei care vor deveni ståpâni pe terenurile micilor proprietari de 1,2,3 sau 5 ha. Se accentueazå faptul cå orice membru de fami-
Profitul Agricol 41/2022
OPINIE
duratei de arendare lie sau mo¿tenitor ar dori så practice meseria de fermier nu va putea dispune de teren pe perioada în care a fost arendat ¿i va trebui så a¿tepte pânå la expirarea perioadei de arendare. A¿adar, se amestecå, cu bunå ¿tiin¡å, obliga¡iile asumate, pe care pår¡ile trebuie så le respecte în cadrul unui contract semnat legal, cu neadevåruri juridice, pentru a cre¿te ¿i mai mult opozi¡ia societå¡ii civile în raport cu acest proiect de lege. În opinia mea, campaniile de manipulare a opiniei publice, în speran¡a blocårii acestui proiect de lege, privind durata de arendare, are în realitate o altå mizå. Aceasta este pia¡a funciarå.
V
oi explica de ce cred asta. ºårile cu poten¡ial agricol, la nivelul sau peste România, au foarte bine reglementatå pia¡a funciarå atât în ceea ce prive¿te libera circula¡ie a terenurilor, cât ¿i dreptul de folosin¡å al acestora. România a fåcut ceva pa¿i cu privire la reglementarea vânzårii terenurilor agricole, dar nu a reglementat absolut deloc dreptul de folosin¡å al acestora, dupå abrogarea Legii 16/1994 odatå cu adoptarea noului Codului civil în 2009. Chiar dacå am reglementat vânzarea terenurilor så protejåm cumva fermierul, prin acordarea unui loc destul de sus în ierarhia preemptorilor, lipsa lichiditå¡ilor, din fermå, ¿i absen¡a unui credit funciar, cu o duratå de rambursare de minim 20 de ani, fac ca terenul så fie vândut la liber celui care are bani. Înså, prin reglementarea dreptului de folosin¡å, dacå terenul se aflå sub contract de arendå, cel care-l cumpårå este obligat så-l lase fermierului pânå la expirarea contractului de arendå. Aceasta permite ca investi¡iile planProfitul Agricol 41/2022
ificate, pe perioada de derulare a contractului de arendå, så fie duse la bun sfâr¿it. Cu cât durata de arendare este mai mare, cu atât interesul pentru a face speculå cu terenuri va scådea deci poten¡ialul de cre¿tere a pre¡urilor va fi domolit. Totodatå, cei care au disponibilitå¡i båne¿ti ¿i investesc în terenuri pentru a le da în arendå nu vor mai putea specula nivelul arendei, a¿a cum se întâmpå aståzi.
“
“în urmåtorii 10 ani vom avea la vânzare cel pu¡in 1.500.000 ha teren agricol. La un pre¡ mediu de 8.000 euro/ha, discutåm de o pia¡å funciarå cu o valoare de 12 miliarde euro.”
“ A¿adar, pia¡a funciarå a României este una foarte dinamicå ¿i atrågåtoare prin nivelul de fertilitate al solurilor, lipsa reglementårilor privind durata de arendare a terenurilor ¿i numårul mare de exploata¡ii de subzisten¡å ¿i semisubzisten¡å. În 2020, conform datelor APIA, aveam un numår de 571.005 beneficiari de subven¡ie, sub 5 ha, pentru o suprafa¡å de 1.335.681,68 ha. Din aceastå suprafa¡å, aproximativ 500.000 ha sunt de¡inute de beneficiari cu vârstå de peste 70 de ani, la care se mai adaugå 340.374,0 ha de¡inute de persoane între 60-70 de ani. Pe urmåtorul segment de mårime a exploata¡iei, între 5 ¿i 50 de ha, mai a-
dåugåm încå 2.400.504,21 ha de¡inute de 187.463 beneficiari de subven¡ii. Din acestea, 350.094,73 ha sunt lucrate de persoane peste 70 de ani, iar 418.647,66 ha de persoane între 60-70 de ani. În mediul rural este cunoscut faptul cå dupå decesul proprietarului mo¿tenitorii vând terenul, mai ales în cazul unor suprafe¡e mici, de câteva hectare. Luând în calcul speran¡a de via¡å a românilor, de 74 de ani, putem afirma cå în urmåtorii 10 ani vom avea la vânzare cel pu¡in 1.500.000 ha teren agricol. La un pre¡ mediu de 8.000 euro/ha discutåm de o pia¡å funciarå cu o valoare de 12 miliarde euro. La nivelul dobânzilor de aståzi, întrun termen de 10 ani, valoarea terenurilor se dubleazå. Asta înseamnå cå fermierii români, nici måcar cei mari care exploateazå peste 500 ha, în lipsa unui credit funciar nu-¿i vor permite så achizi¡ioneze aceste suprafe¡e. Cei care î¿i vor permite vor fi fondurile de investi¡ii sau investitorii din afara domeniului agricol. Dacå proiectul de lege va trece de Parlament, specula se va mai domoli.
În
concluzie, se fac eforturi foarte mari de cåtre to¡i cei interesa¡i så-¿i investeascå lichiditå¡ile în pia¡a funciarå din România pentru a bloca acest proiect de lege care zace prin sertarele deciden¡ilor politici, tot din cauza acestor presiuni, de mai bine de 3 ani. În ultimul an proiectul a gåsit voin¡å politicå pentru a fi promulgat. Pentru noi, fermierii, va fi mul¡umitor ¿i 7 ani, durata de arendare, chiar dacå ne-am dorit 10 ani.
47