nr. 40 din 26 octombrie 2022 - såptåmânal
8 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXV, nr. 40/2022
Cum nu s-a negociat PNS-ul Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR
Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Am participat la dezbaterile organizate de Ministerul Agriculturii privind creionarea Planului Na¡ional Strategic 2023 - 2027, în câteva grupuri de lucru, desemnatå fiind din partea LAPAR. Au fost 3 serii de dezbateri, cu 3 mini¿tri diferi¡i, în ultimele 10 luni. Fiecare ministru a venit cu gândirea proprie. Pânå la un punct pot în¡elege diferen¡a de gândire atâta vreme cât discutåm de doctrine politice diferite. Dar când vine vorba de acela¿i partid, asta eu n-o mai pot în¡elege. Cea mai intenså rundå, ¿i cea mai consistentå în opinia mea, a fost cea din februarie 2022. Ministru era Adrian Chesnoiu. De la prima întâlnire a Comitetului Consultativ Tematic, am în¡eles cå acest document, PNS-ul, nu vizeazå så punå în aplicare obiectivele Politicii Agricole Na¡ionale (PAN), ci obiectivele Politicii Agricole Comune (PAC). Fiind într-o pia¡å agricolå comunå, în esen¡å, diferen¡e mari nu ar trebui så existe între PAN ¿i PAC, câtå vreme nivelul de dezvoltare al agriculturii române¿ti, în ansamblul sectorului, ar fi similar cu cel al agriculturii europene. Dar între agricultura noastrå ¿i cea europeanå diferen¡ele sunt foarte mari. Este suficient så ne gândim doar la viabilitatea economicå a fermelor europene de dimensiuni mici ¿i a fermelor noastre similare ca dimensiune. În UE aceste ferme mici sunt viabile, întrucât fac parte dintr-un sistem economic care func¡ioneazå. Aståzi, nouå ne lipse¿te cu desåvâr¿ire acest sistem, motiv pentru care måsuri luate prin PNS-urile europene au func¡ionat la ei, pe când la noi nu.
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP
Noi trebuie så ne construim acest sistem simultan cu sus¡inerea fermelor mici pentru a le transforma din ferme neviabile în afaceri viabile din punct de vedere economic.
Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Acum, UE nu are nicio vinå cå suntem la al treilea exerci¡iu bugetar european ¿i nu am reu¿it, ca stat, så construim un cadru legal ¿i financiar care så permitå fermelor mici ¿i medii så ocupe în structura agricolå na¡ionalå o pondere similarå celor de la nivelul statelor din Vest.
Director
Dar nici fermierii medii ¿i mari de la noi nu au...
George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
O mai largå analizå a PNS-ului românesc ¿i cum armonizeazå el nevoile agriculturii noastre cu a¿teptårile europenilor, pute¡i citi în paginile 22-23. Profitul Agricol 40/2022
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Uraganul Ian a provocat daune de 1,5 miliarde de dolari
Iriga¡iile, între banii europenilor ¿i bugetul nostru na¡ional Hameiul prime¿te 45 milioane euro în varianta finalå a PNS
7
Scade pre¡ul îngrå¿åmintelor
8
Acordul culoarului din Marea Neagrå, în pericol
10
Sincronizarea informa¡iilor, ¿anså de informare corectå
26
Solu¡iile Sta¡iunii de la Lovrin la criza îngrå¿åmintelor
30
Asocia]ii profesionale Mai devreme de cinci ani seceta nu va fi asiguratå “Vom solicita clarificåri MADR fa¡å de rela¡ia cu For¡a Fermierilor”
13
14
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
Produc¡ia mondialå de oleaginoase
18
În SUA, produc¡ia de soia scade
20
Canada, o dilemå: cre¿te sau scade produc¡ia de rapi¡å?
21
Analiz\ Planul Na¡ional Strategic, între nevoile agriculturii ¿i condi¡ionalitå¡ile UE 22
Culturi vegetale Produc¡ii mari la porumb în Sibiu cu hibrizii Corteva
8
24
9
Egiptul ia måsuri pentru aprovizionarea cu furaje
10
Ucraina, pro sau contra OMG?
12
Gripa aviarå face ravagii în SUA
12
EuroTier: medaliile de aur ale lumii zootehnice
Profitabilitatea se ob¡ine prin Ionel Stan: închiderea cercului pierdere de 200.000 de euro, Ma[ini & utilaje 32 în 2023 New Hollland, Kwizda Agro: premiatå la expozi¡ia mondialå Experien¡a tehnologicå din Italia î¿i spune cuvântul 34 Corio Stubble Cracker Produc¡ii de peste 8 tone/ha economise¿te timp ¿i motorinå cu hibrizii de porumb Dekalb 36 John Deere 410 8XR, un tractor De ce nu se cer certificate puternic ¿i performant pentru cerealele din Ucraina? 37 Poettinger Servo ¿i Terrasem, Cre[terea animalelor un duo dupå care recoltezi profit A apårut Legea Laptelui 39 Noutå¡ile toamnei la Indagra Dosar penal pentru focarul de pestå Hobby porcinå din Timi¿ 42 La vânåtoare de... crap Vaci cu ochelari virtuali pentru cre¿terea produc¡iei de lapte 42 Transhuman¡å la Madrid! Ole...
43
46
48
50
51
52 54
57 58
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Hameiul prime[te 45 milioane euro în varianta final\ a PNS Planul Na¡ional Strategic transmis såptåmâna trecutå la Bruxelles include o rubricå pentru hamei, care, împreunå cu strugurii de maså, prime¿te o alocare de 45 de milioane de euro pentru înfiin¡are ¿i retehnologizare de ferme producåtoare de hamei. “Din câte ¿tiu, chiar dacå au mai venit observa¡ii, ele sunt de detalii ¿i de formå ¿i nu vizeazå aceastå måsurå. Deci, sunt ¿anse mari ca ea så treacå a¿a cum am propus-o noi. Bineîn¡eles cå orice se poate întâmpla, nu avem o versiune finalå, dar sunt ¿anse mari så se treacå”, se aratå optimist Costin Telehuz, secretar de stat în MADR. Legat de producerea orzului pentru bere, Telehuz spune cå acesta nu poate face obiectul unui sprijin cuplat, pentru cå nu este un sector care så fie în pericol de dispari¡ie sau så fie într-o crizå generalizatå, cum este, de exemplu,
proteina vegetalå în toatå Europa. “Europa trece perpetuat printr-o crizå de proteinå vegetalå care impacteazå produc¡ia animalå ¿i mai multe sectoare ¿i de aceea la nivel european existå måsuri de sprijin cuplat pentru produc¡ia de soia, mazåre ¿i toate legu-
minoasele. În cazul orzului pentru bere, va trebui så asiståm industria promovând orzul pentru bere ca o alternativå ¿i poate chiar ca o, cum så zic, o måsurå de adaptare la schimbårile climatice. În ultimii 3 ani am avut douå episoade de secetå severå. Orzul pentru bere poate fi o solu¡ie, dar trebuie så ¡inem cont de faptul cå orice produc¡ie este împinså sau este traså de cerere. Atâta timp cât avem cerere sus¡inutå, vom avea ¿i produc¡ie”, a explicat Telehuz. Acesta a sus¡inut cå orzul pentru bere are ni¿te particularitå¡i care îl fac mai pu¡in interesant, "blestemul" lui fiind ¿i faptul cå existå alternativå în produc¡ia vegetalå. “Orzul furajer e mult mai u¿or de fåcut ¿i mai ieftin. Orzul pentru bere este un produs care cere mai multå exigen¡å.”
Uraganul Ian a provocat daune de 1,5 miliarde de dolari Un raport preliminar estimeazå cå uraganul Ian a produs pierderi de 1,56 miliarde de dolari agriculturii din statul american Florida. Raportul, publicat de Universitatea din Florida, sus¡ine cå producåtorii de
citrice, pepeni ¿i legume au fost cel mai grav afecta¡i, împreunå cu crescåtorii de vaci. Universitatea a avertizat înså cå este vorba despre o estimare provizorie pentru cå nu toate distrugerile au fost centralizate. Raportul aratå cå furtu-
na a afectat aproximativ 5 milioane de pogoane de teren agricol, pe care se aflå culturi, animale ¿i alte active cu o valoare totalå de 8 miliarde de dolari. Uraganul Ian, cu o for¡å clasificatå în Categoria 4 (maximul este Categoria 5), a ajuns în sud-vestul Floridei pe 28 septembrie. El a provocat rafale de vânt cu viteze de pânå la 250 km/orå ¿i s-a deplasat spre zona centralå a statului, acolo unde existå cel mai mare numår de ferme. Efectele calamitå¡ii vor persista în timp, iar universitatea avertizeazå cå mul¡i arbori de pe planta¡ii vor muri în urmåtorii ani, în timp ce cursul unor râuri s-a modificat în mod permanent.
Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 40/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII 220 de milioane de lei pentru Zona Montanå Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane a deschis 3 programe de sprijin, pentru înfiin¡area de centre de colectare ¿i prelucrare a laptelui în zona de munte, centre de colectare ¿i prelucrare a fructelor de pådure, a ciupercilor, plantelor medicinale ¿i pentru înfiin¡area de stâne la munte. Suma alocatå celor 3 programe este de 220 milioane lei. Sesiunea de depunere se închide pe 21 noiembrie, la miezul nop¡ii. Finan¡area nerambursabilå poate ajunge la 90% în cazul unei stâne ¿i la 50% în cazul unui centru de colectare.
Scade pre]ul îngr\[\mintelor La nivel mondial, pre¡urile la îngrå¿åminte scad, în condi¡iile în care prea multe ferme ¿i-au amânat achizi¡iile, ceea ce a dus la declinul cererii ¿i apari¡ia unui fenomen de suprasatura¡ie, anun¡å Bloomberg.
La
începutul acestui an pre¡urile la îngrå¿åminte au atins valori record, dupå sanc¡iunile impuse Belarusului, un important producåtor. Asta a determinat marii producåtori mondiali så î¿i majoreze achizi¡iile ¿i så transporte cantitå¡i mari de produse pentru a evita problemele de pe lan¡urile de aprovizionare. Asta a dus la majorarea stocurilor de îngrå¿åminte în unele regiuni, iar acum agricultorii nu mai cumpårå, o situa¡ie care destabilizeazå ¿i mai mult pia¡a. “Fermierii americani ¿i-au redus achizi¡iile pentru acest input costisitor. Cererea mondialå pentru amoniac, fosfat ¿i potaså este în scådere comparativ cu situa¡ia din al¡i ani”, a declarat Alexis Maxwell, analist al Bloomberg Intelligence. Un index såptåmânal care urmåre¿te pre¡ul la uree în New Orleans a scåzut cu 3,2% vineri, continuând un declin care dureazå de o lunå, pe måsurå ce fermierii americani a¿teaptå så vadå cât de mult vor coborî pre¡urile. Companiile din industria de îngrå¿åminte mizau pe faptul cå fermierii vor cumpåra inputuri pentru culturile agricole, având în vedere pre¡urile ridicate la cereale. Înså pe måsurå ce fermierii au våzut cum pre¡ul produselor agricole scade,
Profitul Agricol 40/2022
dupå ce a atins valori ridicate, ¿i-au limitat cheltuielile, revenind asupra deciziilor privind aplicarea de îngrå¿åminte, momentul livrårilor ¿i impactul asupra recoltelor viitoare. De exemplu, chiar dacå cultivatorii de porumb trebuie så foloseascå azot în fiecare an, cei din SUA nu sunt nevoi¡i så facå acest lucru în perioada toamnei. Brazilia, cel mai mare importator mondial de îngrå¿åminte, se confruntå cu o situa¡ie similarå. ºara a importat cantitå¡i record de îngrå¿åminte în acest an pentru a se asigura cå fermierii såi vor avea suficiente inputuri pentru a majora suprafe¡ele cultivate. “Ritmul record al importurilor din acest an a dus la umplerea depozitelor, astfel cå Brazilia a fost nevoitå så re-exporte surplusul ceea ce a pus presiuni asupra pre¡urilor interne ¿i inter na¡ionale, pe måsurå ce Brazilia va importa volume mai mici în a doua jumåtate a anului”, sus¡ine Maisa Romanello, analist la firma Safras & Mercado. Pre¡urile la îngrå¿åminte în Brazilia au scåzut aproape la jumåtate fa¡å de vârfurile atinse în luna aprilie, ceea ce îi face pe unii så se întrebe cât de mult pot scådea. “Fermierii våd cum pre¡urile scad ¿i amânå achizi¡iile”, spune Jeferson Souza, analist la Agrinvest Commodities.
Agerpres
Clubul Fermierilor pregåte¿te o nouå ¿arjå de lideri Luni, pe 24 octombrie, când revista Profitul Agricol pleca spre tipar, la Bucure¿ti, Clubul Fermierilor Români organiza ceremonia de lansare a celei de a IV-a serii a programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå”. Au fost selectate 110 nume pentru seria din acest an. Tineri Lideri este un program care pregåte¿te tinerii fermieri så preia în mod profesionist afacerile familiei, så-¿i asume rolul de lideri în propriile afaceri, dar ¿i în comunitate, ¿i pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesionalå a fermierilor în structurile administra¡iei publice din România ¿i de la Bruxelles. Programul se adreseazå tinerilor de pânå în 35 ani, absolven¡i de facultate, provenind din familii de fermieri cu exploata¡ia înregistratå la APIA. Danone iese complet din Rusia Grupul Danone a anun¡at cå va ceda aproape toate activele din Rusia ¿i se a¿teaptå la pierderi financiare de un miliard de dolari. La începutul råzboiului, Danone a blocat investi¡iile în pia¡a ruså ¿i a redus semnificativ importul ¿i exportul de produse. Momentan nu se ¿tie cine va prelua activele companiei, înså surse neoficiale men¡ioneazå interesul grupului Econiva, unul dintre cei mai mari procesatori de lapte din Rusia. 9
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.
ale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 21 octombrie, a fost de 333 dolari/tonå (1.665 lei). A crescut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 17 octombrie.
¥n såptåmâna 17 - 21 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 377 dolari/tonå (1.885 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.
Grâu România
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 317 euro/t (1.553 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 333 euro/t (1.641 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 17.10 18.10 19.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 327
20.10 321 329 329
$/t 21.10 312 319 322
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 343 345 347 349 Dec 341 343 345 347 Ian 343 345 347 345
$/t 21.10 347 345 344
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 17.10 18.10 19.10 20.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 387 Ian 383 385 387 389
$/t 21.10 377 375 377
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.10 18.10 19.10 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335
euro/t 20.10 323 323 339 331 329 337
21.10 333 333 337 327 327 335
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
scåzut cu 12 dolari/tonå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei).
România FOB Constan¡a 313 euro/t (=) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 oct. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.485 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian
17.10 265 267 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
18.10 19.10 20.10 21.10 267 269 271 269 269 271 273 270 273 275 277 271 $/t
17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 273 275 277 285 283 271 273 275 283 281
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 7 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
- 17
-7
- 17
+ 57
fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 283 dolari/tonå (1.415 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå - 15
- 11
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+ 10
+ 185
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
18.10 19.10 20.10 21.10 323 327 333 327 323 327 333 327 317 319 325 323 327 333 337 333 331 337 341 340
Profitul Agricol 40/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (2.215 lei), în scådere cu 8 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
Nov Dec Ian
17.10 501 507 509
18.10 503 509 511
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 19.10 505 511 515
20.10 507 513 517
21.10 504 507 511
Nov Dec Ian
Orz
17.10 1.497 1.417 1.397
18.10 1.511 1.427 1.407
19.10 1.537 1.437 1.415
$/t
20.10 1.555 1.457 1.427
17.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313
FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.
18.10 293 293 285
21.10 1.575 1.467 1.429
euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
19.10 295 295 297
20.10 299 299 303
21.10 290 290 301
305 309 317 313 315 317 321 317
re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei) ¿i a scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-
Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 317 dolari/t (1.585 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 623 euro/tonå (3.053 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
PREºURI 17-21.10.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 10
+ 48
-2
Fa¡å de ultimul an - 69
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 451 449 447 445 443 447 445 443 441 439
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 725 euro/t (3.552 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov
$/t
17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 697 699 701 703 707
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022, a fost de 283 dolari/tonå (1.415
Nov Dec
chidere, pe 21 oct., a fost de 707 dolari/tonå (3.535 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 Dieppe 707 713 715 717 725 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 Nov 279 281 283 285 283 Dec 285 287 293 295 293
lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
A înregistrat o cre¿tere tot de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
17.10 Rouen 609 Dunquerque 617 Moselle 613
18.10 613 619 617
19.10 20.10 615 617 623 625 619 623
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
21.10 623 627 619
Nov Dec Ian
17.10 631 637 643
18.10 629 631 641
19.10 627 629 639
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 40/2022
+ 10
297 dolari/t
- 12
527 dolari/t
- 20
283 dolari/t
$/t
20.10 21.10 625 627 627 632 637 639
Grâu
333 dolari/t
$/t
17.10 18.10 19.10 20.10 21.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 21 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 527 dolari/tonå (2.635 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Vietnam 77.970 tone, Indonezia 77.850 tone ¿i Mexic 17.770 tone.
+4 17
MA{INI & UTILAJE
Ma[ini agricole - Nout\]ile Teoretic, Indagra este locul de întâlnire al principalilor importatori de mårci de renume. Sau ar trebui så fie, deoarece, în ultimii ani, tot mai multe firme s-au retras din acest show de tehnicå agricolå din diferite considerente. Cu toate acestea, încå mai sunt îndeajuns de mul¡i dealeri ¿i-au anun¡at participarea la expozi¡ia de la Bucure¿ti.
Agri-Alian¡a Noile modele de tractoare Kubota, cu puteri între 45 CP ¿i 150 CP, sunt gândite ca så corespundå nevoilor fermierilor: - la câmp - modelul M7-153 (cu transmisie continuu variabilå KVT, motor cu putere sporitå ¿i consum redus); - în fermele mixte - M6-121Utility (manevrabilitate foarte bunå ¿i capacitate mare de ridicare); - în podgorii sau livezi - M5-091 Narrow Power Crawler (cu sistem de ¿enile spate, creat special pentru lucrul în terenuri accidentate, în pante); - în fermå - M4-063 (multifunc¡ional, cu formå compactå ce permite virarea pe raze mici, dotat cu cabina Ultra Grand Cab II, spa¡ioaså ¿i confortabilå); - oriunde este nevoie de un tractor
Dicor Land Dicor Land are în portofoliul såu o serie de echipamente pentru prelucrarea solului, semånat, fertilizare ¿i tratamente fitosanitare: - plug Unico, - sprayere Campo 32 ¿i Tempo Ultra Isotronic + rezervor frontal, - distribuitor de îngrå¿åminte Primo EW + cårucior, - semånåtoare Chrono, - preså de balotat Extreme 266 HTC. 54
compact - modelul L1-452 (robust, durabil, u¿or de între¡inut). Pentru lucrarea primarå a solului, ele se îmbinå cu plugul reversibil Kubota RM 2000 - 4, cu 4 trupi¡e, cu necesar mic de putere de ridicare ¿i tragere ¿i uzurå reduså a pår¡ilor componente. Viticultorii se pot baza ¿i pe combina de recoltat struguri ERO Grapeliner 5150 V ¿i ma¿ina de pretåiat ERO pentru recoltarea delicatå ¿i eficientå a strugurilor ¿i între¡inerea viei. La culturå mare, combina Sampo Rosenlew Comia C8 cu heder de cereale are performan¡e foarte bune. Este echipatå cu sistem de batere în douå trepte, cu tobå de prebatere. Toba de batere mare ¿i latå este eficientå ¿i nu deterioreazå boabele.
De asemenea, Dicor Land oferå o serie de sisteme de iriga¡ii potrivite atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru cele medii sau mari: - tambur Irtec 110/300, - tambur Irtec 110/450, - motopompa 126CP I73C055, - sistem de înfå¿urare furtun, - tambur Irrimec 110/600, - tambur Irrimec 110/550, - motompa Irrimec Iveco 6cl N1221/310. Profitul Agricol 40/2022
MA{INI & UTILAJE
toamnei la Indagra NHR Agropartners
Tehnodiesel
NHR Agropartners vine cu o serie de noutå¡i, printre care tractorul Deutz-Fahr 6125 C, de 123 CP, în edi¡ie de culoare verde specialå. O altå noutate este semånåtoarea pneumaticå Sfoggia RT, pe 8 rânduri, cu sistem Isobus Elektra Drive. Tot la categoria noutå¡i se înscrie ¿i semånåtoarea de legume Sfoggia Calibra EVO Tandem. ªi în standul lor va fi prezentatå publicului o combinå de recoltat struguri Gregoire GL7.4, cu cap de recoltare cu pendul dublu ¿i reglare automatå ¿i continuå a distan¡ei între scuturåtori în func¡ie de grosimea vegeta¡iei. De asemenea, speciali¿tii NHR Agropartners oferå fermierilor prezentåri ale serviciilor de telemetrie disponibile pentru utilajele Same Deutz-Fahr ¿i JCB.
Tehnodiesel are în portofoliul såu numeroase modele de încårcåtoare Weidemann cu bra¡ telescopic, o bunå parte dintre acestea fiind prezentate ¿i la Indagra: - WM 1140 + lamå pentru gunoi 2 m, - WM 1390 + Kroko 1,9 m, - WM T4512 + cle¿te balo¡i B30, - WM 3080LPT + cupå 2,4 m, - WM 6027 + cupå de tåiat balo¡i, - WM 9580 + cupå 2,5 m, - WM 7035 + cupå 2,5 m. Aceste încårcåtoare asigurå vizibilitate perfectå în toate direc¡iile, au cabine confortabile ¿i performan¡e foarte bune de manevrare. Acest lucru este realizat prin a¿a-numita “Best View Cabin”, care are un parbriz mare ¿i curbat, cu o vedere bunå în sus, un geam lateral încålzit ¿i o capotå înclinatå pentru o vedere clarå în lateral ¿i un design al cabinei cu 4 stâlpi ¿i un geam pe spate panoramic pentru o vedere perfectå în spate sau spre roata din dreapta spate. Încårcåtoarele telescopice sunt disponibile în diferite variante de motoare Perkins puternice de 102 CP (numai la modelul T7035), 122 CP ¿i 136 CP. Sunt disponibile viteze de deplasare de 20, 30 ¿i 40 km/h. “ªoferul pe primul loc” a fost principalul obiectiv al proiectan¡ilor acestor încårcåtoare telescopice ¿i s-a ¡inut cont în primul rând de ergonomia de lucru, siguran¡a ¿i confortul ¿oferului. Trebuie eviden¡iatå consola cu suspensie, joystick ¿i tastaturi, un monitor de 18 cm, o dispunere ergonomicå a elementelor, un sistem de operare autoexplicativ orientat pe culori. Utilizarea pentru tractarea remorcilor cu o capacitate de tractare de pânå la 16 t este un alt atu al încårcåtoarelor Weidemann ¿i poate fi implementatå cu diferite cuple de remorcare, precum ¿i în combina¡ie cu un sistem de frânare pneumatic sau hidraulic.
Arpad DOBRE
Profitul Agricol 40/2022
55