nr. 39 din 19 octombrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Daea invitå asocia¡iile så-¿i plåteascå singure cotiza¡iile la Copa-Cogeca
8
Daea cåtre Alian¡å: “Nu vre¡i Fond Mutual? Atunci...” Fermierii vor cumpåra fabrica de zahår Ludu¿
7
1,8 miliarde în energie pentru iriga¡ii
8
10
Pre]uri [i pie]e
Cre[terea animalelor
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
35
Prognozele la grâu
Gheorghe Nea¡å vrea så omologheze varietå¡ile de ºurcanå
19
Artesana - artizanii laptelui
35
Scade produc¡ia de porumb
20
Sommet de l'Élevage a tras cortina
36
Pestå porcinå în Timi¿
10
DN Agrar Group modernizeazå ferma Apold
12
INS a calculat valoarea produc¡iei de anul trecut
12
Congresul European al Fermierilor
14
Culturi vegetale
Claas Quadrant Evolution, pentru paie de calitate
44
Inazuma - solu¡ia pentru combaterea dåunåtorilor la rapi¡å
Anvelope BKT siguran¡å la deplasarea pe pante
46
22
Opinii
Recomandåri agrotehnice la semånatul orzului Hyvido
24
Colosul din Filipe¿ti: Grup ªerban
25
Syngenta a lansat serviciul de cartografiere Interra Scan Virusul piticirii, pericolul din cultura de grâu
28
30
Radu Timi¿: Fermierii nu trebuie så a¿tepte ajutor de la stat
Gr\dina, via [i livada Serå verticalå pentru microplante benefice pentru sånåtate
INMA - 95 de ani de inovare cu bani pu¡ini
32
38
47
Hobby
Ma[ini & utilaje Noutå¡ile IPSO pentru agricultura de precizie
Un råspuns firav la întrebårile oamenilor de ¿tiin¡å
40
42
Vânatul de... somn
49
Festivalul paprica¿ului, vinului ¿i ¡uicii
50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lauren¡iu Baciu, învinuit de o pagubå de 300.000 de lei Direc¡ia de Investigare a Criminalitå¡ii Economice a terminat expertiza contabilå prin care stabile¿te prejudiciul adus LAPAR de fostul pre¿edinte Lauren¡iu Baciu. Acesta este acuzat de delapidare ¿i instigare la fals în înscrisuri sub semnåturå privatå. ¥n sarcina lui, organul de cercetare penalå re¡ine o pagubå de 337.094 lei. ¥n dosar, Lauren¡iu Baciu este inculpat alåturi de Eugenia Dragnea, fost director executiv al LAPAR. Ei i se imputå un prejudiciu de 23.087 lei. Iar în sarcina ambilor inculpa¡i cad al¡i 1,8 milioane lei. Grecia a¿teaptå o recoltå-record de måsline Produc¡ia de måsline a Greciei ar putea depå¿i 300 de mii de tone în acest sezon. Fermierii locali spun cå vor avea o produc¡ie excep¡ionalå, în special în insula Creta, dar au avertizat cå se confruntå cu o lipså criticå de for¡å de muncå. Grecii sunt avantaja¡i în acest an ¿i de problemele din Italia ¿i Spania.
1,8 miliarde în energie pentru iriga]ii România încearcå så implementeze un proiect pilot pentru infrastructura de iriga¡ii, investi¡ia ridicându-se la 1,8 miliarde euro pe o lungime a canalelor de iriga¡ii de 1.700 de kilometri, a declarat Marcel Bolo¿, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene. Banii ar veni prin programul REPowerEUm, finan¡at prin PNRR. “¥nseamnå ob¡inerea de energie din panouri fotovoltaice flotante, adicå cele care produc ¿i se muleazå pe dinamica cursului de apå, respectiv sunt a¿ezate aceste panouri fotovoltaice ¿i iau forma canalului de iriga¡ii, ceea ce le conferå acest grad de flexibilitate ridicat ¿i ajutå foarte mult func¡ionarea ¿i, în cele din urmå, asigurarea de apå pentru fermieri”, a men¡ionat Marcel Bolo¿. “În sta¡iile de pompare, inten¡ia noastrå este så aducem ¿i så înlocuim echipamentele energetice existente cu unele noi ¿i, din acest punct de vedere, consumurile energetice ar urma så fie reduse sim¡itor pentru ceea ce înseamnå economia de energie, dar ¿i automatizare a întregului proces din sta¡iile de pompare.” Arin DORNEANU
Pest\ porcin\ în Timi[ Prefectul jude¡ului Timi¿, Mihai Ritivoiu, a anun¡at, miercuri, 12 octombrie, cå suspiciunea de pestå porcinå africanå de la o fermå din Par¡a a fost confirmatå de laboratoarele specializate din Bucure¿ti. Urmeazå neutralizarea celor 39.000 de animale ¿i luarea de måsuri pentru combaterea råspândirii bolii. Practica ANSVSA este sacrificarea porcilor ¿i îngroparea lor în condi¡ii de siguran¡å. “Încå de mar¡i, 11 octombrie, am convocat la Prefectura Timi¿ reprezentan¡ii fermei, pe primarul comunei Par¡a, reprezentan¡ii Direc¡iei Sanitar-Veterinare Timi¿ ¿i 10
ai Administra¡iei Bazinale de Ape Banat Timi¿oara. Am identificat terenul unde se va realiza îngroparea ¿i am stabilit procedura de urmat”, a spus Ritivoiu. Miercuri, 12 octombrie, a fost iarå¿i convocat Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor pentru a definitiva måsurile. O prioritate este protejarea altor douå ferme, fiecare cu zeci de mii de porci, aflate la doar câ¡iva kilometri distan¡å, pentru ca pesta porcinå africanå så nu se extindå ¿i acolo.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 39/2022
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Congresul European al Fermierilor Florentin BERCU director executiv UNCSV
Såptåmâna trecutå, în Croa¡ia a fost organizat Congresul Agricultorilor Europeni. Din România a participat Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Au fost acolo peste 350 de producåtori, reprezentan¡i ai organiza¡iilor agricole din toatå Europa. De departe, subiectele centrale au fost criza cauzatå de råzboiul din Ucraina ¿i seceta care a lovit Europa. Dar s-a mai discutat ¿i despre necesitatea urgentårii aprobårii utilizårii tehnicilor de ameliorare moderne; a fost întoarså pe toate fe¡ele propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilå a produselor de protec¡ia plantelor; s-a vorbit despre pre¡urile foarte crescute la inputuri; despre necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substan¡e de protec¡ia plantelor. Delega¡ia românå a sus¡inut cå instrumentele pe care le are aståzi fermierul european sunt insuficiente pentru a råmâne sustenabil, iar problemele provocate de criza actualå trebuie så î¿i 14
gåseascå råspuns ¿i sus¡inere europeanå, nu doar localå. Pre¡urile inputurilor cresc ¿i existå o realå problemå cu capacitatea de autosus¡inere a fermierilor, dublatå de o crizå a fertilizan¡ilor. În România, foarte mul¡i fermieri nu mai pot sus¡ine costurile de produc¡ie, iar aceasta este o problemå generalå a fermierului european. Dublate de o interdic¡ie de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reu¿i så producå, vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta pre¡ul final ¿i jumåtate de miliard de consumatori europeni. Este clar cå fermierii ¿i cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-¿i putea continua activitatea în aceste condi¡ii ¿i så nu se ajungå la o problemå socialå. Pentru a avea acces mai facil la instrumente financiare, este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC så cuprindå flexibilizåri pentru a permite asigurarea cofinan¡årii instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecårui stat. Conflictul din Ucraina se prelun-
ge¿te, din påcate. Se pare cå nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainean va trebui sus¡inut în tot acest timp ¿i chiar o bunå perioadå dupå încheierea conflictului. Uniunea Europeanå trebuie så fie, în continuare, solidarå. România ¿i celelalte state vecine au sus¡inut acest ajutor, uneori chiar prin sacrifcarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au pre¡uri mult mai mici ¿i au fost importate în cantitå¡i mari, iar acest lucru nu este posibil så nu creeze dezechilibre ale pre¡urilor ¿i ale capacitå¡ilor logistice, dar nu putem fi de acord cu importul de floarea-soarelui ¿i porumb tratate cu substan¡e interzise în Uniunea Europeanå sau cu rapi¡a modificatå genetic ajunså pe teritoriul european. Îngrijorårile delega¡iei române au fost confirmate ¿i în concluziile pre¿edin¡ilor Copa-Cogeca. Ace¿tia au atras aten¡ia asupra noii situa¡ii complicate, cu provocåri inedite, în care se aflå sectorul agroalimentar european. Urmåtorul Congres al Fermierilor Europeni va avea loc în 2024, la Bucure¿ti. Profitul Agricol 39/2022
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 14 octombrie, a fost de 333 dolari/tonå (1.665 lei). A crescut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 10 octombrie.
România FOB Constan¡a 377 euro/t (+ 4) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. ¥n såptåmâna 10 - 14 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 383 dolari/tonå (1.915 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 38 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 307 euro/t (1.504 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 33 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 297 dolari/t (1.485 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 353 euro/t (1.730 lei). A crescut cu 36 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 10.10 11.10 12.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 329
13.10 329 332 331
$/t 14.10 324 330 329
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 347 349 353 357 Dec 343 347 351 355 Ian 341 347 349 353
$/t 14.10 355 354 351
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 391 Ian 383 385 387 389
$/t 14.10 383 385 387
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.10 11.10 12.10 Rouen 317 321 327 Dunquerque 317 321 327 Pallice 313 320 321 Creil FOB 311 317 327 Moselle FOB 309 313 321 Rouen FOB 317 327 333
euro/t 13.10 333 333 329 331 329 341
14.10 353 353 357 347 347 350
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
crescut cu 12 dolari/tonå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei).
România FOB Constan¡a 313 euro/t (+ 8) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 oct. 2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.485 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian
10.10 263 261 263
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
11.10 12.10 13.10 14.10 265 267 269 273 263 265 267 275 265 267 269 273 $/t
10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 273 275 277 279 285 271 273 275 277 283
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 24 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+5
+ 12
+ 17
+ 87
fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 20 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -1
+4
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+ 35
+ 102
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
11.10 12.10 13.10 14.10 323 327 337 343 323 327 335 345 317 319 321 335 327 333 337 347 331 335 339 357
Profitul Agricol 39/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia
na 167.970 tone, Indonezia 79.850 tone, Vietnam 77.970 tone, Pakistan 77.970 tone ¿i Mexic 32.770 tone.
¥n såptåmâna 10 - 14 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.285 lei), în scådere cu 6 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
10.10 523 515 521
Nov Dec Ian
11.10 525 517 525
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 12.10 527 525 530
13.10 529 527 531
14.10 513 517 519
Nov Dec Ian
Orz
10.10 1.397 1.317 1.277
11.10 1.411 1.337 1.297
12.10 1.437 1.357 1.315
10.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313
FOB Constan¡a 317 euro/t (+10) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.
11.10 293 293 285
$/t
13.10 1.455 1.377 1.335
14.10 1.525 1.445 1.409
euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
12.10 295 295 297
13.10 299 299 213
14.10 307 307 319
305 309 317 327 315 317 321 327
re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 307 dolari/t (1.535 lei), mai mare cu 22 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul orzului pentru be-
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 633 euro/tonå (3.102 lei). A crescut cu 62 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
10-14.10.2022
PREºURI
18
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni + 35
+ 20
- 80
Fa¡å de ultimul an +110
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec
10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 463 467 469 451 457 459 465 467 459 469
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 710 euro/t (3.479 lei). A crescut cu 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov
$/t
10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 677 679 685 693 697
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 octombrie 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.435
Nov Dec
chidere, pe 14 oct., a fost de 697 dolari/tonå (3.485 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 629 euro/t (3.083 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 Dieppe 677 685 697 707 710 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 Nov 279 281 283 285 287 Dec 285 287 293 295 297
lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
A înregistrat o cre¿tere tot de 56 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
10.10 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581
11.10 583 583 585
euro/t 12.10 13.10 585 597 585 599 597 609
14.10 633 627 619
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Dec Ian
10.10 629 631 639
11.10 623 627 631
12.10 621 625 629
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
+ 10
297 dolari/t
+ 12
547 dolari/t
=
287 dolari/t
$/t
13.10 14.10 613 633 623 627 617 639
Grâu
333 dolari/t
$/t
10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 547 dolari/tonå (2.735 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 octombrie 2022.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
+8
Profitul Agricol 39/2022
Pre]uri [i pie]e
Prognozele la grâu Topul ¡årilor cu produc¡ii mari la grâu: China - 138 milioane tone UE - 134,8 milioane tone India - 103 milioane tone Rusia - 91 milioane tone SUA - 45 milioane tone Canada - 35 milioane tone Australia - 33 milioane tone Ucraina - 20,5 milioane tone Argentina - 17,5 milioane tone Marea Britanie - 14,6 milioane tone
Pe 12 octombrie a fost publicat noul raport al Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA), cu date noi despre produc¡ii, stocuri ¿i pia¡a cerealelor la nivel global, pentru anul de comercializare 2022/23 La grâu, se anun¡å o produc¡ie de 782 milioane tone la nivel mondial, mai mare cu aproape 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ¥n SUA, se anun¡å o produc¡ie de 45 milioane tone de grâu, mai micå cu 4 ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au crescut cu 14 dolari/tonå, atingând 327 dolari/tonå. Cota¡iile UE au crescut cu 25 dolari în ultima lunå ¿i au ajuns la 359 dolari/tonå, din cauza incertitudinii privind capacitå¡ile de export la Marea Neagrå.
Profitul Agricol 39/2022
milioane tone ca anul trecut. Produc¡ia din Argentina a scåzut cu 1,5 milioane tone, la 17,5 milioane tone, prin reducerea suprafe¡ei cultivate ¿i a randamentelor mici, din cauza secetei. ¥n UE, produc¡ia de grâu este estimatå la 134,8 milioane tone, mai mare cu 2,7 milioane de tone, în principal datoritå perspectivelor mai mari din Polonia ¿i Germania. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone, cu 9 mil. tone mai mult decât anul trecut), UE (35 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), Canada ¿i Australia, cu câte 26 milioane tone, SUA, cu 21,5 milioane tone. În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. Cota¡iile din Australia au înregistrat o cre¿tere de doar 5 dolari/tonå ¿i au închis la 376 dolari/tonå, datoritå volumelor mari exportate cåtre Asia. Cota¡iile din Argentina au crescut cu 20 dolari/tonå, la 420 dolari/tonå, deoarece prognozele de produc¡ie pentru 2022/23 au fost reduse din cauza lipsei prelungite a precipita¡iilor.
tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,4 mil. tone). Consumul mondial s-a redus cu 0,9 milioane de tone, la 790,2 milioane tone, iar stocurile estimate pentru 2022/23 sunt reduse cu 1 milion de tone, la 267,5 milioane.
ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23
Varia¡ie fa¡å de 2021/22
China 144,3 mil. tone
+ 2,3 mil. tone
SUA
16,5 mil. tone
- 2,6 mil. tone
Rusia
15,4 mil. tone
+ 4 mil. tone
India
11,5 mil. tone
- 8 mil. tone
UE
10 mil. tone
- 3,4 mil. tone
Doar pre¡urile din SUA au avut cel mai mare salt, de 67 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 459 dolari/tonå, în urma publicårii noului raport USDA care a redus prognozele de produc¡ie din SUA sub a¿teptåri. Cota¡iile canadiane au urcat la 402 dolari/tonå, cu o cre¿tere de 33 dolari/tonå. 19
CRE{TEREA ANIMALELOR
Radu Timi[> Fermierii nu trebuie s\ a[tepte ajutor de la stat Radu Timi¿, proprietarul grupului Cris-Tim ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Române a Cårnii, este un om de afaceri pursânge în România. El a pornit de la procesare spre agricultura mare.
F
ermier ¿i procesator în acela¿i timp, el ¿i-a diversificat afacerile an de an pentru cre¿terea profitului. Lucreazå peste 1.000 de hectare la Bolde¿ti-Scåeni, jude¡ul Prahova, unde are ¿i peste 2.000 de vaci. “De la såmân¡å la raft, noi avem toate verigile sub control, spune omul de afaceri. Jucåtorii nu mai plåtesc impozite pe salariile angaja¡ilor cåtre stat, astfel cå salariile angaja¡ilor no¿tri au crescut cu minim 35%. Este un ajutor mare pentru noi, cei din industria alimentarå. Acela¿i lucru s-a întâmplat mai înainte în construc¡ii ¿i s-a våzut evolu¡ia acestui domeniu. Pobabil cå aceastå måsurå va ajuta mult industria alimentarå ca så råmânå în joc. Discutam recent cu ni¿te parteneri din Spania, care spuneau cå paradoxul este cå dezvoltarea zootehniei este singura solu¡ie pentru contracararea scumpirii îngrå¿åmintelor chimice ¿i pentru protec¡ia mediului. Având o zootehnie slabå, påmântul României nu este contaminat cu nitri¡i ¿i nitra¡i. De aceea, este o inep¡ie så închidem fermele zootehnice fiindcå polueazå. Dimpotrivå, trebuie så le promovåm, crede Radu Timi¿. “Noi, dacå nu gåsim o solu¡ie så folosim îngrå¿åmânt natural, sigur ne pa¿te foametea. Ca jucåtori mari sau mijlocii din industria alimentarå, nu putem så a¿teptåm solu¡ii numai din 38
partea statului. Noi avem deja în compania noastrå 12 sta¡ii de biogaz, o sta¡ie de biomaså de 1 MW, iar acum instalåm 5 sta¡ii solare. Noi ne-am rezolvat problema necesarului de energie. Suntem independen¡i. Am construit 5 fabrici de procesare, unde apa trebuie så fie ieftinå. Apa a ajuns la 6,5 lei metrul cub. Noi o producem cu 1,5 lei metru cub, dar cu sta¡ii de osmozå inverså. Trebuie så dezvoltåm logistica. Vin furnizorii la poarta noastrå ¿i ne costå motorina cu 10-15% mai ieftin. Asta înseamnå så ai o flotå performantå, care så ne asigure dinamismul afacerii ¿i så cre¿tem astfel productivitatea ¿i eficien¡a. Dacå investe¿ti în automatizare ¿i în digitalizare, te po¡i ridica. Noi trebuia så ne trezim acum 3-4 ani, så investim în ramurå. Vå dau un exemplu de la noi din grup. Avem o fermå cu 2.000 de vaci cu lapte. Am început så gestionez tot ce înseamnå dejec¡ie. Am adus instala¡ii din Austria, separåm purinul de balegå. Balega o facem direct compost cu ni¿te instala¡ii speciale. ªi reu¿im så dåm purinul di-
rect la plante. Mai mult, am adus ni¿te bacterii din Canada, le punem în bazinele noastre de 25.000 de tone ¿i distrugem azotul. În 2023, nu vom mai folosi îngrå¿åminte chimice. Costurile scad ¿i, chiar cu aceastå secetå mare, noi am ob¡inut cantitå¡i duble de cereale, comparativ cu cât am produs în al¡i ani. Solu¡ii existå, dar trebuie så le gândim. În ce condi¡ii cre¿tem vaca? Am ajuns la performan¡a medie de 40.000 de litri de lapte pe cap de vacå. Avem vaci cu peste 70 de litri pe zi. De¡inem primul program de procesare a laptelui din Europa: laptele nostru nu mai are cazeinå ¿i nici lactozå. Vreau så spun cå mediul de afaceri trebuie så devinå participativ, nu putem a¿tepta totul numai de la guvern”. Fermierii români nu trebuie så se teamå de concuren¡a fermelor occidentale pentru cå ei au oricum produse mai bune ¿i mai proaspete. Este înså esen¡ial så creascå productivitatea prin automatizare ¿i digitalizare.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2022
MA{INI & UTILAJE
Anvelope BKT - siguran]\ la deplasarea pe pante A conduce un utilaj agricol de 3 tone pe un câmp plat este una, a face acela¿i lucru în pantå este cu totul altceva. ªi nu vorbim doar de dificultå¡ile opera¡ionale, ci, în primul rând, de siguran¡a ¿oferului. Riscul de råsturnare sau accidente în anumite situa¡ii este foarte ridicat ¿i atât producåtorii de tractoare, cât ¿i producåtorii de anvelope î¿i modernizeazå ¿i îmbunåtå¡esc gamele de produse în fiecare an, urmårind cre¿terea siguran¡ei ¿i performan¡elor. A¿adar, ce trebuie så lua¡i în considerare când alege¡i o anvelopå pentru opera¡iuni în pantå? Factorii principali sunt presiunea de umflare, banda de rulare, lå¡imea, structura, amprenta, compozi¡ia ¿i dimensiunea.
Presiunea în anvelope Dacå lucra¡i în pantå, presiunea este cel mai important parametru. Un risc obi¿nuit pe care îl reprezintå o anvelopå umflatå necorespunzåtor este acela cå for¡ele laterale fac ca anvelopa så alunece din jantå. Dacå panta depå¿e¿te 11 grade, anvelopele sunt supuse unui stres
mecanic puternic pe pere¡ii laterali ¿i taloane, ce poate duce la deteriorarea sau ruperea taloanelor. Dacå utiliza¡i în pantå anvelope radiale folosind valorile recomandate ale presiunii de umflare pentru uz agricol normal, existå riscul ca ele så nu poatå suporta greutatea suplimentarå cauzatå de cre¿terea for¡elor gravita¡ionale laterale. Acest lucru poate duce la råsturnåri ale echipamentului. Presiunea minimå recomandatå pentru condi¡ii normale este de 0,6 bari (9 psi). Atunci când se opereazå în pante cu o înclina¡ie de pânå la 20%, presiunea poate cre¿te cu pânå la +25%, fårå a depå¿i valoarea maximå a presiunii nominale de umflare a anvelopei.
Banda de rulare ¿i dimensiunea Aceste elemente pot afecta, ¿i ele, siguran¡a ¿i performan¡a anvelopelor în pante. Anvelopele radiale sunt, în general, cel mai des folosite produse în aplica¡iile în pantå, atât pentru tractoare, cât ¿i pentru combine. Acestea au, în fapt, o amprentå mai uniformå ¿i mai latå pe sol fa¡å de anvelopele conven¡ionale, oferind, astfel, o trac¡iune ¿i o stabilitate lateralå superioare. Modelul adecvat al benzii de rulare spore¿te performan¡a echipamentu46
lui pe iarbå noroioaså sau alunecoaså ¿i permite rularea fårå a se deteriora solul pe care se efectueazå opera¡iunile. Reducerea alunecårii înseamnå eficien¡å sporitå, care are ca rezultat o economie mai mare de combustibil ¿i o uzurå reduså a anvelopelor. Anvelopele cu un diametru mai mic ¿i o lå¡ime mai mare sunt de preferat deoarece garanteazå o stabilitate sporitå.
Pentru lucrul în pantå, BKT recomandå: Trac Super - o anvelopå radialå potrivitå în special pentru aplica¡iile pe suprafe¡e mari precum paji¿tile, parcurile ¿i transferurile rutiere pe drumuri late. Ea oferå o stabilitate extraordinarå pe terenuri cu pante. Agrimax RT 765 - asigurå o trac¡iune optimå ¿i confort pe toate suprafe¡ele, în orice moment, datoritå suprafe¡ei mari de contact. Este adecvatå pentru utilaje agricole care func¡ioneazå pe pante u¿oare ¿i medii în aplica¡ii în regim greu de lucru, precum cultivarea solului, deplasarea pe câmp ¿i ¿osea, recoltarea ¿i stropirea viei, asigurând, totodatå, o compactare reduså a solului.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2022
OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Un r\spuns firav la întreb\rile oamenilor de [tiin]\
R
eglementårile europene privind OMG-urile au cunoscut o nouå întorsåturå såptåmâna trecutå, când Bruxelles-ul a propus o modificare a cadrului de reglementare european privind OMG-urile pentru a încuraja biotehnologia din 2023. Acest program are în vedere o dorin¡å clarå de a încuraja dezvoltarea biotehnologiei plantelor, aceasta din urmå fåcând posibilå o mai mare rezisten¡å a plantelor la schimbarea climei. Comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, inten¡ioneazå så depunå o propunere de modificare a legisla¡iei în 2023.
A
ceastå evolu¡ie este într-adevår esen¡ialå pentru ca Uniunea Europeanå så poatå participa pe deplin la comer¡ul agricol mondial ¿i så ocupe locul care corespunde economiei sale. Într-adevår, UE constituie o singularitate în emisfera nordicå odatå cu hotårârea Cur¡ii Europene de Justi¡ie din iulie 2018, care a statuat cå modificårile genetice efectuate de biotehnologii de primå genera¡ie, precum transgeneza, dar ¿i cele efectuate folosind noi tehnici genomice (NGT new tehnicile genomice conform termenului adoptat de Comisia Europeanå în aprilie 2021) erau considerate OMG-uri ¿i reglementate prin Directiva 2001/18. Cu toate acestea, NGT sunt clasificate, în special tehnicile de editare a genomului, cu emblematicul CRISPR, o tehnicå u¿or de implementat, mai preciså ¿i mai pu¡in costisitoare decât celelalte. Descriså în 2012 de Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna, care au primit Premiul Nobel pentru Chimie Profitul Agricol 39/2022
în 2020 pentru aceastå descoperire, aceastå tehnicå poate modifica genomul într-un mod minor, în a¿a fel încât så fie imposibil prin examinarea rezultatului anumitor modificåri genetice så se cunoascå dacå produsul ob¡inut rezultå din mutageneza spontanå, mutageneza vizatå sau tehnici conven¡ionale de selec¡ie practicate de mai bine de jumåtate de secol, adicå nu se ¿tie dacå a fost gåsit întâmplåtor în naturå sau dacå a fost realizat în laborator. În aceste condi¡ii, multe ¡åri din întreaga lume au decis så nu aplice reglementårile lor privind OMG-urile produselor editate pe genom care nu pot fi distinse de produsele ob¡inute în mod natural sau prin tehnici conven¡ionale. Dar acestea råmân supuse, desigur, procedurilor na¡ionale în vigoare pentru autoriza¡iile de introducere pe pia¡å pentru produse noi.
C
omisia Europeanå a demarat în 2021 o procedurå de modificare a reglementårilor privind NGT (noi tehnici genomice). Aceastå procedurå este complexå ¿i cuprinde mai multe etape, organizate în jurul unui studiu ¿tiin¡ific, al unei analize de impact ¿i apoi a unei consultåri publice, care pe 22 iulie 2022 s-a încheiat, iar pe 16 septembrie 2022 au fost publicate rezultatele sale. O mare majoritate (79%) din cele 2300 de contribu¡ii (inclusiv 2.196 de cetå¡eni) au fost în favoarea revizuirii reglementårilor pentru OMG-uri. Comisia Europeanå a luat act de acest lucru ¿i va începe faza finalå, care constå în propunerea unui nou cadru de reglementare în 2023… dar numai pen-
tru anumite Noi Tehnici Genomice (NGT). Aceastå modificare a reglementårilor europene vizeazå doar tehnicile de mutagenezå ¡intitå ¿i cisgeneza (o tehnicå în timpul cåreia transferurile de gene apar¡inând aceleia¿i specii sunt efectuate prin inginerie geneticå) aplicate doar aplica¡iilor plantelor. Microorganismele ¿i animalele nu sunt vizate. Comisia Europeanå considerå cå activitatea Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå, EFSA, privind inofensivitatea acestor tehnici aplicate animalelor ¿i microorganismelor nu este, pânå în prezent, suficient de fundamentatå. Se ridicå multe voci, în special cele ale Academiei Veterinare Franceze ¿i ale Uniunii Europene a Academiilor Agricole (UEAA), pentru a lua în considerare cererile NGT în cazul animalelor de fermå. Într-adevår, NGT oferå noi mijloace de a face fa¡å zoonozelor (boli transmisibile de la animale la om) ¿i panzootiilor (epidemiilor animale).
A
siståm deja la o primire favorabilå din partea guvernelor statelor membre. Înainte de a lua o decizie oficialå, pe 26 septembrie la Bruxelles, mini¿trii Agriculturii din ¡årile membre UE ¿i-au exprimat sprijinul în cadrul unei reuniuni pregåtitoare, din 16 septembrie, la Praga (UE este sub pre¿edin¡ia cehå).
C
ompaniile de biotehnologie care sunt consor¡ii interna¡ionale încep så aibå din nou încredere în alegerile ¿tiin¡ifice ¿i tehnologice ale Uniunii Europene. 47