Issuu

nr. 38 din 12 octombrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 38/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Salvatorii An dupå an, Europa devine tot mai entuziastå în privin¡a agriculturii ecologice. Ecologia este panaceul, hapul minune, care ar avea puterea så vindece orice boalå ar face båtrânul continent. ªi nu se poate så nu sesizezi, de la o vreme, plåcerea demagogicå a unora de a-¿i exhiba ecologismul. Cine så se mai întrebe de ce nu sunt sinceri, ce se ascunde sub romantismul lor alimentar? La Bruxelles, activi¿ti frenetici se învârt pe lângå cercurile puterii ¿i încearcå så impunå agenda lor particularå, ecologicå, desigur, în numele binelui tuturor. Un bine fåcut cam cu for¡a... Ei sunt loby¿tii! ¥n general oameni tineri, sunt bine plåti¡i, vorbesc fluent câteva limbi stråine. Umblå mai mereu preocupa¡i, au mereu un task, un deadline. Ai zice cå, dacå se opresc o clipå så-¿i tragå sufletul, agricultura, lumea întreagå se va opri în loc. Doar cå în ONG-urile din spatele lor se amestecå de-a valma membri din Elve¡ia ¿i Rusia, Ucraina ¿i Norvegia, Malta ¿i Kazahstan, intuie¿ti finan¡åri sulfuroase ¿i o agendå strålucit disimulatå. Iar cu cât ei apaså mai tare pedala discriminårii pozitive a agriculturii ecologice (prin ecoscheme, condi¡ionalitå¡i, GAEC etc.), cu atât Europa se afundå în probleme financiare...

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Andrei OSTROVEANU

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 38/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Putin a primit cadou un tractor

Pre¡ul grâului a crescut dupå atacul asupra Kievului

Epidemie-record de gripå aviarå în Europa

O furtunå într-un pahar cu apå

Un uragan devasteazå agricultura din Florida

ANT se plåte¿te dupå sårbåtori

Comisia solicitå României hår¡i actualizate de risc de inunda¡ii

Criza îngrå¿åmintelor i-a lovit greu pe fermierii din Timi¿

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

And, the winner is... Romania!

Lupta lui Mircea Boteanu cu bolile ¿i dåunåtorii la rapi¡å

UE: cea mai slabå recoltå de porumb din ultimii 15 ani 16 Gr\dina, via [i livada La 26 de ani, Ionel Burtea realizeazå vânzåri Culturi vegetale de 6 milioane de euro 34 Helicoverpa a depå¿it PED Cre[terea animalelor în Câmpia Båråganului 18 Pre¡ul laptelui Viziru: Produc¡ie de aproape 20 de tone nu acoperå cheltuielile 36 cu hibridul Corteva P0937 19 Observa¡ii la propunerea privind Utilizarea Durabilå a PPP-urilor

Comisia vrea så reducå pragul minim de reziduuri de pesticide

Controlul bolilor la rapi¡å Ghid de bune practici

Hibrizi de floarea-soarelui cu rezisten¡å geneticå la manå

Expozi¡ia de oi Breaza Regina ºurcanelor a atras mii de vizitatori

Ma[ini & utilaje Deutz-Fahr Seria 6 a primit opt modele noi

Marian Popa, un adevårat fan John Deere

Serv Class î¿i extinde re¡eaua de distribu¡ie

Încårcåtoare Claas Scorpion mai performante, mai eficiente

Noile pluguri Kverneland 2300 S ¿i 3300 S

Opinii

Biotehnologia plantelor: progrese semnificative!

Dumitru Grigorean: La ACBCR constituim ferme de elitå

Vânåtoarea de... caras

Pia¡a restrânså a vitei de carne

Seceta cre¿te profitul fermelor verticale

Hobby

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O furtun\ într-un pahar cu ap\ Asocia¡ia For¡a Fermierilor, conduså de jurnalistul Vlad Macovei, a trecut o linie ro¿ie ce pårea cå demarcå rela¡ia mediului asociativ cu Ministerul Agriculturii.

Mar¡i, 4 octombrie, dupå obi¿nuita ¿edin¡å a conducerii MADR cu asocia¡iile de fermieri, Vlad Macovei, pre¿edintele Asocia¡iei For¡a Fermierilor, s-a dus la ministrul Petre Daea, pentru a-l invita la douå evenimente pe care le organizeazå, Congresul Fermierilor ¿i Balul Fermierilor. Înså Macovei nu s-a mul¡umit så înmâneze invita¡ii, ci i-a solicitat ministrului sprijin pentru ca institu¡iile din subordine, în special direc¡iile agricole din sudul ¡årii, så distribuie astfel de invita¡ii cåtre to¡i fermierii. Ministrul a acceptat ¿i le-a trasat sarcinå secretarilor de stat så se ocupe de aspectele organizatorice. Însårcina¡i fiind de ministru, secretarii de stat Sorin Moise ¿i Ion Gåman au trimis adrese scrise cåtre structurile din subordine, solicitându-se transmiterea mai departe de invita¡ii cåtre to¡i fermierii. Ajunså în teritoriu, adresa a stârnit confuzie. Nefiind vorba de o dispozi¡ie de serviciu clarå, fiecare director a interpretat solicitarea de la Bucure¿ti cum a ¿tiut. Unii au ales så o ignore, al¡ii så o considere o simplå informare. La Cålåra¿i, Ion Stan, mai hâr¿it în func¡ie, a preferat så se ocupe de organizarea Zilei Produselor Agroalimentare Române¿ti, sarcinå primitå pe linie de guvern. Despre adresa de la minister spune cå ar fi mai mult o invita¡ie cåtre directorii de direc¡ii jude¡ene. “Noi, directorii, ne vom prezenta, pentru cå este o sårbåtoare a fermie8

rilor. Dar n-am primit o dispozi¡ie, o sarcinå de serviciu”. Dar au fost ¿i directori mai zelo¿i, care au redactat invita¡ii pe care le-au trimis fermierilor din baza de date. Este cazul Elenei Gabriela Ciobanu, director executiv al Direc¡iei pentru Agriculturå Ialomi¡a. Prin adresa 8397, din 7 octombrie, Ciobanu le transmite fermierilor din jude¡ invita¡ia de participare la evenimentele For¡a Fermierilor. În preambulul documentului, Ciobanu precizeazå cå demersul este realizat la solicitarea ministrului Agriculturii, Petre Daea, ¿i a secretarilor de stat din MADR, Sorin Moise ¿i Ion Gåman. Un fermier surprins de situa¡ie a pasat hârtia primitå de la DAJ Ialomi¡a presei agricole, iar presa agricolå a sesizat faptul cå situa¡ia este cel pu¡in dubioaså. De ce så caute Ministerul Agriculturii musafiri pentru petrecerea unei persoane private? Foarte rapid au apårut ¿i reac¡iile contrare. Pre¿edintele APPR, Nicolae Sitaru, ¿i vicepre¿edin¡ii LAPAR, Nina Gheorghi¡å ¿i Alexandru Baciu, au criticat demersul ministerului. “Pare cå ministerul se transformå în agen¡ie de promovare a unei anume organiza¡ii de fermieri”, afirmå Sitaru.

“Este folosirea cel pu¡in incorectå a unor însemne oficiale în interes privat”, adaugå Nina Gheorghi¡å. “Nimeni pânå acum nu ¿i-a permis så facå a¿a ceva ¿i ar trebui så ne asiguråm cå nu se va repeta”, completeazå Alexandru Baciu. Petre Daea a în¡eles cå are o pozi¡ie greu de apårat ¿i a ales så nege, sus¡inând cå nu a solicitat nimic de felul adresei trimise de Elena Ciobanu. “Am våzut acea adreså. Mâine (luni, 10 octombrie), când ajung la minister, discut cu ei. Este un exces de zel din partea lor (a directorilor de DAJ-uri)”, a declarat ministrul. “Nu existå niciun fel de directivå, nam transmis niciun fel de semnal. Dimpotrivå, le-am spus så stea departe de treburile acestea”. Am insistat, întrebându-l dacå Elena Ciobanu, directoarea de la Ialomi¡a, a inventat faptul cå i-ar fi solicitat så trimitå acea adreså. “Da, categoric! N-a discutat cu mine fata asta. O voi suna mâine-diminea¡å, la prima orå, så vedem cum ¿i-a permis ea så facå treaba aceasta”. Pânå la închiderea edi¡iei, nu am reu¿it så o contactåm pe doamna Elena Ciobanu.

Robert VERESS Profitul Agricol 38/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia solicit\ României h\r]i actualizate de risc de inunda]ii Comisia Europeanå a solicitat României ¿i altor 5 state så prezinte hår¡i actualizate de risc de inunda¡ii în conformitate cu Directiva privind inunda¡iile. Hår¡ile de hazard la inunda¡ii ar trebui så acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hår¡ile de risc de inunda¡ii aratå poten¡ialele consecin¡e adverse asociate acestor scenarii de inunda¡ii. Aceste hår¡i stau la baza elaborårii planurilor de gestionare a riscului de inunda¡ii. Inunda¡iile din acest an din Bulgaria, precum ¿i inunda¡iile catastrofale din

Germania ¿i Belgia din iulie 2021 au aråtat importan¡a evaluårii riscurilor de inunda¡ii în lumina impactului schimbårilor climatice. Inunda¡iile pot, de asemenea, så elibereze poluan¡i stoca¡i în sol ¿i så îi råspândeascå ¿i mai mult. Statelor membre li s-a solicitat så raporteze cu privire la actualizårile primelor lor hår¡i de hazard la inunda¡ii ¿i ale primelor lor hår¡i de risc de inunda¡ii pânå la 22 martie 2020. În februarie 2022, Comisia a trimis grupului de 6 ¡åri din care face parte ¿i

România scrisori de punere în întârziere deoarece nu au fost primite informa¡ii cu privire la acest proces. De atunci, cele ¿ase state membre încå nu au adoptat hår¡i actualizate ¿i/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea. În consecin¡å, Comisia a decis så emitå avize motivate adresate celor ¿ase state membre, care dispun acum de douå luni pentru a råspunde ¿i a lua måsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide så sesizeze Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

And, the winner is... Romania! “ªi câ¿tigåtorul premiului este...” Vorbitorul face o pauzå de efect. România! ªi sala plinå, de câteva sute de locuri, începe så aplaude. De undeva din dreapta, o femeie emo¡ionatå se ridicå ¿i merge cåtre scenå. Este Adina På¿coiu, pre¿edinta GAL-ului Napoca Porolissum, care a depus proiectul câ¿tigåtor. A fost o competi¡ie strânså, România câ¿tigând întro grupå cu al¡i 6 competitori. Suntem la Bruxelles, în capitala Europei unite. Comisia Europeanå lanseazå Re¡eaua Europeanå PAC, care înlocuie¿te Re¡eaua Europeanå de Dezvoltare Ruralå. Cei din jur îi spun, aproape natural, EU CAP Network. Ni se spune cå are misiunea så optimizeze fluxul de informa¡ii între statele membre ¿i Bruxelles, dar mai ales så evalueze ¿i så implementeze Planurile Na¡ionale Strategice ale statelor membre. Teoretic, la ei ajunge ¿i PNS-ul României, trimis la Bruxelles såptåmâna trecutå. Profitul Agricol 38/2022

Pe scenå, Adina På¿coiu se declarå mândrå de premiul primit. Lumea din salå îi simte emo¡ia ¿i o aplaudå parcå ceva mai mult, mai cald. Mai târziu, într-o pauzå, avea så o felicite pentru proiect ¿i Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri. ¥ntre timp, în panelurile EU CAP Network se vorbe¿te în termeni care au început så ne intre ¿i nouå pe sub piele: modelarea PAC, tranzi¡ia spre sustenabilitate, rezilien¡å, abordarea schim-

bårilor climatice ¿i biodiversitate. ¥n altå parte aud de utilizarea judicioaså a apei potabile, reducerea pesticidelor, platå corectå pentru angaja¡ii sezonieri, mai ales pentru cei din afara UE, plå¡i echilibrate cåtre statele membre ¿i stabilirea de ¡inte de mediu. Må gråbesc cu o concluzie. Pentru mul¡i vorbitori, mediul a trecut pe primul loc, oamenii sunt pe plan secund.

Andrei OSTROVEANU 9

CULTURI VEGETALE

Lupta lui Mircea Boteanu cu Viespea rapi¡ei, Athalia rosae, ¿i puricii sunt doi dåunåtori care pun în pericol cultura de rapi¡å în Câmpia de Vest, la începutul lunii octombrie. De aceea, speciali¿tii de la Bayer atrag aten¡ia cå, în anii favorabili, Athalia poate produce pagube importante.

dultul de Athalia este o viespe de 6-8 mm lungime, cu capul negru, iar toracele ¿i abdomenul portocaliu-ro¿cat. Grav este cå lama fieråstråului ovipositor prezintå 12-14 din¡i fini care distrug tot. Larva este o omidå falså de 15-18 mm lungime. Pagubele cele mai mari sunt produse toamna, exact în aceastå perioadå, când plantele de rapi¡å sunt în primele stadii de cre¿tere ¿i dezvoltare. Primåvara, larvele rod frunzele ¿i inflorescen¡ele. Frunzele atacate prezintå perfora¡ii ovale, netede. Atacul masiv poate duce la scheletizarea plantelor, urmatå de uscarea acestora. Despre puricii cruciferelor, cercetåtorii de la Bayer mai aten¡ioneazå cå ace¿ti dåunåtori extrem de virulen¡i atacå plantele spontane ¿i cele cultivate, cum este rapi¡a ¿i din familia cruciferelor. Activitatea lor se desfå¿oarå în special în orele însorite ale zilei. Adul¡ii rod epiderma superioarå ¿i parenchimul sub formå de orificii circulare, aspect ce poartå denumirea de “ciuruirea frunzelor”, care se usucå în scurt timp. Atacul plantelor de rapi¡å în curs de råsårire ¿i al plåntu¡elor abia råsårite poate duce la compromiterea culturii. Speciali¿tii Bayer mai aten¡ioneazå cå 32

dezvoltarea larvarå dureazå între 18 ¿i 30 de zile, timp în care se hrånesc cu rådåcinile plantelor, dupå care se transformå în pupe, în locurile din care s-au hrånit. Grav este cå, din cauza ploilor abundente ¿i dese de la sfâr¿itul lunii septembrie ¿i începutul lunii octombrie, fermierii din Timi¿ nu prea mai pot intra în câmp pentru a aplica tratamentele la rapi¡å împotriva Athaliei ¿i a puricilor, sau så însåmân¡eze grâul ¿i orzul. Ei vorbeasc chiar de o situa¡ie tragicomicå. “Dacå pânå la începutul lunii septembrie era prea multå uscåciune, dupå douå luni de secetå extremå din iulie ¿i august, acum am ajuns într-o situa¡ie contrarå: sunt prea multe precipita¡ii ¿i nu se poate desfåsura campania agricolå normal. Sunt zile când nu po¡i intra în câmp, din cauza ploilor, a¿tep¡i så se zvânte påmântul”, spune Mircea Boteanu, din Comlo¿u Mare, jude¡ul Timi¿. Prin urmare, viespea rapi¡ei ¿i puricii îi dau båtåi de cap lui Boteanu, la începutul lunii octombrie. Fermierul atrage aten¡ia cå riscul pe care îl ridicå ace¿ti dåunåtori este foarte mare ¿i nu trebuie ignorat. De aceea, el încearcå så aplice tratamente sigure ¿i eficiente cu cele mai bune produse. Boteanu utilizeazå cu succes insecticidul de contact Decis de la Bayer, pe bazå de deltametrin. Decis ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie asupra insectelor dåunåtoare în stadiul de larve ¿i adul¡i. Deltametrinul este un piretroid de sintezå ce paralizeazå sistemul nervos al insectei ¿i prezintå un efect de doborâre rapidå (¿oc) a insectelor, având în acela¿i timp ¿i un efect repelent ¿i antihrånire, prin aceasta protejând plantele tratate. “Este un produs economic ¿i de calitate, de aceea îl prefer. Indicat este så mai faci o trecere peste câteva zile ¿i eu a¿a voi face, pentru a fi sigur de trata-

ment ¿i pentru a ¿terge orice urmå de dåunåtori”, spune Boteanu. Pentru boli va da cu Folicur Solo de la Bayer, cu substan¡a activå tebuconazol. Acesta este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, fiind absorbit rapid în plantå ¿i translocat sistemic. El inhibå dezvoltarea patogenilor, cu efect preventiv, curativ ¿i uneori eradicativ. Pentru rapi¡å utilizeazå doza de 1 l/ha pentru a combate putregaiul alb, påtarea brunå ¿i fåinarea. De asemenea, se mai aplicå la avertizare primåvara, pânå la înflorit. În aceastå perioadå, existå riscul cå plantele de rapi¡å så creascå accelerat, dat fiind cå au condi¡ii foarte bune în câmp, ploi ¿i hranå. Atunci, vor intra în iarnå la un nivel de dezvoltare prea mare ¿i nu se vor împåca bine cu gerurile, mai ales dacå nu va fi zåpadå. De aceea Boteanu preferå så mai utilizeze un regulator de cre¿tere, så le blocheze evolu¡ia. “Dacå vor intrå prea mari în iarnå, voi da cu Caramba Turbo de la BASF. Rolul este de a împiedica cre¿terea. Atunci va fi riscul mare la înghe¡. Dacå intrå în ¿ase - opt frunze, e normal”, a explicat fermierul. Caramba Turbo este primul produs destinat culturii de rapi¡å care combinå substan¡a activå a unui fungicid (metconazol) cu cea a unui regulator de cre¿tere (mepiquat clorurå). Aceastå combina¡ie asigurå controlul eficient al bolilor, oferind în acela¿i timp avantajele unui regulator de cre¿tere.

Boteanu nu a arat deloc pentru rapi¡å Rapi¡a a fost semånatå în 29 - 30 august. A folosit hibrizii Dekalb Expansion ¿i Excited, de la Bayer. “În primul rând, fiindcå dau produc¡ii bune ¿i au rezisten¡å la scuturare. La Excited, con¡inutul ridicat de ulei repreProfitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

bolile [i d\un\torii la rapi]\ zintå o caracteristicå importantå, deoarece atrage dupå sine beneficiile financiare ce se acordå fermelor care vând produc¡ia finalå sub formå de produc¡ie ulei la ha. La fel, la Expansion, con¡inutul ridicat de ulei aduce valoare adåugatå produsului, deoarece atrage dupå sine beneficiile financiare care se acordå pentru aceastå caracteristicå. De aceea

Mircea Boteanu, Comlo[u Mare, jude]ul Timi[ Profitul Agricol 38/2022

eu îi prefer pe ace¿ti hibrizi Dekalb excelen¡i de la Bayer”. Pentru pregåtirea terenului, a folosit un multicultivator, o combina¡ie dintre grapå cu disc ¿i grubår. Boteanu nu a arat påmântul pentru rapi¡å. Fiind solul foarte uscat, din varå, de la secetå, nu s-a putut lucra, ar fi ie¿it prea bolovånos în urmå plugului ¿i nu mai putea fi finisat. Såmân¡a de rapi¡å

este foarte måruntå ¿i nu s-ar fi încorporat bine în solul grunjos. S-ar fi uscat. În zona Cårpini¿, ploile au venit abia în septembrie. Pentru fertilizare, el a aplicat Dap 18-46 de la Agrii, un îngrå¿åmânt starter complex cu 18% azot ¿i 46% fosfor, douå elemente diferite, dar complementare, cu o ac¡iune sinergicå asupra plantelor. DAP 18-46 este un fertilizant granulat, aplicabil pe toate solurile, la toate plantele. Fosforul este un element determinant al calitå¡ii produc¡iilor ¿i intrå în compozi¡ia unor compu¿i ce înmagazineazå ¿i transferå energia, asigurând prin prezen¡a sa o cre¿tere echilibratå plantelor. Azotul spore¿te, în primul rând, cantitativ recoltele ¿i apoi calitativ prin intensificarea sintezei aminoacizilor ¿i proteinelor. A urmat încorporarea cu un disc superficial, apoi a fost o trecere cu cultivatorul. Practic, un germinator, o trecere u¿oarå, a fost ultima finisare. În 2021, Boteanu a ob¡inut 5.000 kg de rapi¡å la ha, iar în 2022, 4.500 kg la ha. Dacå la rapi¡å produc¡iile au fost bune, la porumb, el a avut pierderi de 80%. Seceta extremå a lovit chiar în lunile iulie, august, exact când porumbul se dezvoltå ¿i avea nevoie de un litru de apå pe zi, ca så lege, dar nu au fost deloc ploi. “Ne-am închis la douå mii ¿i ceva de kg la ha. Am avut o pierdere de 80%. Niciodatå nu am mai trecut prin a¿a dezastru. Întreagå zona, de la Jimbolia, în Timi¿, pânå la Nådrag, a fost cea mai afectatå zonå din Banat. Am avut parcele de pe care am tocat porumbul pur ¿i simplu, a¿a cum au procedat mul¡i fermieri, ¿i l-am låsat în câmp så hråneascå terenul. L-am încorporat în påmânt”, a conchis Mircea Boteanu.

Gheorghe MIRON 33