Issuu

nr. 38 din 13 octombrie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Între farså ¿i tragedie

O ¡arå ro¿ie de PPA: 602 focare

Bayer câ¿tigå un proces legat de glifosat

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Analiz\ Când ar fi vremea så se retragå un fermier?

Recoltå bunå în 2021

Fertilizarea de toamnå la rapi¡å

Cerealele: Pu¡in stres, productivitate mare Agribusinessul våzut de distribuitori Cum se schimbå tradingul de cereale

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Dimitrie Muscå repopuleazå ferma

28 30

Agricultura BIO, mai accesibilå prin finan¡are Raiffeisen Bank

Ca în vremurile bune: 100.000 de vizitatori la o expozi¡ie de zootehnie

O jucårie pentru oameni mari ¿i cur¡i frumoase

Anvelopele Alliance 389 VF reduc compactarea solului

Informa]ii externe Opt mor¡i în protestele din India

Peru anun¡å o nouå revolu¡ie agrarå

Mexicul refuzå porumbul modificat genetic

Japonia: 20 de ani pentru corup¡ie

Hobby 34

Ma[ini & utilaje Power Show IPSO Agriculturå: Câmpul tuturor posibilitå¡ilor

Întoarcerea la demonstra¡ii în câmp

Amalgerol Essence: Beneficiile pentru rapi¡å Norofert - lider în ecologie

Ministrul trebuie så fie numit dintre fermieri?

Cre[terea animalelor

Culturi vegetale

Produc¡ii mari la Ziua Porumbului Moldova

Îngrå¿åmintele vor continua så se scumpeascå!

Massey Ferguson în lumea digitalå de mâine

Legenda Palatului Stephanie

Performeri de poligon

Festivalul gastronomic românesc din Ungaria

Analiz\

Când ar fi vremea s\ se retrag\ În România existå, conform statisticilor APIA, peste 55.000 de persoane cu vârste de peste 80 de ani care încaseazå subven¡ii. Ace¿ti octogenari lucreazå în jur de 200 de mii de hectare. Sigur cå, de fapt, este foarte probabil ca cea mai mare parte a acestor suprafe¡e så fie lucrate de alte persoane, fie rude, fie arenda¿i fårå contract de arendå. Pornind de la aceastå realitate, i-am întrebat pe liderii organiza¡iilor de fermieri pânå la ce vârstå a fermierului considerå cå ar trebui plåtitå subven¡ia pe suprafa¡å. Pårerile sunt destul de împår¡ite.

cole chiar în Ciochina, localitate pe raza cåreia se aflå ferma Elsit (în satul Orezu). Iar Daniel a pornit cu o fermå de 300 ha în jude¡ul Buzåu. Totu¿i, decizia seniorului de a nu renun¡a la afacere cât timp va tråi s-ar putea så mai fie revizuitå. Nicolae Sitaru are 62 de ani ¿i considerå cå “Ar trebui impuså o limitå de vârstå, totu¿i, pentru predarea ¿tafetei. 80 de ani ar fi un termen mai mult decât rezonabil. E bine ¿i ca lucrurile så nu råmânå încurcate în caz de deces, iar tranzi¡ia så fie linå”. Pe de altå parte, adaugå, râzând, cå existå ¿i excep¡ii: “Am un exemplu chiar în apropierea mea, un vecin de 94 de ani care î¿i administreazå chiar el ferma”.

exodul”. Ionel Arion considerå cå Agricultura nu se numårå printre domeniile în care e absolut necesarå experien¡a datå de vârstå: “În Sånåtate, Învå¡åmânt ¿i Cercetare este nevoie de experien¡a vârstnicilor, care trebuie încuraja¡i så råmânå cât mai mult timp activi. Dar ceilal¡i ar trebui så ne retragem la vârsta de pensionare. ªtafeta trebuie predatå. Nu spun cå trebuie for¡at acest lucru în cazul administratorilor de societå¡i comerciale. Dar ca persoanå fizicå, se nasc multe semne de întrebare când ai 85-90 de ani ¿i încasezi subven¡ia în continuare”. Arion readuce în discu¡ie, cu acest prilej, problema arendei. “Neavând o lege corectå a arendei, se då frâu liber acestui ¿antaj al proprietarilor de teren care vor så încaseze subven¡ia, de¿i nu lucreazå ei efectiv terenul. Problema e ¿i la cei care acceptå så lucreze suprafe¡e de teren, fårå a fi utilizatorii cu acte în regulå ai respectivelor suprafe¡e. Dar sunt ¿i situa¡ii în care efectiv nu ai încotro. De pildå, când ai o tarla micå în mijlocul solei pe care o irigi ¿i e¿ti pus în situa¡ia de a accepta ¿antajul, pentru a nu fi obligat så renun¡i la investi¡ia în iriga¡ii”.

Ionel Arion: “Trebuie încurajatå cumva råmânerea tinerilor în ¡arå” Pre¿edintele Pro Agro e mai cateNicolae Sitaru: goric când vine vorba de retragerea din “ªtafeta ar trebui predatå dupå 80 activitate a fermierilor vârstnici, pe care de ani” îi vede ca o piedicå în calea afirmårii Liderul APPR are doi fii majori. I-a tinerilor. încurajat ¿i sus¡inut så-¿i construiascå, “Dacå ar fi dupå mine, la vârsta de de la zero, propriile afaceri. pensionare, domnii ¿i doamnele res“Le-am spus cå afacerea mea o vor pective ar mai trebui så aibå doar rolul avea dupå ce n-oi mai fi”. A¿a cå fiul cel de consultan¡i în ferme. Ar fi o modalimare, Bogdan, are un magazin de piese tate de a stimula råmânerea tinerilor în de schimb pentru ma¿ini ¿i utilaje agri- ¡arå, de a evita depopularea fermelor ¿i Alexandru Baciu:

Intervale de suprafa¡å

> 0 ha ¿i < 1 ha >= 1 ha ¿i < 5 ha >= 5 ha ¿i < 30 ha >= 30 ha ¿i < 50 ha >= 50 ha ¿i < 100 ha >= 100 ha ¿i < 300 ha >= 300 ha ¿i < 500 ha >= 500 ha ¿i < 1000 ha >= 1000 ha Total

Numår fermieri cu vârsta >= 80 ani ¿i <= 90 ani

Suprafa¡a declaratå fermieri cu vârsta >= 80 ani ¿i <=90 ani (ha)

81 44,823 7,065 125 64 44 16 7 4 52,229

30.86 105,713.95 56,323.27 4,918.68 4,550.98 7,131.10 6,072.56 4,616.96 6,980.98 196,339.34

Numår fermieri Suprafa¡a deNumår total de Total suprafa¡å cu vârsta claratå fermieri fermieri cu vârsta declaratå > 90 ani cu vârsta > 90 ani >= 80 ani (ha) ¿i <= 100 ani ¿i <=100 ani (ha) ¿i <= 100 ani 7 2,984 516 4 2 5 0 0 0 3,518

4.02 7,084.66 3,965.57 153.54 111.87 685.17 0.00 0.00 0.00 12,004.83

88 47,807 7,581 129 66 49 16 7 4 55,747

34.88 112,798.61 60,288.84 5,072.22 4,662.85 7,816.27 6,072.56 4,616.96 6,980.98 208,344.17

Profitul Agricol 38/2021

Analiz\

un fermier?

“E o lacunå a legii” Pentru reglementare în sensul stabilirii unei limite de vârstå a fermierilor se pronun¡å ¿i Alexandru Baciu, vicepre¿edintele LAPAR. “E o situa¡ie aparent hilarå, så vezi cå încaseazå subven¡ii persoane de 100 de ani. Este limpede cå, de la o vârstå încolo, adicå dupå 60-70 ani, nu cei în cauzå lucreazå acele terenuri pentru care primesc subven¡iile. Am asemenea arendatori, care încaseazå subven¡ia, de¿i terenul îl lucrez eu. Aici e vorba de o lacunå a legii. De aceea avem peste 800 de mii de ex-

Profitul Agricol 38/2021

ploata¡ii, dintre care trei påtrimi ferme de subzisten¡å. Legea ar trebui modificatå, astfel încât plata subven¡iei så fie condi¡ionatå de dovada lucrårii terenului. Din påcate, nimeni din clasa politicå nu vrea så ia taurul de coarne, pentru cå ar fi o måsurå nepopularå”.

Dan Hurduc: “Nu se poate condi¡iona plata subven¡iei de vârsta fermierului” Pre¿edintele Clubului Fermierilor Români considerå cå vârsta fermierilor nu e o problemå majorå în ansamblul

problemei mai mari a condi¡ionårii subven¡iei de lucrarea efectivå a suprafe¡ei respective. “În general, beneficiarii vârstnici de subven¡ii de¡in suprafe¡e mici, pânå în 5 ha, în general din zona montanå, din Transilvania. Vorbim mai mult de på¿uni, de fâne¡e, nu afecteazå circuitul agricol. Deci vorbim de zona socialå a subven¡iei. Cauza situa¡iei e cå nu sunt clarificate mo¿tenirile, se ob¡in greu de la primårii adeverin¡ele în cazul dezbaterilor succesorale. Iar banii din subven¡ii ajung, în general, tot la copii, la cei care lucreazå suprafe¡ele respective. Sunt mai rare situa¡iile în care pårin¡ii nu vor så le lase copiilor terenul pânå la deces. Cel pu¡in în zona mea (jud. Vaslui n. a.) cam a¿a stau lucrurile, nu sunt distorsiuni mari din cauza acestor situa¡ii”. Pe de altå parte, Hurduc considerå cå, ¿i în ipoteza în care politicienii români ar achiesa la ideea unei reglementåri a vârstei fermierilor, s-ar lovi de opozi¡ia forurilor europene. “În urmå cu doi ani am avut o discu¡ie, la Bruxelles, cu Mihail Dumitru ¿i o altå persoanå din DG Agri, despre posibilitå¡ile de reducere a numårului de fermieri din România, prin comasare. Comisia este înså fermå în pozi¡ia ei de a nu se introduce o limitå de vârstå la plata subven¡iilor, pentru cå existå ¿i trebuie men¡inutå aceastå dimensiune socialå a subven¡iei, pentru sus¡inerea zonelor rurale”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Agribusinessul

Cum se schim

v\zut de distribuitori Toamna a început cu optimism, datoritå pre¡urilor ¿i a produc¡iilor bune, ob¡inute în multe regiuni din ¡arå. “Apar înså câteva incertitudine legate de pia¡a de inpturi ¿i må refer în special la zona de îngrå¿åminte, pre¡urile sunt mai mult decât dublu, dacå må întreba¡i acum douå såptåmâni-douå såptåmâni ¿i jumåtate vå spuneam cå s-au dublat. Din påcate, au început så creascå mai mult de dublu. E un context mondial, sunt lan¡urile logistice blocate, cererea-oferta se aflå într-un dezechilibru ¿i pre¡urile sunt în cre¿tere. Nu este vorba doar de pre¡, este ¿i lipså de disponibilitate. Cu siguran¡å, vom depå¿i ¿i acest episod”, spune Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România. Tot ea formuleazå ¿i câteva recomandåri pentru fermieri. “Ar trebui så vå echipa¡i cu mult curaj, pentru cå tot ceea ce face¡i dumneavoastrå se nume¿te business. Alimenta¡i-vå curajul cu multå cunoa¿tere. E foarte important så fi¡i deschi¿i vremurilor ¿i så testa¡i, så încerca¡i, så vå inventa¡i”, spune managerul Agrii. Ea aratå ¿i importan¡a integritå¡ii ¿i caracterului. “E foarte important. O spun din perspectiva unui distribuitor de inputuri care urmåre¿te în rela¡ia cu

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România

fiecare client, cu fiecare fermier, så aplice principii de parteneriat. Anul trecut am avut cea mai neplåcutå surprizå, så asiståm la comportamente, norocul nostru a fost cå au fost foarte pu¡ine, de fermieri care, odatå ce erau încerca¡i din cauza secetei, aveau produc¡ii foarte mici, ¿i nu î¿i puteau onora contractele de trading, au refuzat så vândå acele cantitå¡i pe contractele futures, sau au încercat så facå alte lucruri de care sunt convinså cå acum nu sunt mândri, ¿i care i-au pus într-o oarecare luminå neplåcutå, atât în rela¡ia cu distribuitorii, cât ¿i cu mul¡i traderi”, conchide Ungureanu.

O altå preocupare pentru distribuitori este segmentul de biostimulatori. Pe pia¡å sunt multe produse ¿i este necesarå informarea corectå a fermierilor. “E nevoie de educare pentru cå se folose¿te destul de u¿or denumirea de biostimulator, în timp ce sunt doar anumite tipuri de produse care se încadreazå cu adevårat în aceastå categorie. Nu este suficient så ai doar ni¿te aminoacizi într-un produs ca el så fie biostimulator”, credeValerian I¿toc, business development director Agrii România. El remarcå faptul cå produsul trebuie så îndeplineascå anumite func¡ii fiziologice. Fermierii trebuie educa¡i pentru cå altfel vor tråi dezamågiri, nu ob¡in rezultatele care se a¿teaptå sau au a¿teptåri peste rezultatele pe care le poate oferi un produs. Rezultatul este neîncrederea în aceastå gamå de produse, de¿i sunt foarte multe teståri care dovedesc eficacitatea acestui tip de produse. 26

Pandemia a adus, în pia¡a agricolå, un nivel mai mare de incertitudine. În momentul în care a trebuit så închidå biroul din Bucure¿ti, Vasile Varvaroi, directorul general al Cargill România, spunea cå î¿i fåcea probleme dacå afacerea va putea func¡iona. “Realitatea este cå am func¡ionat foarte bine, dar nu înseamnå cå nu au fost destule elemente care au perturbat circuitele comerciale. Orice incertitudine aduce o cre¿tere a volatilitå¡ii. Am ajuns så vorbim de niveluri maxim istorice în condi¡iile în care raportul cerere-ofertå nu aråta o evolu¡ie atât de agresivå pe pia¡a mondialå.” Mesajul pe care vrea så-l transmitå agricultorilor este cå trebuie så se obi¿nuiascå cu aceastå stare de incertitudine deoarece nici anul acesta nu o så fie diferit. “O så avem ¿i pe viitor mai multå volatilitate decât poate eram obi¿nui¡i acum zece ani. Trebuie så ne adaptåm så func¡ionåm în condi¡iile acestea de pia¡å ¿i noi, ca ¿i comercian¡i, ¿i dumneavoastrå, ca ¿i clien¡i ai no¿tri, ¿i cred cå acela¿i lucru poate fi transferat ¿i asupra consumatorilor finali”, crede Varvaroi. El remarcå tendin¡a ca riscul de volatilitate a pie¡ei så fie ignorat. “Nu cunosc fermier care så nu-mi fi vorbit vreodatå despre riscurile de secetå, de boli, dar ni se întâmplå încå så nu în¡elegem foarte bine despre profilul de risc pe care-l avem ca urmare a evolu¡iei de pre¡. Din punctul meu de vedere este mai semnificativ decât toate celelalte. Aståzi nu se mai pune problema despre a avea sau nu acces la informa¡ii. Am depå¿it de mult etapa aceasta. Fermierii au acces la orice fel de informa¡ii prin telefonul mobil. Problema pe care trebuie så ne-o punem este ce facem cu aceastå cantitate enormå de informa¡ii care ne Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

mb\ tradingul de cereale stå la dispozi¡ie. Cum o interpretåm, cum luåm decizii în baza ei?” Directorul Cargill considerå cå modelul în care fermierul discutå de douå ori pe an cu comerciantul, la momentul recoltårii ¿i poate încå o datå iarna, nu mai este valabil, nici pentru traderi ¿i nici pentru fermieri. Graficul volatilitå¡ii pe ultimii 20 de ani, curba este logaritmicå. “Volatilitatea a crescut an de an ¿i nu cred cå se va diminua. Numårul de participan¡i a crescut, vorbim de institu¡ii financiare care poate acum câteva zeci de ani nu participau pe pie¡ele noastre. Volumul tranzac¡iilor pe care acestea le genereazå este mai mare logaritmic decât ce facem noi ca traderi. Cre¿te nivelul de volatilitate pe care trebuie så-l administråm cu to¡ii. Nu o så auzi¡i niciodatå un trader så se plângå de volatilitate, pentru cå aceasta înseamnå ¿i oportunitå¡i, pentru noi ¿i pentru fermieri, în condi¡iile în care în¡elegem så lucråm împreunå”, spune Varvaroi. El apreciazå cå tradingul un domeniu în care este necesarå mai multå disciplinå ¿i planificare, în special din perspectiva fermierilor. A a¿tepta momentul pentru a vinde la pre¡ul maxim din pia¡å nu este o strategie. “Important este så vinzi mai bine decât media pie¡ei, sau så cumperi, depinde pe ce pozi¡ie ne gåsim. A¿a se måsoarå performan¡a: så fim mai buni decât media ¿i la final de an så ne putem bucura de rezultatele muncii noastre”.

Green-deal-ul, oportunitå¡i ¿i incertitudini Varvaroi considerå Green-deal-ul ca fundament european pornit din orientarea consumatorilor, “cei care în final ne plåtesc tuturor salariile”. Ace¿tia acordå, cel pu¡in declarativ, mult mai multå aten¡ie la ce månâncå. “Este o tendin¡å pe care o evaluåm de câ¡iva ani buni de zile. Sunt mult mai Profitul Agricol 38/2021

Vasile Varvaroi, director general Cargill România

aten¡i de unde provine hrana pe care o punem pe maså ¿i au, probabil, un cuvânt foarte important de spus la cum anume legiferåm. UE, pesemne, este purtåtorul de stindard al schimbårii. Este o oportunitate, dar prezintå ¿i multå incertitudine”, spune Varvaroi. Atingerea pragului de 25% în produc¡ia ecologicå nu e un lucru u¿or, ¿i totu¿i, nu e cel mai dificil din toatå ecua¡ia. “Sunt foarte curios cum o så se implementeze cerin¡a aceasta la nivel de consumator final. Încå nu este foarte clar cine o så consume o asemenea produc¡ie, dacå ne referim doar la UE. Må a¿tept ca perioada urmåtoare så fie definitorie pentru noi, pia¡a româneascå. Cum anume abordåm situa¡ia? Pentru mine este important så în¡eleg cât anume putem produce, în ce condi¡ii ¿i este rolul meu ca trader så gåsesc o pia¡å de desfacere pentru acele produse. Aici våd eu rolul nostru. Este, ¿i pentru noi, ¿i pentru întreaga industrie, o mare oportunitate”, considerå Varvaroi. “Ne a¿teptåm la schimbåri în ceea ce prive¿te uzan¡a de consum, o orientare cåtre produsele considerate sånåtoase. Må a¿tept ca schimbårile så fie cu mult mai rapide decât în trecut, iar aceasta trebuie så ne facå ¿i pe noi,

¿i pe fermieri mai flexibili în a le adresa”, mai spune acesta.

O nouå tendin¡å în vânzarea produc¡iilor Directorul Cargill remarcå o schimbare în ceea ce prive¿te dinamica vânzårilor înainte de recoltare. Fermierii români vând azi mai pu¡in decât obi¿nuiau så o facå în perioada imediat anterioarå sau ulterioarå momentului recoltei, un lucru considerat foarte bun. “Înseamnå cå am în¡eles, în final, cå trebuie så evitåm probabil momentul minim de pre¡ pe parcursul unui an agricol. Recomand tuturor så aibå un plan de marketing care så aibå în vedere întreaga activitate de vânzare a recoltei pe tot anul agricol. Din punctul meu de vedere, cea mai bunå strategie legatå de risc este så diversifici. Dacå ar fi så recomand cuiva care nu vrea så se uite pe pie¡e în fiecare zi, recomandarea mea ar fi så vândå în fiecare zi câte pu¡in. Cea mai simplå strategie de marketing din lume este cea care då consistent rezultate mai bune decât media pie¡ei”, conchide Varvaroi. a consemnat Adrian MIHAI 27

MA{INI & UTILAJE

:ntoarcerea la demonstra]ii în câmp Låsând la o parte pentru câteva ore îngrijorårile pandemiei, zeci de fermieri au venit pe malul Dunårii, la Chiciu, în Cålåra¿i, unde cei mai importan¡i dealeri de utilaje ¿i-au dat mâna într-o demonstra¡ie comunå de recoltat porumb. 7 combine s-au aliniat în câmpul de porumb pus la dispozi¡ie de Alexandru Baciu.

teren, când recoltezi cu public, fiecare încearcå så î¿i scoatå atuurile în eviden¡å. Unele combine au excelat la vitezå, poate ¿i pentru cå aveau hedere mai înguste, altele au låsat în urmå un covor de coceni ¿i pånu¿e, dar aproape nicio boabå de porumb, semn cå aveau pierderi nesemnificative, iar altele au recoltat câte 16 rânduri simultan, la vite-

AgroConcept - New Holland CR9.90 Sistem de treierat cu douå rotoare Twin Pitch Plus Motor - FPT Cursor 13, de 12,9 l, cu sistem ECOBlue HI-eSCR Putere maximå la 2.000 rot./min 571 CP Rezervor combustibil/AdBlue 1.000 l/160 l Transmisie hidrostaticå ªenile din cauciuc SmartTrax cu suspensie Terraglide

ze de peste 10 km/h, o vitezå remarcabilå pentru o combinå cu un buncår de 14.000 litri. A¿a cum al¡ii sunt atra¿i de concursurile de Formula 1, la fel urmåreau fermierii întrecerea dintre combine. ªi fiecare ¡inea cu o marcå sau alta, dupå ce are în curte sau dupå cum plånuie¿te så î¿i înnoiascå flota. Cåci la Chiciu au fost o mânå de oameni, dar to¡i fermieri Capacitate buncår - 14.500 l Debit de descårcare - 142 l/secundå

mari ¿i foarte mari. Chiar dacå ståtea så plouå, iar vântul båtea sâcâitor de tare, confruntarea celor 7 magnifice combine s-a desfå¿urat frumos, avându-i drept câ¿tigåtori pe fermieri. Este ¿i meritul organizatorului, DLG Intermarketing. Pentru cei care nu au reu¿it så ajungå la demontra¡ie, trecem în revistå, foarte pe scurt, informa¡iile tehnice esen¡iale despre fiecare combinå care a participat la aceastå demonstra¡ie.

Arpad DOBRE Rezervor combustibil - 1.050 l Transmisie hidrostaticå Capacitate buncår - 10.500 l Viteza de descårcare - 115 l/sec

APAN Agriculture Equipments - Rostselmash 161 Sistem de treier conven¡ional cu 6 cåi¿ori Sistem batere TETRA Processor Motor Cummins QSL 9/ Tier V, Putere maximå - 380 CP

Profitul Agricol 38/2021

MA{INI & UTILAJE Serv Class - Claas Trion 750

NHR Agropartners Sistem de treierat APS Hybrid cu 2 Deutz Fahr C6205 TS

rotoare Motor- Cummins L9, Stage V Putere maximå la 1.900 rot/min 450 CP Rezervor combustibil/AdBlue - 8001.000 l/80-100 l Transmisie hidrostaticå ªenile Terra Trac Capacitate buncår 12.000 litri Debit de descårcare - 130 l/sec

IPSO Agriculturå - John Deere S770i Sistem de treierat cu flux axial cu un singur rotor pentru alimentare-separare-curå¡are Motor - PowerTech PSS de 9 l Putere maximå 455 CP cu ECE R120 Rezervor combustibil - 950 l ªenile John Deere noi, cu amprentå cu 30% mai mare Transmisie Pro Drive Capacitate buncår - 10.600 l Debit de descårcare - 116,3 l/sec

Profitul Agricol 38/2021

Sistem de treierat conven¡ional cu 5 cåi¿ori Motor- Deutz TCD 6.1 L6; 6 cilindri, 6,1 litri, turbo, SCR, Tier 4 Final Putere maximå - 250 CP Rezervor combustibil/AdBlue - 450 l / 53 l Transmisie hidrostaticå, cu 3 trepte de vitezå Capacitate buncår - 7.000 l Debit de descårcare - 75 l/sec

Sigma CVM România Massey Ferguson Ideal 9T

Transmisie hidrostaticå Motion Shift Capacitate buncår - 17.100 l Debit de descårcare - 210 l/sec

Titan Machinery România Case IH Axial-Flow 7250 Sistem de treierat cu flux axial Motor Case IH FPT C11, cu 6 cilindri, 11,1 l Putere maximå - 500 CP Rezervor combustibil /DEF 1.125/163 Transmisie hidrostaticå Capacitate buncår 11.100 l Debit de descårcare - 113 l/sec

Sistem de treierat cu douå rotoare Motor MAN Stage 5, de 15.2 litri Putere maximå - 647 CP Rezervor carburant/AdBlue 1500 l/180 l ªenile late de 660 mm

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 13 - 27.10.2021

Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Ni¡å-Dragomir Mårgårint 17.10.1967, director tehnic, Summit Agro România Horia-Victor Hålmåjan 19.10.1961, conferen¡iar USAMV, colaborator Profitul Agricol Dumitru Ni¡u 22.10.1947, SCDCES Perieni, Vaslui Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Alexandru-Alin Staicu 24.10.1988, director vânzåri Culturi Speciale Corteva Dumitru Gârdan 25.10.1950, director general Agrocomer¡ Holding Vasile Moga 25.10.1955, director ICDP Bra¿ov Codru Påun 25.10.1969, director produc¡ie KWS Iulia Grådinaru 25.10.1985, director executiv Norofert Group Sorin Minea 26.10.1954, Angst, pre¿edintele Romalimenta

Autoguvernarea pe ºarå a Românilor din Ungaria, funda¡ie româneascå din ¡ara vecinå, organizeazå, de vreo 16 ani, un festival gastronomic românesc. Ultimul a avut loc la finalul lui septembrie, în centrul sta¡iunii Gyula, din Ungaria, la vreo 100 de km vest de Timi¿oara. S-a ¡inut într-un camping, unde proprietar este tot un român. Nu-i a¿a cå, citind pânå aici, parcå vå cre¿te inima de mândrie? La competi¡ia din acest an au participat 20 de echipe de bucåtari din Ungaria ¿i România. Ei au pregåtit pe loc ¿i apoi au prezentat publicului ¿i juriului diverse mâncåruri, toate preparate la ceaun. Dintre mâncårurile române¿ti, s-a distins celebrul bogracs. Bogracs înseamnå ceaun în maghiarå ¿i este o re¡etå culinarå ungureascå, unde ingredientul principal este carnea de vitå, porc, oaie, pasåre, vânat sau

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4

Emo¡ie de toamnå

A venit toamna, acoperå-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Må tem cå n-am så te mai våd, uneori, cå or så-mi creascå aripi ascu¡ite pânå la nori, cå ai så te ascunzi într-un ochi stråin, ¿i el o så se-nchidå cu-o frunzå de pelin.

Nichita Stånescu

amestecate, adåugate în ordinea fierberii. Cu cât sunt folosite mai multe tipuri de carne, cu atât bogracsul este mai delicios. Cu timpul, cuvântul a fost adoptat în limbajul bånå¡enilor ¿i ardelenilor ¿i înseamnå mâncare la ceaun. Alåturi de carne se adaugå bucå¡i de morcovi, rådåcinå de påtrunjel, ceapå, ¡elinå, ardei gras, ro¿ii, cartofi ¿i chimen måcinat. Se adaugå apå ¿i totul se fierbe douå ore. Se consumå cu pâine sau måmåligå ¿i muråturi.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Venea båut la târg – Un cuvânt de viitor; 2) Påmântul fågåduin¡ei – Arborele navelor; 3) Atestat prin copii – Cele 9 10 care ne reprezintå; 4) Agrafå prinså la cap! – Marile speran¡e; 5) Evolueazå în retur – Model pentru ie; 6) Prinderi de ton; 7) Måsuratå cu ¡olul – A råni superficial; 8) Jocuri în cerc – Vasul din golf! 9) Schimbå fa¡a la blanå – Stå ca pe ace; 10) În fond e o utilizare.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a de poezie

Festivalul gastronomic românesc din Ungaria

VERTICAL: 1) Påltini¿ul îi e aproape – A da un pronostic nefavorabil; 2) Primele aparate de zbor – Oaspetele de la miezul nop¡ii; 8 3) Nu ne mai apar¡ine – Aplecat la scris; 9 4) Tavå råsturnatå! – Surse de ape minera10 le; 5) Înainte mar¿! – Se båtea de såreau scântei; 6) Redus la maximum – Lemn de Solu¡ia careului din Nr. 37/2021 ars; 7) Privesc gospodåria; 8) Fåcut så ORIZONTAL: COBILITA - R; ARIN - NOIME; NARCIS - CAZ; AC - ORASENE; mângâie – Miez de pitå! 9) Vorbesc tåcând; ROIRE - MAUR; LUNARE - IV; A - BOLERO - A; 10) Aflatå în depårtare – Sfânt care ac¡ioSTERILIZAT; TATA - ATOLI; APETISANTE. neazå fulgeråtor. 7

Profitul Agricol 38/2021