nr. 37 din 5 octombrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Daea s-a în¡eles cu Bruxelles-ul pe problemele din PNS
7
Lec¡ia americanå
10
Zelensky cere prelungirea acordului pentru exportul de cereale
10
George Scarlat: “Pesta porcinå africanå din România este Putin vrea så trimitå ¿i fermierii o problemå politicå” 8 pe front
Pre]uri [i pie]e
Via]a companiilor
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Majestatea Sa Margareta, în sprijinul producåtorilor locali
16
12
Carnexpo: pulsul industriei alimentare
14
Claas: 10 ani de reprezentan¡å, 40 de ani de vânzåri
44
34
Cre[terea animalelor
Australia se îndreaptå spre un record la rapi¡å
18
Scade produc¡ia de soia din SUA
20
Dunårea, poarta de acces a cerealelor ucrainene spre Constan¡a 21
Culturi vegetale Noile tehnici genomice ar putea fi reglementate de UE în 2023
12
Bål¡atå Româneascå produse române¿ti
22
Anvelopele BKT Nicu¿or ªerban: pentru o utilizare intensivå Produc¡ia de lapte va continua så scadå Opinii în toatå ¡ara 37 Ce înseamnå Noack ¿i universul vacii de lapte 38 o organiza¡ie puternicå Autoritå¡ile trebuie så asculte ce spune cercetarea Criza de utilaje agricole
24
Ma¿ini speciale pentru culturile fixatoare de azot
26
WUXAL Sulphur fertilizarea eficientå cu sulf
28
Beneficiile aplicårii Amalgerol Essence la rapi¡å
30
Genetica Pioneer, confirmatå în câmpul de rapi¡å
32
Cristian Mihåilescu 1949-2022
46
48
50
Hobby 40
Ma[ini & utilaje
Ziua Culturilor Fixatoare de Azot
100 de ani de SIMA Paris
42
Vânåtoarea de... clean
53
Depozitul în pe¿terå reduce factura la curent
54
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 30 septembrie, a fost de 359 dolari/tonå (1.795 lei). A crescut cu 46 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 26 septembrie.
Grâu România FOB Constan¡a 323 euro/t (+ 16) 1.583 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 26 - 30 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 397 dolari/tonå (1.985 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 344 euro/tonå (1.636 lei). A crescut cu 35 euro/tonå.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 285 euro/t (1.396 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 28 euro/tonå.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 277 dolari/t (1.385 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 349 euro/t (1.710 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 26 septembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 26.09 27.09 28.09 Oct 315 317 319 Nov 317 325 327 Dec 323 327 329
29.09 329 332 331
$/t 30.09 339 342 343
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 347 349 353 357 Nov 343 347 351 355 Dec 341 347 349 353
$/t 30.09 365 361 359
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 379 381 383 385 Nov 381 383 385 391 Dec 383 385 387 389
$/t 30.09 397 395 393
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.09 27.09 28.09 29.09 Rouen 317 321 327 333 Dunquerque 317 321 327 333 Pallice 313 320 321 329 Creil FOB 311 317 327 331 Moselle FOB 309 313 321 329 Rouen FOB 317 327 333 341
30.09 349 349 350 343 344 345
euro/t
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2022, este de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.
România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 6) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 30 sept. 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.465 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec
26.09 263 261 263
27.09 28.09 29.09 30.09 265 267 269 267 263 265 267 269 265 267 269 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
$/t
26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 273 275 277 279 285 271 273 275 277 283
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 349 euro/tonå (1.710 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 354 euro/tonå (1.735 lei). A crescut cu 21 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 30 sept. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.09 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+5
+ 23
+7
+ 81
fost de 344 euro/tonå (1.686 lei). A crescut cu 19 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 334 euro/tonå (1.636 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +6
+ 23
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+ 17
+ 69
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
27.09 28.09 29.09 30.09 323 327 335 344 323 327 335 344 317 319 321 334 327 333 337 349 331 335 339 354
Profitul Agricol 37/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 26 - 30 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 444 dolari/tonå (2.220 lei), în scådere cu 19 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
26.09 523 515 521
Oct Nov Dec
27.09 525 517 525
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 28.09 527 525 530
29.09 519 517 525
30.09 501 505 507
Oct Nov Dec
26.09 1.397 1.317 1.277
27.09 1.411 1.337 1.297
28.09 1.437 1.357 1.315
Orz
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.
$/t
29.09 1.455 1.377 1.335
30.09 1.441 1.343 1.325
euro/t
26.09 291 291 277
27.09 293 293 285
28.09 295 295 297
29.09 299 299 213
30.09 310 310 315
303 313
305 309 317 325 315 317 321 327
re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 310 euro/tonå (1.519 lei), mai mare cu 19 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-
Nov Dec
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 670 euro/t (3.185 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov
$/t
26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 659 665 667 669 671
2 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei). A crescut cu 42 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei).
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 26 - 30 septembrie 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.465
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni +1
- 57
Fa¡å de ultimul an - 31
Nov Dec
chidere, pe 30 sept., a fost de 670 dolari/tonå (3.350 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 629 euro/t (3.082 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 Dieppe 659 665 667 669 670 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 Dec 279 281 283 285 293 Nov 285 287 293 295 297
lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
26.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581
27.09 583 583 585
euro/t 28.09 29.09 585 597 585 599 597 609
30.09 613 613 619
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec
26.09 629 631 639
27.09 623 627 631
28.09 621 625 629
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 37/2022
+ 46
293 dolari/t
+8
539 dolari/t
-8
293 dolari/t
$/t
29.09 30.09 613 619 623 629 617 629
Grâu
359 dolari/t
$/t
26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 577 575 573 571 569 579 577 575 573 571
A înregistrat o cre¿tere tot de 42 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a
+ 24
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 463 467 469 451 444 459 465 467 459 443
Sorg
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
PREºURI 26-30.09.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.425 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å
Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 30 sept. 2022, a fost de 569 dolari/tonå (2.845 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.695 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 septembrie 2022.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Mexic 32.770 tone, Vietnam 6.970 tone.
+ 14 17
Pre]uri [i pie]e
Scade produc]ia de soia din SUA Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 390 milioane tone, în cre¿tere cu 36,5 milioane tone fa¡å de 2021/22.
Produc]ia mondial\ de soia. Total> 390 mil. tone.
Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 23 mil. tone fa¡å anul trecut); SUA (119 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); Argentina (51, mai mult cu 7 mil. tone); China (18,4, mai mult cu 2 mil. de tone); India (11,5). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (60,5), Brazilia (50,5), Argentina (41), UE (15), India (10). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89 milioane tone, mai mult 8 mil. de tone decât în 2021/22), urmatå de SUA (57 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 milioane tone) ¿i Argentina (4,7 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (97 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 99 milioane tone, fa¡å de 90 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 257 milioane tone, mai mare cu 11 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi de soia sunt China (74 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28 20
mil. tone), Brazilia (20 mil. tone).
Marii producåtori de ¿roturi: China (75 mil. tone, mai mult cu 6 mil. tone); SUA (47 mil. tone); Brazilia (39 mil. tone); Argentina (32 mil. tone); UE (12 mil. tone).
Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22.
China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 mil. tone), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (8), India (5,5), UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. tone). pagini de
ºårile mari producåtoare sunt:
Marilena RÅDUCU
Pre¡uri soia
Pre¡uri ¿roturi soia
¥n luna august, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 8 dolari/tonå, la 627 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a crescut cu 16 dolari/tonå, ajungând la 620 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a crescut cu 16 dolari/tonå ¿i a închis licita¡iile la 607 dolari/tonå.
Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 8 dolari/tonå, la 565 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 486 dolari/tonå la 489 dolari/tonå. Doar în Brazilia, pre¡urile au scåzut cu 5 dolari/tonå ¿i au ajuns la 488 dolari/tonå. Profitul Agricol 37/2022
Pre]uri [i pie]e
Dun\rea, poarta de acces a cerealelor ucrainene spre Constan]a Ucraina continuå så expedieze cereale pe Dunåre cåtre Constan¡a chiar dupå redeschiderea unora din porturile sale. Iar aceastå rutå nouå este foarte probabil så se men¡inå, Ion Stanciu, director adjunct TTS, furnizor de servicii logistice pe Dunåre, preluat de Agerpres. Ucraina folose¿te pentru exportul cerealelor micile sale porturi de la Dunåre, Reni ¿i Ismail, de unde încårcåtura pleacå spre România. Aceste rute sunt folosite chiar ¿i acum, dupå semnarea acordului interna¡ional intermediat de ONU ¿i Turcia, deoarece încå prea pu¡ine nave sosesc în Ucraina. “Unii traderi cu care lucråm ¿i-au redus opera¡iunile la Reni ¿i Ismail, dar fluxurile care au fost create încå func¡ioneazå ¿i le vedem func¡ionând chiar ¿i dupå încheierea råzboiului”, a declarat Ion Stanciu. Acesta a adåugat: “Volumele noastre de cereale sunt u¿or mai reduse, dar aproape de nivelul anterior”. Grupul transportå produse agricole, minerale ¿i produse chimice pe Dunåre ¿i în portul românesc Constan¡a, opereazå cea mai mare flotå de barje pe Dunåre, cu o capacitate de transport de
Profitul Agricol 37/2022
800.000 tone, în timp ce în silozurile sale din Constan¡a pot fi depozitate pânå la 110.000 tone de cereale. De la începutul råzboiului, grupul a transportat aproape un milion de tone de mårfuri cåtre ¿i din Ucraina, cerealele reprezentând aproape jumåtate din total, a explicat Stanciu. Directorul TTS pentru rela¡iile cu investitorii, Gabriel Techera, a anun¡at cå firma a implementat un lan¡ logistic la cele douå terminale offshore din portul Constan¡a, procesând rapid încårcarea cerealelor din barje în vapoare. De la începutul råzboiului, Ucraina a trimis aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale cåtre Constan¡a, au declarat reprezentan¡ii portului pentru Reuters.
Arin DORNEANU
ªtiri de pe linia frontului
Ucraina a ob¡inut 20,5 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Ucraina pentru anul 2022/23 este estimatå la 20,5 milioane tone, în scådere cu 38% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA includ produc¡ia estimatå din Crimeea ¿i din regiunile ucrainene aflate sub controlul Rusiei. Randamentul ajunge la 3,9 tone/hectar, în scådere cu 12% fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5,25 milioane ha, mai micå cu 29% fa¡å de anul trecut. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii din Ucraina, la sfâr¿itul lunii august au fost recoltate 4,62 mil. ha. Aceste date nu includ raportårile pentru regiunile Crimeea, Done¡k, Luhansk, Zaporizka ¿i Herson. USDA include ¿i aceste zone, care reprezintå, în medie, cam 0,3 milioane de ha. Vremea favorabilå pentru porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina este prognozatå så ajungå la 31,5 milioane tone, în scådere cu 25% fa¡å de anul trecut. Randamentul este de 7 tone/hectar, mai mic cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 4,5 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecut, dar mai micå cu 18% fa¡å de anul trecut. Recoltarea a început în septembrie. Estimårile USDA privind produc¡ia din Ucraina includ Crimeea.
21
CULTURI VEGETALE
Ziua Culturilor Fixatoare de Azot APPR a reu¿it så-l convingå pe Jihad El-Khalil, patronul colosului Agro Chirnogi, så renun¡e la obi¿nuita discre¡ie, pentru a co-organiza, în ferma sa, prima edi¡ie a Zilei Culturilor Fixatoare de Azot. Sub deviza “La rådåcina problemei”, la Chirnogi au participat 25 de companii care oferå produse sau servicii din domeniile agricol ¿i conexe. Partenerul principal - Corteva. Între vizitatorii înregistra¡i s-au numårat 600 fermieri ¿i speciali¿ti din agri-business.
L
ucian Buzdugan, fostul administrator al celei mai mari suprafe¡e din agricultura româneascå - Al Dahra din Insula Mare a Bråilei, a pronun¡at chiar cifra de un milion de ha, ca reprezentând totalul suprafe¡elor administrate de cei prezen¡i la eveniment. Planul APPR a fost så organizeze o competi¡ie a hibrizilor de soia, înså a fost zådårnicit de retragerea uneia dintre companiile furnizoare de semin¡e, nemul¡umitå de rezultatele din platformå. Prin urmare, a trebuit ca invita¡ii så se mul¡umeascå cu o demonstra¡ie de recoltat soia, realizatå cu vârfurile de gamå ¿enilate Claas: Lexion 8900 ¿i 8800. Buzdugan a remarcat cå, în mod nejustificat, camionul transportor era “parcat” pentru încårcare în interiorul solei, fapt ce duce la tasarea terenului ¿i deci la pierderi de productivitate. “Angaja¡ii
24
mei din IMB ¿tiu foarte bine cå pleacå imediat dacå îi prind cu a¿a ceva!”. Invitat så estimeze produc¡ia, Jihad El-Khalil a declinat oferta: “Doar cântarul va spune adevårul”. “Patru tone, sau mai mult?”, am insistat. “Mai mult, cu siguran¡å!”, a apreciat Buzdugan, iar El-Khalil s-a mul¡umit så-l aprobe cu o înclinare a capului. Pe la mijlocul demonstra¡iei ¿i-a fåcut apari¡ia ¿i ministrul Petre Daea, supårat nevoie mare pe tehnica ce îl trådase: “Ne învârtim în zonå de o orå din cauza GPS-ului”. “Domnule ministru, v-am dat acela¿i punct de reper pe care l-au primit to¡i invita¡ii. Nimeni nu mi-a raportat cå ar fi avut probleme så ne gåseascå”, a replicat Alina Cre¡u, directorul executiv APPR. Invitat ¿i el så estimeze produc¡ia, Petre Daea a fost mai îndråzne¡ decât proprietarul platformei: “Undeva între 4 ¿i 5 tone/ha”.
Încå nu ¿tim dacå a avut dreptate, fiindcå plantele nu aveau umiditatea optimå pentru recoltare, astfel cå s-a decis så se punå punct demonstra¡iei dupå doar douå treceri ale combinelor.
Corteva ¿i Lidea anun¡å geneticå nouå La eveniment au fost prezente, cu standuri, trei companii furnizoare de semin¡e: Corteva, Lidea ¿i Soytek. Jean Ionescu, director general Corteva România ¿i R. Moldova, a punctat beneficiile culturilor proteice pentru cultura urmåtoare: “Aici am recoltat porumb între 17 ¿i 19 t boabe/ha, cu numai 60 de kg de N substan¡å activå, dupå lucernå sau soia”. Andrei Ciocoiu, category marketing manager porumb ¿i soia, a prezentat soiul B63, cu care compania dominå segProfitul Agricol 37/2022
CULTURI VEGETALE
Jihad El-Khalil, Agro Chirnogi, [i Lucian Buzdugan
mentul în România, precizând cå, în maxim doi ani de zile, vor fi disponibile douå varietå¡i din seria A, tot soiuri semitardive, dar cu 10% mai productive ca B63. Radu Valentin, director regional de vânzåri zona de sud la Lidea, a amintit cå soiurile companiei sunt cele mai vândute pe plan european, douå dintre cele mai populare din grupa 1, Palador ¿i Isidor, fiind prezente în platformå. În viitor, urmeazå så fie introduse soiuri din grupa 2.
Adina Popteanu, director Soytek, a amintit cå un fermier bråilean a reu¿it o produc¡ie de 6,5 t/ha cu soiul Stein 11N20.
Euro Vive Pure AA compania oferea, gratuit, 100 de kg de îngrå¿åmânt hidrosolubil 20.20.20.
Oferta Nextgen Farming Fermierii prezen¡i la eveniment au avut ocazia de a beneficia de o ofertå unicå, valabilå doar în acea zi. Andrei Doru de la Nextgen Farming a anun¡at cå la achizi¡ia a 100 de litri de biostimulator pe bazå de alge marine
Buzdugan îl scoate la rampå pe Jihad În cortul pregåtit pentru discu¡iile finale, Petre Daea a rostit un discurs neobi¿nuit de scurt, gråbit så ajungå la un alt eveniment (aveam så aflåm cå a întârziat ¿i la Carnexpo, unde jurnali¿tii care l-au a¿teptat au raportat cå, pânå a ajuns ministrul, platforma se golise de vizitatori ¿i chiar ¿i de expozan¡i). A primit aplauze anemice la obi¿nuita sa introducere “Vå salut, dragi fåuritori de hranå ai ¡årii!”. În schimb, mai mult succes a avut gazda Jihad El-Khalil, scos la rampå de Lucian Buzdugan: “Am fost în 2001 aici, în primele zile de dupå preluarea exploata¡iei de cåtre domnul Jihad ElKhalil. Am våzut evolu¡ia în peste 21 de ani. Domnul Jihad ne-a dovedit cå «omul sfin¡e¿te locul», cå nimic nu este imposibil. Îl apreciez deosebit de mult.” Robert VERESS
Profitul Agricol 37/2022
25
OPINIE
Ce înseamn\ o organiza]ie puternic\
Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR
Am mai scris, în paginile Profitului Agricol, despre nevoia ca fermierii så se îndrepte cåtre mediul asociativ agricol. Fiecare så se înscrie acolo unde el simte cå rezoneazå cu valorile ¿i cultura acelei organiza¡ii. Ba îndråznesc så cer så fie activi în organiza¡ie, så-¿i sesizeze, în scris, problemele ¿i så-i tragå la råspundere pe lideri în cazul în care ace¿tia se abat, cu inten¡ie sau fårå inten¡ie, de la agenda ¿i misiunea organiza¡iei pe care o reprezintå. Puterea unei organiza¡ii stå în puterea membrilor ei, nu doar în puterea liderilor. Pentru cå un lider, oricât ar fi de puternic, de carismatic, de bun negociator, dar fårå membri reali, nu poate schimba mare lucru! Asta se vede în peisajul nostru organiza¡ional de aståzi, unde avem destule structuri croite de sus în jos, cu pre¿edin¡i ¿i vicepre¿edin¡i, dar fårå sus¡inere în teritoriu. Personal, cred cu tårie cå putem schimba ceva în bine în agriculturå, putem modela situa¡ia, chiar dacå numårul fermierilor în adevåratul sens al cuvântului este foarte mic din totalul beneficiarilor de subven¡ii. Important este så ne facem auzite vocile, la nivelul institu¡iilor care ne conduc, iar acestea så simtå uniune în vocile noastre. Deocamdatå, eu una våd doar dezbinare, interese de grup ¿i neimplicare din partea noastrå, a majoritå¡ii, celor 50
care exploatåm peste 30 de ha de teren. Atunci cum så se uite institu¡iile cu aten¡ie la noi? Normal cå fårå coeziune între agricultori, între organiza¡iile noastre profesionale, nu vom putea schimba cadrul legislativ ¿i financiar, total nepotrivit aståzi nevoilor noastre. ªi eu mi-a¿ dori ca între fermieri ¿i institu¡iile agricole ale statului så existe o strânså colaborare, care så ducå la creionarea unor direc¡ii normale de dezvoltare, pe sectoare, unde niciun moment så nu se neglijeze interesul comun al tuturor fermierilor, indiferent de mårimea lor ¿i sectorul în care activeazå. Dar pânå când politicienii vor face ce le spun votan¡ii, va mai curge apå pe Dâmbovi¡a. Sunt ¿i a¿a destui cei care vin ¿i ne ceartå cå poten¡ialul agricol al României nu este valorificat nici måcar în propor¡ie de 50%. Fårå så în¡eleagå cå pentru asta suntem vinova¡i cu to¡ii, fermieri ¿i politicieni, în propor¡ii, desigur, diferite. Ei ceva mai mult... ªi încå ceva, dragi fermieri, nu uita¡i cå mesajul nostru ajunge pe masa ministrului agriculturii ¿i a celorlal¡i factori de decizie prin intermediul presei agricole, atunci când toate canalele de comunicare (transmis documente de pozi¡ie, participat la dezbateri etc.) au fost epuizate, fårå înså a rezolva problema sesizatå. Presa este canalul cu cel mai mare impact asupra autoritå¡ilor. Puterea presei stå în numårul abona¡ilor ei. Cu cât vom fi mai mul¡i abona¡i, cu atât presa va fi mai puternicå. Nu putem pretinde o preså puternicå fårå så plåtim måcar un abonament/an la o revistå din cele câteva pe care le avem în domeniul nostru. Când vom con¿tientiza, cu adevårat, cele prezentate de mine aici ¿i vom ac¡iona în consecin¡å, va veni ¿i schimbarea pe care o a¿teptåm de 32 de ani! Ca întotdeauna, råmân optimistå cå acel moment va veni. Depinde de noi,
de fiecare dintre noi! De asemenea, cred ca este responsabilitatea noastrå, a fermierilor, så nu mai sus¡inem organiza¡ii profesionale care nu sunt fondate de fermieri, ci doar se folosesc de noi, ca breaslå, pentru a¿i dezvolta diverse businessuri conexe produc¡iei agricole. Fiecare fermier, când se înscrie într-o organiza¡ie, ar trebui så citeascå, în primul rând, statutul acelei organiza¡ii pentru a vedea dacå aceasta va putea fi conduså de fermieri ale¿i democratic, sau doar membrii fondatori decid politica organiza¡iei ¿i cheltuirea bugetului strâns din sponsorizåri ¿i mai pu¡in din cotiza¡ii. Dacå ne dorim, ca fermieri, så avem un mediu asociativ puternic atunci trebuie så facem demersuri, fiecare dintre noi, ca managementul organiza¡iilor profesionale så colaboreze ¿i så se sus¡inå reciproc pe subiectele care ne privesc pe to¡i. Pentru asta nu mai trebuie så mai acceptåm så ne aflåm în urmåtoarea situa¡ie: Eu, contra mea! Adicå, fermierii care fac parte din mai multe asocia¡ii profesionale, iar managementul acelor organiza¡ii are puncte de vedere diametral opuse pe acela¿i subiect, så se låmureascå ce vor. În România, dacå vom face un inventar al fermierilor înscri¿i în asocia¡iile profesionale vom constata cå un procent covâr¿itor este în cel pu¡in douå dacå nu mai multe organiza¡ii. Acest lucru nu-i neapårat ceva råu, numai cå este de neîn¡eles, pentru mine, cum de acela¿i fermier poate avea opinii diferite, pe acela¿i subiect, func¡ie de organiza¡ia din care face parte. Dacå aceste opinii, sunt doar ale managementului organiza¡iei ¿i nu exprimå opinia membrilor atunci ace¿tia din urmå trebuie så corecteze derapajele angaja¡ilor sau unor lideri ¿i så nu mai permitå så fim våzu¡i de deciden¡ii politici ca ¿i când nu avem consens pe niciun subiect care prive¿te bunul mers al domeniului în care activåm. Profitul Agricol 37/2022