nr. 36 din 28 septembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Marius Micu, vicepre¿edinte Copa
7
În culisele Bruxelles-ului: Copa-Cogeca ¿i energia regenerabilå 8 O comisie care vine, pentru unii, prea târziu
9
Elve¡ienii aprobå agricultura industrialå
10
Controlul ¿oarecilor-de-câmp în culturile de toamnå
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Veganii nu vor så mai mulgem vacile
16
Lumea digital\
Produc¡ia mondialå de oleaginoase
18
Acceleratorul digital Agricover ¿i parteneriatul cu Microsoft
Scade produc¡ia de floarea-soarelui
19
20
Este rota¡ia scurtå o practicå durabilå?
22
Wuxal Boron Plus. Aprovizionarea optimå cu bor
32
34
36
Cre[terea animalelor
Mobilizare pentru constatarea suprafe¡elor calamitate
Taiwanul cumpårå porumb ¿i soia din SUA
12
Harghita: recoltarea cartofului, îngreunatå de ploi Ru¿ii vor så interzicå cre¿terea påsårilor în cur¡i
14 14
Cea mai mare anvelopå BKT
43
Bednar Omega OO 4000 RFL, semånåtoarea 2 în 1
43
IPSO Agriculturå Power Show, o demonstra¡ie ca la carte
44
Fermierii apreciazå tractoarele Claas cu transmisia automatå CMATIC 46 Kverneland Enduro T, trei opera¡iuni într-o trecere
48
Opinii Bun venit în viitoarea lume verde!
26
Gheorghe Nea¡å: “Petre Daea omoarå performan¡a din zootehnie”
O solu¡ie pentru impulsionarea iriga¡iilor
28
Oile române¿ti care ajung så fie vândute în Fran¡a
40
Apa, o mizå mult prea importantå
30
Aurel Nie¿: Subven¡ia trebuie så se dea pentru produc¡ie
41
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
12
Ma[ini & utilaje
Gr\dina, via [i livada Secretele tomatelor
Culturi vegetale
10
Fonterra vinde afacerea din Chile
39
50
Hobby Vânåtoarea de... pe¿te
53
Brânza Roquefort este tot mai pu¡in popularå în Fran¡a
54
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Marius Micu, vicepre[edinte Copa La alegerile de vineri, 23 septembrie, pentru noua conducere Copa, propunerea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare a avut sor¡i de izbândå ¿i, astfel, Marius Micu devine vicepre¿edintele cele mai puternice organiza¡ii de fermieri din Uniunea Europeanå. Micu este singura noutate în conducerea Copa, înlocuindu-l pe estonul Roomet Sormus. Mandatele pre¿edintei Christiane Lambert ¿i ale vicepre¿edin¡ilor din Italia, Spania, Croa¡ia, Suedia ¿i Irlanda au fost reînnoite. Marius Micu este prodecan la Facultatea de Management ¿i Dezvoltare Ruralå din cadrul USAMV Bucure¿ti, pre¿edinte al Asocia¡iei Tinerilor Producåtori Agricoli ¿i vicepre¿edinte al Pro Agro. În mesajul såu ulterior alegerii în func¡ia de la Copa-Cogeca, Micu mul¡ume¿te pentru nominalizare Federa¡iei Pro Agro, apoi pentru sus¡inere Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i Comitetului Economic ¿i Social European (CESE). Iar în discursul din fa¡a Prezidiumului Copa, s-a angajat så colaboreze cu deciden¡ii europeni, pentru a gåsi solu¡ii la provocårile momentului: criza energeticå, råzboiul din Ucraina, schimbårile climatice, presiunea pe pre¡ul alimentelor, concuren¡a neloialå a produselor din afara UE, incertitudinile privind adoptarea noilor tehnologii genomice. Dupå alegerea lui Micu, Alian¡a a transmis un comunicat intitulat "România este la conducerea celei mai mari Profitul Agricol 36/2022
organiza¡ii a fermierilor europeni". Înainte de alegerile din Copa, conducerile celor douå organiza¡ii europene partenere (Copa ¿i Cogeca) au dezbåtut, între altele, pozi¡ia referitoare la propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilå a produselor de protec¡ia plantelor. Delega¡ia românå a insistat pe necesitatea solicitårii ca autoritå¡ile europene, înainte så aprobe regulamentul, så realizeze studii de impact ¿i abia apoi så propunå o formå revizuitå a regulamentului, care så ¡inå cont de crizele apårute ulterior elaborårii formei ini¡iale. “România are vicepre¿edinte Copa-Cogeca, cel mai puternic grup de interese al fermierilor europeni”, a anun¡at, triumfåtor, ¿i fostul ministru Adrian Oros, care l-a adus pe Marius Micu în echipa de secretari de stat de la minister.
Robert VERESS
Proiectul lui Oros cu fotovoltaicele pe canale a fost înviat de Daea Secretarul de stat Sorin Moise anun¡å cå Ministerul Agriculturii a solicitat Ministerului Energiei alocarea sumelor necesare pentru amplasarea de panouri fotovoltaice pe canalele de iriga¡ii, astfel încât energia necesarå pompårii apei din aval în amonte så fie måcar verde. “Ar trebui regândite anumite zone ale sistemului de iriga¡ii. Eficientizarea trebuie så priveascå reducerea consumului de energie. Cu toate cå MADR subven¡ioneazå ¿i anul acesta 50% din consumurile energetice ale iriga¡iilor, costurile se resimt la fermieri”, spune Moise. Proiectul panourilor fotovoltaice plutitoare pe sute de kilometri de canale de iriga¡ii a fost unul foarte drag ministrului Adrian Oros. Suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å a crescut La 26 septembrie, suprafa¡a însåmân¡atå cu rapi¡å era de 514.194 ha, în cre¿tere fa¡å de sezonul trecut, când a fost de 460.000 ha (467.000 semånate, 7.000 întoarse). “Este un efect benefic al ordinului prin care am prevåzut recoltarea în propor¡ie de 95% a suprafe¡elor calamitate, fiindcå, iatå, ele pot fi redate circuitului agricol”, spune ministrul Petre Daea. El adaugå cå sunt programate pentru însåmân¡are 343.000 ha de orz, din care, pânå vineri, erau însåmân¡ate 11.000 de ha, ¿i 56.000 ha de orzoaicå, din care 3.000 ha însåmân¡ate. Suprafa¡a ce va fi semånatå cu grâu nu a fost încå centralizatå. Rusia: Record de produc¡ie la grâu USDA anun¡å o produc¡ie-record de grâu în Rusia, de 91 milioane tone, în cre¿tere cu 21% fa¡å de anul trecut. Estimarea include 68 milioane tone grâu de toamnå ¿i 23 milioane tone grâu de primåvarå ¿i exclud produc¡ia din Crimeea, care este raportatå de Ucraina. Randamentul total atinge 3,17 tone/hectar, mai mare cu 17% fa¡å de anul trecut. 7
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 23 septembrie, a fost de 331 dolari/tonå (1.655 lei). A crescut cu 18 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 19 septembrie.
România FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 19 - 23 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 391 dolari/tonå (1.955 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
€ - 4,9 lei $ - 5 lei
Moselle a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 24 euro/tonå.
licita¡iilor din 19 septembrie. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 269 euro/t (1.318 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 257 dolari/t (1.285 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 335 euro/t (1.641 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al FOB, Bursa Chicago în Golful Mex-
$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 19.09 20.09 21.09 Oct 305 307 309 Nov 307 315 317 Dec 313 317 319
22.09 310 319 321
$/t 23.09 311 321 323
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 327 329 333 337 Nov 323 327 331 335 Dec 321 325 329 333
$/t 23.09 341 337 339
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 393 391 387 385 Nov 397 395 393 391 Dec 389 385 383 381
$/t 23.09 391 397 385
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 317 321 327 333 Dunquerque 317 321 327 333 Pallice 313 320 321 329 Creil FOB 311 317 327 331 Moselle FOB 309 313 321 329 Rouen FOB 317 327 333 341
23.09 335 335 337 333 333 347
euro/t
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în oct. 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.
Porumb România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 6) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 sept. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec
19.09 267 259 261
20.09 21.09 22.09 23.09 269 267 269 271 263 261 267 270 267 265 269 271
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
$/t
19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 271 269 271 269 277 269 263 269 267 273
Fran¡a: pre¡ul FOB Bordeaux a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 14 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 23 sept. 2022, a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy
19.09 325 325 319 329 333
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+4
+9
- 27
+ 90
Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.
¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +3
+4
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+ 39
+ 119
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
20.09 21.09 22.09 23.09 323 327 335 337 323 327 335 337 317 319 321 323 327 333 337 339 331 335 339 347
Profitul Agricol 36/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.395 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
19.09 523 515 521
Oct Nov Dec
20.09 525 517 525
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 21.09 527 525 530
22.09 529 527 535
23.09 533 535 540
Oct Nov Dec
19.09 1.397 1.317 1.277
20.09 1.411 1.337 1.297
21.09 1.437 1.357 1.315
Orz
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.
$/t
22.09 1.455 1.377 1.335
23.09 1.473 1.397 1.349
euro/t
19.09 273 273 277
20.09 275 275 279
21.09 285 285 287
22.09 290 290 295
23.09 297 297 305
279 285
285 299 307 315 297 307 311 317
re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.455 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul orzului pentru be-
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 579 euro/tonå (2.837 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2
septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
PREºURI 19-23.09.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -2
- 60
- 87
Fa¡å de ultimul an - 29
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 463 467 469 471 479 459 465 467 469 471
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 669 euro/t (3.278 lei). A scåzut cu 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov
$/t
19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 697 685 679 669 639
Sorg
Nov Dec
chidere, pe 23 sept., a fost de 639 dolari/tonå (3.195 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 619 euro/t (3.033 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 Dieppe 707 697 695 685 669 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 Dec 285 283 281 279 285 Nov 281 279 277 275 291
lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei).
A înregistrat o cre¿tere tot de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
19.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581
20.09 583 583 585
euro/t 21.09 22.09 23.09 585 593 583 585 593 583 587 589 579
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec
19.09 629 631 639
20.09 623 627 631
21.09 621 625 629
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
+ 18
285 dolari/t
+8
559 dolari/t
+ 12
285 dolari/t
$/t
22.09 23.09 613 609 623 619 617 609
Grâu
331 dolari/t
$/t
19.09 20.09 21.09 22.09 23.09 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 septembrie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 23 sept. 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.885 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 559 dolari/tonå (2.795 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 septembrie 2022.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Vietnam 60.970 tone ¿i Mexic 32.770 tone.
=
CULTURI VEGETALE
O solu]ie pentru impulsionarea iriga]iilor
Nicolae ªerban (proprietarul ªerban Holding) crede cå, aståzi, cea mai mare problemå a sistemului de iriga¡ii este administrarea de cåtre o Agen¡ie (ANIF) ¿i nu de o companie, fie ea tot de stat, dupå modelul Transgaz sau Transelectrica. Dacå sistemul na¡ional de iriga¡ii ar fi administrat de o companie, spune ªerban, ac¡iunile ar avea cåutare pe burså ¿i ar func¡iona dupå regulile economiei de pia¡å, cu aten¡ie la venituri ¿i cheltuieli. O companie bazatå pe atragerea capitalului se va mi¿ca mult mai bine ca o societate care e obi¿nuitå så toace bani de la bugetul de stat. Dacå ANIF ar fi o companie, nu Agen¡ie, discu¡ia despre iriga¡ii s-ar simplifica: ne-am raporta la produsul mia de metri cubi de apå care trebuie så ajungå la fermieri. Compania ar avea tot interesul så investeascå, så furnizeze produsul, dar ¿i så-¿i recupereze costurile. Apa trebuie så aibå un cost. Cå acesta poate fi subven¡ionat, se poate discuta. Dar, la pre¡ul de acum al porumbului, spune Nicolae ªerban, cu o produc¡ie de 15 t/ha plåte¿ti ¿i costul iriga¡iilor, råmânând competitiv. În momentul de fa¡å, unii fermieri au acces la apå gratis, subven¡ie pentru motorinå, bani gratuit pentru investi¡ii prin OUAI. Iar al¡ii nu 28
primesc nimic ¿i func¡ioneazå în aceea¿i pia¡å. “În ce må prive¿te, a¿a cum sunt, capitalist, primesc apa ¿i gratis, cå nu am ce face. Dar spun cå nu este corect! Repet: doar dacå abordåm problema capitalist, avem ¿anse reale så avem produsul apå livrat la consumatorul fermier pe termen lung. Iar costul apei se va regåsi în totalul costurilor de produc¡ie”, explicå ªerban. O altå condi¡ie pentru ca iriga¡iile så fie func¡ionale e direc¡ionarea investi¡iilor spre crearea facilitå¡ilor de captare a apelor. “Dacå nu reu¿im så påstråm apa care curge din bel¿ug pe râuri din toamnå pânå în primåvarå, ca så fie disponibilå în cele trei luni când avem nevoie, nu vom iriga! Vom investi, de nebuni, miliarde în sisteme de iriga¡ii, fårå så avem cu ce iriga”. ªerban mai atrage aten¡ia cå, ¿i în eventualitatea cå propunerile sale ar fi ascultate, trebuie så fim con¿tien¡i de limitåri: “România nu poate iriga mai mult de 2 din cele 9 milioane de ha de teren arabil, pentru cå nu i-ar ajunge apa. Visåm la 3 milioane, dar vara, dacå toatå lumea irigå ¿i folosim doar 200 de ml/mp, nu 700 ml/mp ca la legumiculturå, nu ne ajunge debitul”. Ce se poate face cu restul de 7 milioane ha neirigabile de teren arabil? Adaptarea tehnologiilor. ªerban lucreazå teren ¿i în jude¡ul Vaslui, unde seceta e “la ea acaså”, iar iriga¡iile sunt inexistente. “Anul acesta produc¡iile la culturile de toamnå s-au închis undeva la peste 3 t/ha. Mul¡i spun cå, la pre¡urile de azi, cu aceste produc¡ii, nu ai cum så faci EBITDA. Eu afirm cå, trecând la tehnologia no-till, adoptând alte soiuri (mai
timpurii) ¿i specii de culturå, înjumåtå¡esc costurile, astfel cå ies în profit. Fire¿te cå acesta nu se comparå cu cel ob¡inut, de exemplu, de pe urma unui lot de hibridare porumb, care poate så-¡i aducå peste 4.000 de euro/ha. Dar acolo ai nevoie de iriga¡ii. Sunt în al treilea an de no-till ¿i func¡ioneazå extraordinar. Stratul de resturi vegetale nu e infernal, cum se tem unii. Descompunerea aerobå e cea mai bunå, pentru cå nu eliminå metan, nu utilizeazå azot, precum descompunerea anaerobå. Iar cel mai bun fungicid este soarele. Dacå låsåm sclero¡ii la suprafa¡a solului, va fi foarte pu¡inå sclerotinia în culturå sau deloc. Dacå bågåm sclero¡ii în påmânt, propagåm boala. Tot pe paralela 46, unde fac eu agriculturå, fac ¿i fermierii din Dakota de Nord, SUA. Iar ei practicå no-till de 30 de ani. Au acela¿i regim de precipita¡ii cu noi: de la 270 de l la 530 de l/mp anual”.
Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, se declarå de acord cu propunerea lui Nicolae ªerban referitoare la ANIF, atrågând înså aten¡ia cå, într-o asemenea eventualitate, ar trebui instituitå o perioadå de tranzi¡ie. “În primii ani, apa trebuie så fie livratå fermierilor tot gratuit. Fermierii Profitul Agricol 36/2022
CULTURI VEGETALE trebuie så se doteze mai întâi cu echipamente ¿i så înve¡e så irige, så facå profit mai mare decât la neirigat”. Ichim cere ca investi¡iile în iriga¡ii så fie direc¡ionate cåtre solu¡iile care vor aduce apa gravita¡ional, din amonte în aval. “Europenii nu degeaba ne-au respins planul de iriga¡ii din PNRR”, a admis reprezentantul APPR. El mai aduce în discu¡ie solu¡iile complementare, ce pot fi aplicate inclusiv în ariile neirigabile. “În afarå de secetå pedologicå, avem ¿i secetå atmosfericå. Dar perdelele forestiere schimbå microclimatul. Lucrez teren la Negru Vodå, lângå bulgari. Au perdele forestiere multe ¿i, ca atare, îi plouå mai mult ¿i au temperaturi mai blânde”.
Fermierul bråilean Marin Dogårescu vede, la rândul såu, un alt beneficiu al transformårii ANIF în societate comercialå: economia de energie. “Cred cå pre¡ul real al apei a ajuns la
Profitul Agricol 36/2022
3.000 de lei mia de metri cubi, fårå a socoti cheltuiala fermierilor cu infrastructura secundarå. Dacå ANIF ar fi societate comercialå, nu s-ar iriga mai sus de treapta a treia”. Dogårescu, care irigå integral cele 2.000 de ha ale fermei sale, insistå pe beneficiile pe termen lung ale investi¡iilor în iriga¡ii cu consum redus de energie. “Am fost în vizite de informare în Spania, Portugalia, SUA, Mexic. Nicåieri nu existå infrastructurå pentru pomparea apei în amonte, pânå la altitudinea de 200 de m, ca la noi. În SUA se practicå mult iriga¡iile prin inundare, cu costuri minime, cu apå ce ajunge în ferme gravita¡ional, din lacurile de acumulare din amonte, unde apa este adunatå din toamnå pânå în primåvarå”. Dogårescu solicitå ca dintre criteriile de eligibilitate la finan¡area proiectelor de iriga¡ii så fie eliminate cerin¡a privind preexisten¡a contractelor cu ANIF ¿i cu furnizorii de electricitate. “Am în vedere realitatea situa¡iei din teren, cu multe structuri dezafectate. Dacå nu se eliminå aceste criterii, multe proiecte viabile vor fi ocolite ¿i nu ne vom atinge poten¡ialul de iriga¡ii. Oricum, nu cred cå, în prezent, se irigå efectiv mai mult de 500-600.000 ha. Ajungem la 1,7 milioane ha doar dacå se cumuleazå toate udårile”.
Robert VERESS
ªtefan Moraru, fermier din Peri¿oru, Cålåra¿i, solicitå autoritå¡ilor så le impunå concesionarilor re¡elelor de electricitate så realizeze, pe cheltuiala lor, infrastructura pentru alimentarea sta¡iilor de pompare ¿i de punere sub presiune. “Aceste sta¡ii au fost vandalizate, iar acum problema e reconectarea lor la sistemul de alimentare cu energie electricå. Concesionarii re¡elelor refuzå så facå investi¡ii, totul trebuie så se facå pe banii fermierilor. Cine poate da 50.000 de euro pentru un kilometru de cabluri, fårå a mai discuta de transformatoare?” Sistemele de iriga¡ii nu sunt atractive pentru bånci ca garan¡ii, fiindcå nu se tranzac¡ioneazå, recunoa¿te Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania. “Toatå lumea preferå så achizi¡ioneze sisteme noi de iriga¡ii, nu la mâna a doua. De aceea, sistemele existente în ferme nu pot fi gajate. E posibil ca, în timp, lucrurile så se schimbe. Momentan nici nu sunt foarte multe solicitåri pentru finan¡åri de sisteme de iriga¡ii. Probabil cå se vor înmul¡i ¿i atunci vom veni în întâmpinarea acestor cereri cu solu¡ii noi”.
29
MA{INI & UTILAJE Atuurile transmisiei Claas CMATIC: confort, economii de motorinå, scåderea uzurii ¿i a timpului de lucru
Fermierii apreciaz\ tractoarele Claas
cu transmisia automat\ CMATIC Caravana Claas CMATIC Camp a ajuns såptåmâna trecutå la Ferma Didacticå Moara Domneascå, a USAMV Bucure¿ti, dupå ce, anterior, fusese la Timi¿oara. Demonstra¡iile în câmp au avut drept scop prezentarea performan¡elor superioare ale tractoarelor Claas echipate cu transmisia automatå CMATIC, fa¡å de cele ale transmisiilor mecanice.
V
orbim aici de patru atuuri: confort sporit pentru operatori, reducerea consumului de carburant, scåderea uzurii ¿i timp mai redus pentru efectuarea lucrårilor agricole. Claas CMATIC este un sistem de transmisie automatå pentru tractoare care spore¿te substan¡ial confortul operatorului în timpul variatelor sarcini de lucru. Concomitent, Claas CMATIC reduce mult uzura cutiei de viteze, iar împreunå cu sistemul electronic de management al utilajelor CEMOS poate scådea consumul de carburant cu pânå la 17%. La prezentare ¿i demonstra¡iile din câmp au fost aduse tractoarele Axion 870, Axion 830 ¿i Arion 660 echipate cu transmisie CMATIC. Acestea au fost conduse ¿i testate ¿i de cåtre fermierii invita¡i la demonstra¡ii, iar ace¿tia s-au aråtat foarte mul¡umi¡i de performan¡ele tractoarelor echipate cu aceastå transmisie automatå. Pentru a afla de ce ar trebui ca fermierii så opteze pentru tractoare Claas 46
echipate cu transmisie automatå CMATIC, am stat de vorbå cu George Måndi¡å, product manager Claas România. La demonstra¡iile în câmp de la Moara Domneascå au fost aduse trei tractoare dotate cu transmisie CMATIC ¿i unul cu transmisie hexashift full powershift, pentru ca fermieri care urmau så testeze aceste transmisii så poate face diferen¡a în mod practic, în condi¡ii de lucru reale în câmp, între cele douå tipuri de transmisii. George Måndi¡å a precizat cå, în prezent, CMATIC este eficientå pe tractoare mai mari, cu puteri de la 180 CP în sus, nefiind, deocamdatå justificate pentru tractoare mai mici, care nu pot opera utilaje purtate sau tractate mai grele. Totu¿i, specialistul Claas crede cå, peste 4-5 ani, chiar ¿i aceste tractoare urmeazå så dispunå de transmisii automate, deoarece aceasta este tendin¡a la nivel global. Dar ce ar justifica aceastå dotare care vine, totu¿i, cu anumite costuri? George Måndi¡å a sintetizat: confort, reducerea consumului de motorinå, a uzurii ¿i a timpului de lucru. Confortul ¿i u¿urin¡a în exploatare sunt foarte importante pentru operator. “Cu transmisie manualå trebuie så selectezi trepte de vitezå ¿i game în
func¡ie sol, dacå e tare, trebuie o anumitå vitezå, dacå este moale, trebuie adaptatå altå treaptå. Iar aceasta este doar o abordare, la care trebuie så adåugåm ¿i ce utilaje are ata¿ate tractorul, pe ce lå¡imi de lucru ¿i cu ce caracteristici. Sunt o serie de opera¡iuni în plus dacå utilajele sunt purtate sau tractate, dacå prelucreazå solul sau efectueazå alte lucråri, dacå trebuie ridicate la capåt de parcelå. Toate aceste opera¡iuni trebuie efectuate ¿i monitorizate permanent de operator. Ei bine, în cazul transmisie CMATIC, o serie de ac¡iuni devin automate, iar dacå se adaugå ¿i sistemul CEMOS, consumul de carburant se reduce cu 17% concomitent cu scåderea timpului de lucru ¿i a oboselii operatorului”, spune Måndi¡å.
Acestea ar putea fi suficiente argumente pentru utilizarea tractoarelor Claas cu transmisie CMATIC, dar am vrut så aflåm ¿i pårerea fermierilor invita¡i la demonstra¡ia Claas. Unul dintre cei care a urcat în cabina unui astfel de tractor la care era ata¿atå o grapå cu discuri Maschio Gaspardo Ufo a fost Iulian Mo¡oi, fermier din jude¡ul Arge¿. El administreazå o fermå vegetalå de 400 ha în localitatea Izvorul ¿i presteazå ¿i servicii de recoltare cu combine de cereale pe 1.000 ha ale altor fremieri. “Mai am douå tractoare Claas, unul fiind model Axion 840 echipat cu transmisie CMATIC, iar celålalt, Arion 650, cu transmisie hexashift. Transmisia CMATIC este superioarå celei mecanice, suntem interesa¡i så mai achizi¡ionåm måcar un tractor dotat Profitul Agricol 36/2022
MA{INI & UTILAJE cu astfel de transmisie, pentru cå astfel putem economisi carburant ¿i putem efectua ¿i încheia lucrårile agricole de pregåtire a terenului în timp mai scurt ¿i cu efort mai redus.” Fermierul arge¿ean spune cå ar vrea så mai achizi¡ioneze un tractor cu transmisie automatå ¿i putere de aproximativ 300 CP, ca så poatå lucra cu utilaje purtate sau tractate mai grele.
Amazone: Cultivator Cobra pentru minimum tillage Amazone propune, în aceastå perioadå, cultivatorul Cobra, un echipament performant în prelucrarea superficialå a solului, cu adâncimi de lucru între 4 ¿i 13 cm. Printre avantajele utilizårii lui se numårå: încorporarea intensivå a reziduurilor ¿i a culturilor de acoperire, un control exact al adâncimii, datoritå ro¡ilor de sprijin, o ac¡iune pe toatå suprafa¡a de lucru, pentru o prelucrare superficialå a solului, datoritå bråzdarelor tip picior de gâscå. În final rezultå un pat germinativ uniform, fin mårun¡it.
Cå tot vorbim de echipamente ata¿ate, la demonstra¡ia în câmp toate cele 4 tractoare - reamintim cå trei aveau transmisie CMATIC - au lucrat terenul cu astfel de utilaje. Printre acestea am remarcat grapa cu discuri UFO de 5 m, tractatå, produså de Maschio Gaspardo.
IPSO Agriculturå: Eficien¡å cu încårcåtorul Manitou MLT IPSO Agriculturå a livrat recent, în Vrancea, un încårcåtor Manitou MLT 737 130 PS+ Premium. Acest echipament are o serie de caracteristici tehnice interesante: înål¡ime maximå de lucru de 7 metri, capacitate maximå de ridicare de 3.700 kg, motor economic ¿i fiabil de 130 CP, cabinå ergonomicå cu un nivel al zgomotului de doar 69 dB. Are în dotarea standard furci ¿i cupå ¿i poate fi operat cu o gamå extinså de ata¿amente. IPSO Agriculturå oferå garan¡ie de 2 ani sau 3.000 de ore de func¡ionare.
Lucian Stånescu, product manager Maschio Gaspardo România, ne-a spus cå UFO este o grapå cu discuri agresivå, proiectatå så lucreze pânå la o adâncime de 12 - 20 cm (în func¡ie de sol), atât pentru pregåtirea paturilor germinative, cât ¿i pentru gestionarea reziduurilor de culturå în aplica¡ii minimum till. “Este disponibilå cu lå¡imi de 2,5 la 6 m (purtatå/tractatå) ¿i proiectatå pentru a lucra la viteze medii de pânå la 15 km/h. Conceptul, geometria ¿i viteza grapei cu discuri UFO asigurå un necesar de putere relativ redus, ceea ce are ca rezultat ¿i consumuri mici de carburant pe unitatea de suprafa¡å.” La demonstra¡ie fost utilizat un model cu lå¡imea de lucru de 5 m, iar fermierii ne-au spus cå tractoarele Claas cu transmisie CMATIC au fost u¿or ¿i confortabil de operat.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 36/2022
Iulian Mo]oi, fermier, jude]ul Arge[
NHR Agropartners: Economii cu Hardi ALPHA Evo III Sprayerul autopropulsat Hardi ALPHA Evo III din portofoliul NHR Agropartners oferå mai multå putere la un consum mai mic de motorinå pentru aplicarea tratamentului fitosanitar, datoritå motorului EcoDrive, care reduce consumul de combustibil cu peste 30%. Hardi Alpha Evo III este disponibil cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 l ¿i rampe de 24 pânå la 39 m. Se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în câmp, cu pânå la 25 km/h, men¡inând precizia tratamentului ¿i confortul operatorului. 47