nr. 35 din 21 septembrie 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Nimic nou la obi¿nuita întâlnire a mini¿trilor
7
Fonduri pentru Programul Tomata
Azomure¿ trece la restrângeri de personal
8
O nouå platformå egipteanå de licita¡ii
Pre¡ul gazelor naturale s-ar putea înjumåtå¡i în martie 2023
8
ªpagå la minister
9
Bani europeni pentru zootehnia na¡ionalå
Pre]uri [i pie]e
Costurile stârnesc îngrijoråri
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
Controlul dåunåtorilor din depozite cu Phostoxin Tablet
Produc¡ie-record la grâu
18
Scade produc¡ia mondialå de porumb
20
Culturi vegetale
9
Bioceres extinde rela¡ia cu Syngenta
12
ONU ar vrea ca Rusia så exporte îngrå¿åminte prin Ucraina
12
Protest împotriva avalan¿ei de cereale ucrainene
14
10
10 29
30
Colectarea de¿eurilor de ambalaje prin programul SCAPA al AIPROM
32
Indigo lanseazå douå produse pentru porumb ¿i floare
34
34
Dacå vrei så cre¿ti animale, trebuie så-¡i faci fermå Claudiu Davi¡oiu: Vrem SCZ pentru toate vacile Anvelope BKT cu aramidå Avantajele combinei de struguri ERO Grapeliner Claas CRO CMATIC Camp 2022 Fertilizare preciså cu Kverneland Geospread
22
Se prelunge¿te înscrierea în competi¡ia BASF
Startul fårå buruieni la grâu
24
Cre[terea animalelor
Opinii
Ziua Vacii la Pojorâta
35
Zootehnia este o zonå de risc
36
O cooperativå a cercetårii agricole de stat
26
O eventualå solu¡ie: subven¡ionarea costului de uscare a porumbului
27
Taxa de pod pråbu¿it: 3 euro pe tonå
28
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
41
Ma[ini & utilaje
Men¡inerea profitului cu tehnologii minimale Strategie de fermier într-o pia¡å în care toate s-au scumpit
40
42 44 45 46
48
Hobby
Concedieri la cel mai mare producåtor de carne de porc din Europa 36 Pescuitul ca... vânåtoare Un bånu¡ din argint Capra devine o vacå de elitå 38 pentru USAMV Bucure¿ti
53 54
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii argentinieni profitå de “dolarul-soia” Fermieri din Argentina au vândut 15,2% din recolta de soia din acest sezon, estimatå la 44 de milioane de tone, în doar o såptåmânå. Producåtorii s-au gråbit så profite de rata specialå de schimb valutar permiså de guvern pentru aceste exporturi, cunoscutå ¿i sub numele de “dolarsoia”. Fermierii au refuzat pânå acum så vândå o mare parte din recolta lor, pe care au påstrat-o în silozuri improvizate, din cauza pråbu¿irii monedei locale ¿i a diferen¡ei de 120% dintre rata oficialå de schimb valutar ¿i cursul real al dolarului. Un nou terminal de cereale în portul Gdynia din Polonia Polonia va construi un nou terminal de cereale în portul Gdynia de la Marea Balticå, cu o capacitate de 2-3 milioane de tone pe an. Terminalul este necesar pentru exportul de cereale poloneze ¿i nu are legåturå cu situa¡ia din Ucraina, care nu a reu¿it pânå acum så trimitå cereale în Gdynia, din cauza diferen¡ei de ecartament a cåilor ferate din cele douå ¡åri. Portul Gdynia a încårcat în total 27 de milioane de tone de produse diverse anul trecut, din care 5 milioane de tone au fost produse agricole, în special soia ¿i grâu. Fermierii din Uganda folosesc îngrå¿åminte produse de viermi Scumpirea record a îngrå¿åmintelor i-a afectat pânå ¿i pe fermieri din Uganda. Ace¿tia au ales så recurgå la o metodå ineditå de fertilizare a culturilor. Ei folosesc în acest scop viermi, de fapt larvele unei mu¿te, care consumå resturi organice ¿i le transformå într-un îngrå¿åmânt natural. Guvernul a distribuit gratuit recipiente speciale pentru cre¿terea viermilor, iar programul s-a bucurat de un succes enorm. Dacå anul trecut doar doi fermieri au fost de acord så încerce aceastå metodå, numårul lor a crescut acum la 1.300 ¿i existå o listå lungå de a¿teptare. 12
Bioceres extinde rela]ia cu Syngenta Producåtorul argentinian de semin¡e modificate genetic Bioceres a ajuns la un acord cu gigantul Syngenta prin care va putea vinde produse la nivel global. Conform în¡elegerii, Syngenta devine distribuitorul exclusiv al produselor Bioceres ¿i va colabora cu compania argentinianå pentru a dezvolta noi tehnologii.
A
Cele douå companii se vor concentra ini¡ial pe pie¡ele din China ¿i Brazilia, iar ulterior se vor extinde. Semin¡ele modificate genetic ale Bioceres permit cultivarea de grâu în zone aride sau tropicale, acolo unde pânå acum acest lucru nu era posibil. Ele au fost deja autorizate în mai multe state, printre care Argentina, Brazilia sau Australia. Varietatea ar putea fi permiså în curând ¿i în Statele Unite, în timp ce Nigeria a aprobat importul de grâu modificat de Bioceres atât pentru furaje, cât ¿i pentru consum uman.
cordul acoperå înså doar produsele biologice ale Bioceres, care îmbunåtå¡esc nutri¡ia plantelor ¿i reduc nevoia de îngrå¿åminte pe bazå de azot. Semin¡ele modificate genetic de argentinieni, care sunt foarte rezistente la secetå, nu au fost incluse în contract.
ONU ar vrea ca Rusia s\ exporte îngr\[\minte prin Ucraina Organiza¡ia Na¡iunilor Unite (ONU) încearcå så negocieze un acord pentru reluarea exporturilor ruse de amoniac prin Ucraina, prin extinderea în¡elegerii care permite transportul de cereale din porturile de la Marea Neagrå. Înainte de invazia ruså, majoritatea amoniacului exportat de Rusia era adus printr-o conductå din regiunea Volga în portul ucrainean Odessa. ONU propune ca amoniacul produs de gigantul rus Uralchem så fie
transportat prin conductå pânå la frontiera ruso-ucraineanå, de unde så fie cumpårat ¿i exportat de compania americanå Trammo, care s-a declarat de acord så coopereze cu oficialii ONU. Absen¡a amoniacului care trecea prin Ucraina de pe pie¡ele interna¡ionale a creat multe probleme pentru ¡årile care depind de acest produs. Reluarea livrårilor ar putea stabiliza inclusiv pre¡ul îngrå¿åmintelor.
pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 35/2022
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 16 septembrie, a fost de 330 dolari/tonå (1.617 lei). A crescut cu 17 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 12 septembrie.
Grâu
România FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 12 - 16 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 390 dolari/tonå (1.911 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 273 euro/t (1.334 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 18 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 267 dolari/t (1.308 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 332 euro/t (1.627 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 septembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 12.09 13.09 14.09 Oct 305 307 309 Nov 307 315 317 Dec 313 317 319
15.09 307 315 317
$/t 16.09 310 317 319
Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 327 329 333 337 Nov 323 327 331 335 Dec 321 325 329 333
$/t 16.09 340 339 339
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 393 391 387 385 Nov 397 395 393 391 Dec 389 385 383 381
$/t 16.09 390 393 385
euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Rouen 317 321 327 333 332 Dunquerque 317 321 327 333 332 Pallice 313 320 321 329 337 Creil FOB 311 317 327 331 330 Moselle FOB 309 313 321 329 327 Rouen FOB 317 327 333 341 339
Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Porumb România FOB Constan¡a 303 euro/t (=) 1.485lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 sept. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec
12.09 267 259 261
13.09 14.09 15.09 16.09 269 267 269 271 263 261 267 269 267 265 269 273
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec
16
$/t
$/t
12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 271 269 271 269 277 269 263 269 267 273
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2022, este de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 341 euro/tonå (1.671 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 sept. 2022, a fost de 337 euro/tonå (1.651 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.09 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Fa¡å de ultimele 5 zile
Fa¡å de ultima lunå
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+8
+ 25
- 58
+81
lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.
¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.
Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -2
+ 12
Fa¡å de ultimele 3 luni
Fa¡å de ultimul an
+7
+ 113
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
13.09 14.09 15.09 16.09 323 327 335 337 323 327 335 337 317 319 321 327 327 333 337 341 331 335 339 345
Profitul Agricol 35/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.347 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå.
Principalele destina¡ii: Chi-
12.09 523 515 521
Oct Nov Dec
13.09 525 517 525
Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago
$/t 14.09 527 525 530
15.09 529 527 535
16.09 533 535 540
Oct Nov Dec
12.09 1.397 1.317 1.277
13.09 1.411 1.337 1.297
14.09 1.437 1.357 1.315
Orz
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.
$/t
15.09 1.455 1.377 1.335
16.09 1.473 1.397 1.349
euro/t
12.09 273 273 277
13.09 275 275 279
14.09 285 285 287
15.09 290 290 295
16.09 297 297 305
279 285
285 299 307 315 297 307 311 317
re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Pre¡ul orzului pentru be-
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 579 euro/tonå (2.837 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12
septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
PREºURI
12-16.09.2022
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec
Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -15
- 22
- 190
Fa¡å de ultimul an - 15
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 463 467 469 471 479 459 465 467 469 471
Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 679 euro/t (3.327 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov
$/t
12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 697 685 679 669 659
Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 septembrie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396
Nov Dec
chidere, pe 16 sept., a fost de 659 dolari/tonå (3.229 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 707 dolari/t (3.464 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Dieppe 707 697 695 685 679 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Dec 285 283 281 279 285 Nov 281 279 277 275 291
lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de deschidere.
A înregistrat o cre¿tere tot de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
12.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581
13.09 583 583 585
euro/t 14.0915.09 16.09 585 593 583 585 593 583 587 589 579
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec
12.09 629 631 639
13.09 623 627 631
14.09 621 625 629
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Profitul Agricol 35/2022
+ 17
285 dolari/t
+8
559 dolari/t
+ 12
285 dolari/t
$/t
15.09 16.09 613 610 623 611 617 613
Grâu
330 dolari/t
$/t
12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei).
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 16 sept. 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei).
Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 559 dolari/tonå (2.739 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 septembrie 2022.
Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Mexic 32.770 tone, Vietnam 6.970 tone.
= 17
Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.755 milioane tone, cu 45 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.
Scade produc]ia mondial\ de porumb Topul produc\torilor de porumb
Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.466 milioane tone, cu 42 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 508 de milioane de tone de orez, în scådere cu 7 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60,4 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 148 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 645 milioane tone, cu 43 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 390 milioane tone, cu 36,5 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 83 milioane tone, cu 9,3 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 52 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,5 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 118 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 septembrie 2022.
20
Produc¡ia mondialå de porumb, în anul de pia¡å 2022/23, este estimatå de anali¿tii americani la aproape 1,2 miliarde tone, cu 47 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Sunt prognozate scåderi de produc¡ie pentru Uniunea Europeanå ¿i Statele Unite, par¡ial compensate de cre¿terile din China ¿i Ucraina.
¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 59,5 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 46,5 milioane tone, Argentina (41 mil. tone), Ucraina (13 mil. tone), Fed. Ruså (4 milioane tone), UE (2,7 milioane tone). La licita¡iile din luna august, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 26 dolari/tonå, pânå la 325 dolari/tonå. Pre¡urile din Argentina au crescut cu 13 dolari/tonå, ajungând la 287 dolari/tonå. ¥n Brazilia, porumbul a crescut cu 4 dolari/tonå, pânå la 294 dolari/tonå. Cererea de porumb brazilian pare a fi puternicå, iar volumele livrate în august au atins un record de 7,6 milioane de tone. Ofertele din Ucraina sunt în jurul a 261 dolari/tonå.
Topul producåtorilor de porumb - SUA, 354 mil. tone. - China 274 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut. - Brazilia 126 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone. - UE 59 mil. tone, cu 12 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22. - Argentina 55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut. - Ucraina (31,5 mil. tone, mai pu¡in cu 11 mil. tone). - India (31,5 mil. tone). - Mexic (27 mil. tone). La importatori, pe primul loc este UE (19 milioane tone), urmatå de China (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Mexic (18 mil. tone), Japonia (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone). Marii consumatori de porumb sunt SUA (305 milioane tone,în scådere cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (295 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), UE (77 milioane, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Brazilia (77, mai mult cu 4 mil. tone), Mexic (44,5). Stocurile globale de porumb ajung la 304,5 milioane tone, în scådere cu 8 milioane de tone fa¡å de anul trecut. Profitul Agricol 35/2022
MA{INI & UTILAJE
Avantajele combinei de struguri ERO Grapeliner Viticultorii care doresc så-¿i asigure un avantaj competitiv au la dispozi¡ie combina de recoltat struguri ERO Grapeliner. Este un utilaj produs în Germania ¿i distribuit în România de Agri-Alian¡a, care oferå o serie de atuuri, printre care performan¡a, u¿urin¡a ¿i confortul în operare, durabilitatea ¿i viteza de deplasare.
Ma¿inile de recoltat struguri ERO includ douå serii: - seria 5000, care oferå un motor de 150 CP, respectiv 175 CP, 6 cilindri, 6057 cmc, stage V. - seria 7000, cu douå op¡iuni pentru motor, de 175 CP, respectiv 204 CP ¿i op¡ional 40 km/h viteza de deplasare pe ¿osea, stage V. Combinele ERO Grapeliner sunt echipate cu un cap de recoltare cu reglaje fine. Numårul de båtåtoare ¿i distan¡a dintre båtåtoare sunt reglabile, iar amplitudinea ¿i flexibilitatea acestora sunt ajustabile individual. Mai mult, distan¡a dintre båtåtoare ¿i frecven¡a de batere pot fi reglate direct din cabinå, în timpul lucrului. Combinele sunt echipate în varianta standard cu reglare a înål¡imii indiferent de pantå, cu afi¿are pe monitorul electronic, precum ¿i cu sistem video cu cel pu¡in trei camere color pentru o bunå orientare în spa¡iul de lucru. Sistemul Twin - Lock asigurå ma¿inii trac¡iunea optimå ¿i siguran¡a în condus, chiar ¿i în terenuri dificile. Suspensia se poate extinde pânå la 75 cm. Compensarea pantei laterale este, de asemenea, de 75 cm. Ampamentul lung 44
(3,25 m) asigurå o bunå func¡ionare, iar centrul de greutate redus asigurå stabilitatea combinei. Sistemul de recoltare este pozi¡ionat pe o singurå parte a ma¿inii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curå¡are necesar zilnic. Eficien¡a de care då dovadå combina este în primul rând datå de cele trei sisteme de separare a frunzelor: 1. Jet de aer direc¡ionat cåtre rotorul de scos frunze ¿i låstari care permite eliminarea frunzelor înainte de a atinge masa. 2. Ventilator inferior de aspira¡ie care separå frunzele lipite de boabe. 3. Ventilator suplimentar de aspira¡ie la transportul transversal de la partea superioarå care asigurå o curå¡are de 98 % a recoltei. Cele trei sisteme garanteazå o recoltare perfectå, în buncår vor ajunge doar boabele, iar calitatea lor va fi la fel ca în cazul culesului manual. Buncårul de struguri cu deschidere lateralå oferå operatorului o vizibilitate bunå în timpul descårcårii ¿i este disponibil în 3 dimensiuni: 2.200 (standard), 2.600 ¿i 3.000 litri.
Op¡ional, poate fi ata¿at sistemul de desciorchinare ¿i selectare VITISelect. Desciorchinåtorul este alcåtuit dintr-un tambur cu diametru mare ¿i un rotor cu degete din plastic, pentru a påstra forma strugurilor. Vine echipat cu un sistem de autonivelare chiar ¿i în pante mai mari, iar boabele ajung pe masa de sortare care este alcåtuitå din mai mul¡i tamburi. Viteza de rotire ¿i distan¡a dintre ei pot fi reglate pentru a ob¡ine o recoltå cât mai curatå. Cabina centralå este confortabilå, asigurå o vedere optimå asupra ro¡ilor din fa¡å ¿i a rândurilor de vie recoltate. Sistemul include 15 lumini de lucru (op¡ional LED) ¿i asigurå o bunå vizibilitate la lucrul pe timpul nop¡ii. Autoghidajul permite ca operatorul så fie concentrat efectiv pe reglajul ma¿inii în timpul recoltårii, pentru realizarea unei recolte cât mai curate. Combinele ERO au fost proiectate având ca scop durata mare de via¡å, mentenan¡å reduså ¿i minim de repara¡ii necesare. Combina ERO Grapeliner reprezintå confort, u¿urin¡å de operare ¿i manipulare delicatå a strugurilor.
Profitul Agricol 35/2022
Claas CRO CMATIC Camp 2022 Claas a organizat la Timi¿oara, pe durata a 3 zile, evenimentul Claas CMATIC Camp, cu sprijinul Agrocomer¡ Holding.
crul cu astfel de ma¿ini agricole”, explica Alexandra Strugari, director de marketing la Claas România. Un eveniment asemånåtor va avea loc, timp de o såptåmânå, începând cu 19 septembrie, la ferma didacticå Moara Domneascå a USAMV Bucure¿ti.
Pe
Dotårile premium la tractoarele Claas Demonstra¡ia practicå pe câmp a fost fåcutå cu tractoarele CMATIC, gama micå ¿i mijlocie, împreunå cu diferitele utilaje de pregåtit terenul, în special discuri Amazone ¿i Horsch. Cele mai mici tractoare a fost de 155 ¿i 175 CP, iar douå tractoare au fost din gama 250 CP ¿i 295 CP. Toate au avut dotåri premium, cu noul sistem de transmisie variabilå continuå ¿i cu diferite tipuri de motorizåri. Dotårile premium înseamnå tiran¡i frontali, pompe fa¡å cu suspensie ¿i cabinå suspendatå în patru puncte ca så ofere o ergonomie mai bunå operatorului. Claas CMATIC este diferitå total fa¡å de o transmisie mecanicå sau semiautomatå, afirmå László Erdélyi, manager vânzåri Agrocomer¡ Holding Bihor. “Este cea mai modernå ¿i superioarå transmisie existentå în acest moment pe pia¡a ma¿inilor agricole”, spune Erdélyi. “Noul sistem nu are trep-
parcursul celor 3 zile au avut loc prezentåri ¿i demonstra¡ii în câmp cu tractoarele Claas CMATIC, dotate cu noul sistem de transmisie continuu variabilå automatå. A fost un eveniment dedicat mai ales echipelor de vânzåri ale dealerilor Claas din zona de vest, dar ¿i clien¡ilor ¿i studen¡ilor de la Mecanicå Agricolå. Special au fost aduse din Fran¡a de la Le Mans 4 tractoare premium. Prima zi a fost dedicatå dealerilor de utilaje, cu care s-a fåcut instruire ¿i pregåtire, a doua zi, clien¡ilor, iar a treia zi, studen¡ilor. ¥n fiecare zi s-au fåcut cursuri teoretice, prezentåri tehnice ¿i teste în câmp cu utilajele. “Aceastå prezentare practicå tip workshop a fost dedicatå dealerilor, clien¡ilor din zona Banatului ¿i studen¡ilor ca så se familiarizeze cu noul timp de transmisie automatå ¿i func¡ionare a tractoarelor Claas, iar viitorii clien¡i så vadå cu ochii lor beneficiile aduse de luProfitul Agricol 35/2022
te de schimbat manual. Toate treptele din cutia de viteze sunt schimbate automat. În func¡ie de utilajul pe care îl trage tractorul, noul sistem ¿tie så selecteze treapta ¿i viteza optime cu care så lucreze eficient”. Pentru stafful Agrocomer¡ Holding, tractoarele Claas înseamnå un plus de avantaje pentru fermieri: normå excelentå lucratå pe zi, consum redus de combustibil, comoditate ¿i eficien¡å. Toate au GPS, cabina are suspensie, precum ¿i puntea din fa¡å cu tiran¡i. De asemenea, centrul de greutate este foarte bine propor¡ionat: 50% pe axa din fa¡å, 50% pe axa din spate. Are distribu¡ia centrului de greutate uniformå, nu taseazå solul ¿i poate så tragå utilajele dupå el mult mai u¿or. “Cu aceste calitå¡i putem caracteriza performan¡a tractoarelor Claas. În plus, existå ¿i un sistem de ghidare automatå. Dupå ce operatorul a setat parametri de rulare, apaså pe un buton, iar tractorul î¿i face treaba singur. Omul nici måcar nu trebuie så ¡inå mâna pe volan. Aceasta înseamnå o ergonomie ¿i o comoditate excelente. Tractorul poate întoarce singur inclusiv la capåtul rândului sau al parcelei”, a conchis László Erdélyi.
Gheorghe MIRON 45
OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila
O cooperativ\ a cercet\rii agricole de stat ... o cooperativå a structurilor din cercetarea culturilor vegetale ar fi fost un model ¿coalå pentru mul¡i fermieri, dacå ar fi fost fåcut profesionist. Profitul vine din calcul economic ¥ntr-un interviu (acordat site-ului Agrimanet), dr. Pompiliu Mustå¡ea, directorul INCDA Fundulea, prime¿te o întrebare importantå: “î¿i recupereazå INCDA costul ameliorårii prin redeven¡å?” Råspunsul a fost sincer: “numai prin redeven¡å, nu”. Dacå INCDA Fundulea sau oricare dintre sta¡iuni ar fi fost firme private fårå contracte de cercetare de la buget, ar fi dat faliment de mult prin aceastå politicå de afaceri. Pentru cei care nu sunt familiariza¡i, costurile de redeven¡å sunt costurile cu cercetarea (în cazul nostru ameliorarea) ¿i care sunt recuperate prin adåugarea unui cost la costul total al semin¡elor. Ca så poatå face toatå lumea compara¡ia, firmele stråine solicitå în general o redeven¡å de circa 50 euro/tona de såmân¡å C1 vândutå. Banii se împart cam 50/50% între firma mamå, care face ameliorarea, ¿i firma distribuitoare. Deci, atunci când cumpåra¡i såmân¡å de bazå de la o firmå stråinå, cumpåra¡i costul semin¡ei de bazå, costul de transport din ¡ara de origine ¿i costul redeven¡ei calculat pentru o produc¡ie medie de 5-6 t/ha såmân¡å certificatå (de aceea unele firme limiteazå produc¡ia certificabilå prin acordul de multiplicare). Astfel, din costul de pia¡å de cca 48
2.000 euro/t såmân¡å de bazå, cca 1.200-1.300 euro/t este redeven¡a, iar diferen¡a este costul semin¡ei. Calculul redeven¡ei este urmåtorul la 1 tonå såmân¡å bazå care asigurå 5 ha înfiin¡ate x 5 tone/ha ob¡inute de C1 pe fiecare ha rezultå 25 tone C1 ob¡inut x 50 euro/tonå C1 redeven¡a, adicå 1.250 euro tona såmân¡å de bazå folositå. Dacå dorim så privim ¿i din alt unghi, putea så reflectåm la aspectul cå INCDA Fundulea, conform raportului aferent anului 2019, a produs såmân¡å din verigi superioare în valoare de 2.377.456 lei ¿i a colectat redeven¡e de 2.515.849 lei, restul veniturilor economice fiind produc¡ie de cereale pentru consum, exploatând o suprafa¡å agricolå de cca 1.600 ha. Deci, semin¡ele plus redeven¡a înseamnå venituri de cca 1 milion de euro pe an. Dacå valoarea întregii redeven¡e colectate, adicå 2.515.849 lei (cu toate cå aici este incluså redeven¡a de la toate speciile, inclusiv porumb, floare, lucernå etc.), am împår¡i-o la cantitatea de semin¡e de cereale påioase de prebazå ¿i bazå de 2.575 t (anul 2019, conform raport oficial), ar însemna 977 lei/tona, adicå 220 euro/tona redeven¡å, iar dacå am face ajustårile ¿i cu alte specii, ar coborî probabil la 150 euro/t, adicå de cca 10 ori mai pu¡in decât la firmele concurente stråine sau române¿ti. O fi bine, o fi råu, fiecare poate aprecia ¿i crede ce dore¿te despre ce înseamnå performan¡å.
Comparativ, grupul de firme române¿ti care graviteazå în jurul activitå¡ii de ameliorare a dnei Georgeta Dicu au o cifrå de afaceri anualå din comercializarea semin¡elor la o valoare dublå fa¡å de INCDA Fundulea, de peste 2 milioane euro (în fiecare dintre anii 2019, 2020 ¿i 2021). Pentru cå aceste firme private, dacå nu î¿i vor încasa redeven¡ele la un nivel corect, vor fi nevoite så î¿i închidå poarta. Poate ar trebui så ¡inem cont cå dna Dicu, singura amelioratoare la acest conglomerat de firme, activeazå pe mai multe fronturi, adicå ¿i la floarea-soarelui, dar ¿i la porumb sau la grâu, iar rezultatele de competi¡ie s-au våzut inclusiv în testarea varietå¡ilor în re¡eaua APPR, când rezultatele au fost chiar spectaculoase. Este drept cå, în ultimii ani, ¿i la INCDA Fundulea ameliorarea la porumb, floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe s-a revigorat ¿i rezultatele au început så se vadå.
Un Institul care så coordoneze Sta¡iunile O så îmi mai permit câteva men¡iuni legate de diferite opinii ale directorului de la INCDA Fundulea, Pompiliu Mustå¡ea, pe care personal îl apreciez, fiindcå, atât cât se poate, încearcå så impunå sau så semnaleze necesitatea unor måsuri bazate ¿i pe principii ecoProfitul Agricol 35/2022
OPINII nomice pentru a eficientiza activitatea de ameliorare, producere ¿i comercializare a semin¡elor. În interviul men¡ionat, s-a referit numai la pre¡urile de la INCDA Fundulea cå sunt stabilite corect. Dar noi, cititorii, putem observa cå diferen¡a de pre¡ la såmân¡a de grâu între Fundulea ¿i Sta¡iunea Pite¿ti este semnificativå, ceea ce este corect, dar nu este benefic pentru afaceri. Când tu, Institut, ¿i o sta¡iune vinde¡i acelea¿i soiuri ¿i categorii biologice, dar pre¡urile sunt diferite, apare o competi¡ie care nu este necesarå ¿i care ridicå întrebåri. Conducerea INCDA a con¿tientizat acest lucru ¿i a propus o unificare a activitå¡ii Institutului cu sta¡iunile, dar vom aråta asta la momentul potrivit. Mai mult, Mustå¡ea a explicat cå Fundulea este autonomå ca finan¡are, dar asta nu înseamnå cå acest principiu se aplicå ¿i la sta¡iuni. Acestea primesc bani de la buget prin intermediul ASAS, pe lângå finan¡årile din contracte de cercetare. ¥n 2020, directorul de la Fundulea a în¡eles corect cå, pentru a aduce surse financiare sigure la bugetul institu¡iei, ar fi bine så înceapå o politicå de licen¡iere (acordarea în exploatare în schimbul unei redeven¡e) a anumitor varietå¡i mai vechi, respectiv hibrizii de porumb Olt ¿i F376. Pe ace¿tia i-a acordat la acea datå cåtre o firmå româneascå, aceasta obligându-se så semene în fiecare an 2000 ha/an de loturi semincere, pe o duratå de 5 ani. Atunci Fundulea era prinså “în tratative avansate cu mai multe firme în ceea ce prive¿te acordarea de exclusivitate la unele soiuri de grâu, pentru cå avem în portofoliu destule soiuri de grâu ¿i vor urma alte soiuri mult mai bune fa¡å de cele pe care le avem, cât ¿i de acordarea exclusivitå¡ii de producere de såmân¡å hibridå de la noi, hibrizi de floarea-soarelui pe care i-am înregistrat ¿i, din cauza suprafe¡ei foarte mici de teren care ne-a mai råmas la institut ¿i neputând asigura spa¡iul de izolare, Profitul Agricol 35/2022
suntem nevoi¡i, vrem, nu vrem, så avem aceste parteneriate public-private”, confirma Mustå¡ea. Din påcate, deciziile manageriale au creat un întreg scandal, mai mult sau mai pu¡in lipsit de temei, iar aceastå practicå comercialå, pe care directorul Mustå¡ea ¿i-o dorea implementatå, nu a mai fost continuatå. O altå propunere economicå corectå se referå la unirea activitå¡ii sub un singur stindard: “În opinia mea, trebuie revenit la cum eram înainte. Era Institutul ¿i în coordonarea INCDA erau Sta¡iunile de cercetare-dezvoltare. Puteam så facem un program de producere ¿i de comercializare a semin¡elor în comun. A¿a, acum, fiecare face cam ce vrea.” Eu a¿ mai adåuga cå aceastå formulå de holding ar fi fost beneficå ¿i pentru achizi¡ia de inputuri la comun, unde volumele de marfå solicitate ar fi adus discounturi suplimentare, mai mult, ¿i vânzarea produc¡iei de consum s-ar fi fåcut mai bine ¿i la pre¡uri mai ridicate, plus cå, de ce så nu spunem, ¿i eventuale tenta¡ii locale la achizi¡ia sau vânzarea unor produse cu anumite “discounturi” ar fi fost eliminate. Mai mult, ar fi fost posibilå ¿i o politicå comunå de dotare tehnologicå pentru exploatarea câmpurilor, ¿i a¿a s-ar fi putut renun¡a ¿i la contractele de preståri servicii cu ter¡ii existente pe la unele sta¡iuni, aducåtoare în unele cazuri ¿i de aprecieri de suspiciune, a¿a cum au existat prin preså de-a lungul vremii, dar nu-i a¿a, doar, gura lumii, nimic adevårat. Inså o cooperativå a structurilor din cercetarea culturilor vegetale ar fi fost un model ¿coalå pentru mul¡i fermieri, dacå ar fi fost fåcut profesionist.
Scurt plan de succes pentru cercetarea de stat
de decåderea ameliorårii române¿ti, din cauza lipsei de finan¡are, a instabilitå¡ii cercetåtorilor datorate condi¡iilor proaste de salarizare, lipsa unor decizii manageriale, cum ar fi infuzia de geneticå nouå la porumb, pentru a ob¡ine hibrizi cu pierderea rapidå a apei (apropo, de ce se bucurå de succes hibrizii de porumb de la Turda pe zona lor de activitate, cu toatå concuren¡a mon¿trilor sacri?), realizarea de linii Clearfield ¿i rezistente la sulfonil uree, a¿a cum a fåcut în ultimii ani dna dr. Påcureanu ¿i acum se våd rezultatele prin ob¡inerea unei game de hibrizi cu rezultate notabile, dar care sunt insuficient dezvolta¡i ca marketing ¿i vânzare în pia¡a româneascå, la fel sunt rezultate importante ¿i la soia sau mazåre, alåturi de cele consacrate la lucernå sub conducerea dnei dr. Schitea sau la grâu prin persoana dlui academician Såulescu, dar ¿i la orz prin persoana dlui dr. Buda sau a dnei dr. Vasilescu. Dar activitatea de produc¡ie ¿i dezvoltare a vânzårilor unor hibrizi ¿i soiuri nicåieri în lume nu este apanajul amelioratorilor, ci al echipelor de marketing ¿i vânzåri, iar aceste varietå¡i ob¡inute în ultimii ani ar fi avut poate un alt destin comercial dacå ¿i numai dacå cineva accepta principiile de pia¡å. Când vorbim de cota de pia¡å de 50% la cereale påioase a fi de¡inutå de INCDA împreunå cu sta¡iunile colaboratoare, la prima vedere poate fi un lucru foarte bun, dar dacå privim invers ¿i spunem cå s-a pierdut 50% din pia¡a de cereale påioase în favoarea firmelor concurente, atunci nu ¿tiu dacå este la fel de bun rezultatul.
ªi, în final, o întrebare: sta¡iunile din ¡arå cultivå la comercial doar semin¡e române¿ti sau mai bagå degetul ¿i prin borcanul cu miere al geneticii imperialiste? În rest numai de bine.
Trebuie men¡ionate ¿i alte diagnostice puse de Pompiliu Mustå¡ea vizavi 49
MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti
OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine Pentru detalii contacta¡i serviciul de marketing al Institutului la tel: 021.351.20.83 sau 0733.679.823
Post vacant: AREA SALES MANAGER TOATĂ ȚARA Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå. Cerin¡ele postului: studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie; cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå; minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå; cuno¿tin¡e de limbå englezå; bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere; capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å; cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office); cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM; carnet de conducere categ. “B”; experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.
Responsabilitå¡i principale: îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå; negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri; negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole; asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu; realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå; înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale; monitorizarea încasårilor; men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora. Beneficii: pachet salarial atractiv; posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå. mediu de lucru plåcut; contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.
Loca¡ie: toatå ¡ara. 52
Profitul Agricol 35/2022
PAGINA DE HOBBY Pescuitul ca... vân\toare …sau ca „vânare de pea¿te”, cum era consemnat în scrierile noastre de odinioarå. Sunt vorbe din båtrâni, ce consfin¡esc un adevår aflat în consonan¡å cu vestitul adagiu al lui Hora¡iu „Ut pictura poesis”, potrivit cåruia, de¿i scopul comun rezidå în producerea emo¡iei estetice, fiecare operå se cuvine judecatå dupå genul såu. Ideea de coresponden¡å a artelor nu este nicidecum nouå, ea putându-se extinde, fårå nici o dificultate, ¿i asupra altor îndeletniciri confluente, cum ar fi, de pildå, vânåtoarea ¿i pescuitul. Privite cu obiectivitate, fårå urå ¿i pårtinire, elementele ce le apropie sunt cu mult mai numeroase decât cele care le despart. Fårå a socoti drept argument faptul cå ambele pasiuni pot coexista adesea înlåuntrul aceluia¿i individ, ca manifeståri ale dorin¡ei de dizolvare în naturå ¿i ale gustului atavic pentru imprevizibilul confruntårii cu sålbåticiunile, trebuie remarcatå istoria lor comunå, ini¡ial pragmaticå, în calitate de mijloace necesare supravie¡uirii omului într-un mediu concuren¡ial, bizuit pe suprema¡ia celui mai puternic sau mai ingenios. Ini¡ial, miza reu¿itei era înså¿i via¡a. În timp, bårbå¡ia a capitulat în fa¡a tehnicii, iar raportul de for¡e între combatan¡i a devenit inegal, ceea ce nu a diminuat înså apetitul speciei dominante pentru luptå. Ca în orice joc, pentru a se echilibra cât de cât balan¡a, au apårut pe parcurs regulile, în ideea respectårii unei doze minime de fairplay. Aståzi, atât în vânåtoare, cât ¿i în pescuit, doza de sportivitate este aceea¿i, câtå vreme ele nu depå¿esc grani¡ele aliajului dintre ceea ce englezii în¡eleg prin „hobby” ¿i ceea ce francezii în¡eleg prin „loisir”. În acest caz, singura deosebire constå în mijlocul prin care este satisfåcutå pasiunea. Cå rafinamentul ustensilelor moderne – fie ele arme de foc, fie undi¡e – le apropie fatal în plan financiar, Profitul Agricol 35/2022
aceasta este o altå problemå. Våzute ca o luptå individualå, cele douå patimi se suprapun. Cine ar putea cântåri cât pescuit ¿i câtå vânåtoare se aflå în „Båtrânul ¿i marea”, unde Hemingway transformå genial ideea încle¿tårii dintre vânåtor ¿i vânat (pescar ¿i pe¿te) în filosofie existen¡ialistå…
Dinamismul ambelor pasiuni e incontestabil. El se transformå în emo¡ie purå ¿i ascute, miraculos, sim¡urile tocite ale omului modern. Momentul în care påstråvul sau ¿tiuca atacå violent linguri¡a în¿elåtoare, arcuind lanseta, nu dezvoltå mai pu¡inå emo¡ie decât vânarea unei vietå¡i terestre, cu pu¿ca. Ambele reprezintå confruntåri între om ¿i animal ¿i, chiar dacå pe¿tele este mai pu¡in expresiv decât un mamifer sau o pasåre, ideea de luptå råmâne aceea¿i. Folosirea de cåtre eschimo¿i a harponului pentru stråpungerea focii la copcå constituie un mod de a vâna. Tot vânåtoare era ¿i råpunerea balenelor. Dar bå¿tina¿ul amazonian care azvârle din luntre suli¡a cåtre pe¿tii din apele pu¡in adânci vâneazå sau pescuie¿te? De bunå seamå cå vâneazå pe¿te. Ca ¿i cel ce-¿i trimite cu arcul såge¡ile atât cåtre crapul din baltå, cât ¿i înspre sålbåticiunile cu pår ori cu pene din
desi¿ul pådurii. Stråmo¿ul såu ¿i al nostru, în zorii omenirii, î¿i procura hrana vânând cu aceea¿i armå, deopotrivå pe påmânt ¿i în apå. Utilizarea de cåtre om a prådåtorilor auxiliari are o istorie îndelungatå. Primul pare så fi fost câinele, care a ¿i definit no¡iunea de cinegeticå. ªoimåritul dezvoltå ¿i aståzi pasiuni. În replicå, polinezienii continuå så utilizeze cormorani la pescuit. Cât prive¿te mij-
loacele comune, ar fi de amintit plasele ¿i re¡elele, de care se serve¿te nu doar pescarul profesionist, ci ¿i vânåtorul de pe coastele maritime bogate în påsåret. A¿adar, prada înseamnå vânat cu pår, vânat cu pene, vânat cu solzi… Pânå ¿i principiul modern de pescuit sportiv „catch & release” (prinde ¿i elibereazå) î¿i gåse¿te corespondent în contemporanele populåri ¿i relocåri ale animalelor de interes cinegetic, de la capturare pânå la eliberarea în teren. Dincolo de schematismul formulelor acreditate de fundamentali¿tii celor douå bresle stå fiorul vânåtorului cu pu¿ca sau cu undi¡a. „Ut pictura poesis”. Prin extrapolare, pescuitul este, în fond, asemenea vânåtorii. A¿adar, a pescui înseamnå a vâna pe¿te: „Ut venatio piscatus”!
Gabriel CHEROIU 53