nr. 33 din 4 septembrie 2024 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 33/2024
Politica este complicat\ La finele lunii mai, cu vreo dou\ s\pt\mâni înaintea alegerilor europarlamentare, am participat la o dezbatere pe tema Pactului Verde. Dintre vorbitori, i-am re]inut pe Dacian Ciolo[, liberalul Siegfried Mure[an, independentul Nicolae {tef\nu]\. Din partea PSD, un nume care îmi era necunoscut (mea culpa), deputata Roxana Mînzatu. S-au spus multe bazaconii la acea dezbatere, probabil fiindc\ publicul din sal\ era dominat de ong-i[ti de Mediu, iar politicienii î[i adapteaz\ discursul în func]ie de ce vrea s\ aud\ electoratul din proximitate. A fost ;ns\ o pl\cut\ surpriz\ s\ o ascult pe doamna Mînzatu> bine informat\, cu un discurs structurat, logic, i-a surclasat pe mult mai experimenta]ii colegi de panel, care au “bifat” doar la corectitudinea exprim\rii, con]inutul l\sând mult de dorit.
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867
Editori permanen¡i
Am verificat atunci, era pe listele comune PSD & PNL de la europarlamentare, pe un loc neeligibil. Dup\ încheierea dezbaterilor, i-am împ\rt\[it opinia c\ listele sunt “sucite”, în sensul c\ ordinea candida]ilor e în contradic]ie cu competen]ele acestora. A zâmbit [i a ridicat din umeri> “Politica e complicat\!”. Au trecut trei luni, [i iat-o pe Roxana Mînzatu foarte aproape de a fi nominalizat\ pentru func]ia de comisar european. Premierul Ciolacu a sfidat, într-o prim\ faz\, solicitarea Ursulei von der Leyen de a nominaliza o femeie, propunându-l pe Victor Negrescu, cu argumentul rezonabil c\ ultimii doi comisari din partea României au fost femei (Corina Cre]u [i Adina V\lean). Acum, la insisten]ele [efei Comisiei, îl înlocuie[te pe Negrescu cu o femeie [i a pomenit-o pe Mînzatu ca fiind “o posibil\ variant\”. Din moment ce nu a numit [i alte “posibile variante”, rezult\ c\, de fapt, Mînzatu este chiar “varianta”. Socotesc c\ înlocuirea lui Negrescu cu Mînzatu nu s-a produs f\r\ ca România s\ fi primit, în schimb, garan]ia c\ i se va aloca un domeniu important. Iar o variant\ de lucru ar fi chiar Agricultura, domeniu pe care deputata îl cunoa[te foarte bine. Vom vedea.
Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68
Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Robert VERESS
Profitul Agricol 33/2024
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Patru m\suri pentru salvarea agriculturii
7
Industria c\rnii este vulnerabilizat\
9
Bani pentru controlul oficial al performan]elor
12
Fran]a are o recolt\ catastrofal\ la gr=u
8
Procesatorii aduc lapte inclusiv din Spania
9
S-a lansat Rabla pentru tractoare. Sprijinul e de maxim 44.000 euro
12
Bani pentru iriga]ii ;n C=mpia de Vest
8
Favori]ii pentru postul de comisar al Agriculturii
10
Adama a reînnoit omologarea pentru Folpet [i Captan
Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii
14
Cre[te produc]ia de oleaginoase
16
Floarea-soarelui, ;n sc\dere
17
Ma[ini & utilaje 30
Via]a companiilor Primele 6 luni au trecut anevoios [i pentru Agricover
31 32
Nu sunt schimb\ri la rapi]\
18
Timac Agro se mut\ în sediu nou
Mai mult\ soia la nivel mondial
20
Afacerile Grupului Syngenta, în sc\dere
Gr\dina, via [i livada 21
Recolte sporite cu costuri minime
Tuta absoluta, o amenin]are major\ 22 pentru culturile legumicole
Compactarea solului, o problem\
23
38
Claas î[i extinde re]eaua de distribu]ie în România
40
Fertilizare cu precizie japonez\
40
Alin Luculeasa continu\ lupta cu AFIR
41
Noi echipamente Poettinger pentru prelucrarea solului [i sem\nat
42
Qualidisc Farmer pentru dezmiri[tire [i sem\nat 2 în 1
43
Cultivator-scarificator în benzi, cu fertilizare
43
32
Culturi vegetale A reap\rut excesul de umiditate, tocmai în Dobrogea
Silviu Mihai testeaz\ o sem\n\toare Horsch Avatar
33
Dou\ condi]ii majore ca România s\ poat\ Cre[terea animalelor exporta supraproduc]iile de grâu 25 Hobby Un nou focar de pesta micilor rumeg\toare în Timi[ 35 La zbor, în miez de Gustar Alexander Degianski va amâna sem\natul rapi]ei 28 Lapte cu 3,2 lei la poarta fermei 36 A doua deschidere la ra]e În Constan]a Alexandru Szekely Nici ciocolata nu va mai fi f\cut\ 29 a construit [i un abator s-a ref\cut rezerva de ap\ 37 din cacao adev\rat\
44 45
46
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ]ul grâului s\ creasc\ semnificativ în aceast\ s\pt\mân\.
Grâu România FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024.
:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 214 dolari/ton\ (963 lei). A avut o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Cererea mare de pe pia]a interna]ional\ a f\cut ca pre-
:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A cres-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
cut cu 9 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 234 euro/ton\ (1.170 lei). A crescut cu 18 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 205 euro/t (1.025 lei). A crescut cu 11 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 6 euro/ton\. Doar în Argentina pre]ul FOB-port a r\mas neschimbat fa]\ de s\pt\mâna tre-
Cota]ii - Bursa din Chicago Sep Oct Nov
$/t 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 184 182 186 188 192 193 192 196 198 201 201 200 204 206 209
Cota]ii - Bursa din Kansas Sep Oct Nov
Porumb
crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
România
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în septembrie 2024, este de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 162 dolari/ton\ (745 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Sep Oct Nov
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 144 142 144 143 146 153 152 154 153 155 161 159 162 161 162
Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct
14
$/t
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 181 179 183 180 187 184 182 188 187 189
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
$/t 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 191 192 197 200 200 196 197 200 204 205 201 201 205 208 210
sa Pontivy a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.
€ - 5 lei $ - 4,5 lei cut\, la 262 dolari/ton\ (1.179 lei). Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în septembrie este de 229 euro/t (1.145 lei). A crescut cu 7 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 191 euro/ton\ (859 lei). A crescut cu 11 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct Nov
$/t 26.08 27.08 28.08 29.0830.08 262 262 262 261 262 265 262 260 260 262 265 260 265 264 264
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
26.0827.08 28.08 29.08 30.08 Rouen 194 193 197 201 205 Dunquerque 194 193 197 201 205 Pallice 205 198 199 199 199 Creil FOB 193 190 195 199 202 Moselle FOB 198 195 200 204 207 Rouen FOB 216 216 229 231 234
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 187 dolari/ton\ (841 lei). A avut o cre[tere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
26.08 27.08 28.08 29.0830.08 188 184 189 193 195 188 186 189 193 195 194 193 198 199 201 Bordeaux FOB 193 191 194 198 200 Pontivy 197 195 197 201 203
Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 33/2024
S\pt\mâna 26 - 30 august 2024
Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 378 dolari/ton\ (1.701 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Mexic 137.800 tone, Germania 84.900 tone, China 76.800 tone, Olanda 68.800 tone [i Egipt 52.600 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Sep Oct Nov
:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 401 dolari/ton\ (1.804 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 340 dolari/ton\ (1.530 lei). A înregistrat o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 349 352 355 352 357 357 360 362 358 364 364 366 368 365 370
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 Sep 914 919 907 921 951 Oct 898 906 897 908 939 Nov 890 898 891 897 928
Orz
Cota]ii FOB - Fran]a
România
Rouen 164 164 180 184 187 Dunquerque 164 164 180 184 187 Pontivy 185 184 189 193 196
Sep Oct
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 337 344 349 342 340 333 338 343 338 339
euro/t
Orz bere> Creil** 193 193 200 204 207 Moselle** 161 159 165 169 172
Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 17 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-
Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 461 euro/ton\ (2.305 lei). A crescut cu 6 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 461 euro/ton\ (2.305 lei). A avut
Pre]uri
$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina
Cota]ii [rot soia - Chicago
Floarea-soarelui 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08
FOB Constan]a 166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024.
26 - 30.08.2024
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
re, FOB-Moselle, a închis la 172 euro/ton\ (860 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 469 euro/t (2.345 lei). A crescut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a
26.08 27.0828.08 29.08 30.08 Dieppe 456 462 467 467 469
o cre[tere de 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.
euro/ton\ (2.305 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.
La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 461 Cota]ii rapi]\ - Fran]a
euro/t
26.08 27.0828.08 29.0830.08 455 458 459 459 461 Dunquerque 455 458 460 460 461 Moselle 455 458 460 460 461
Rouen
chiderea licita]iilor a fost de 910 euro/ton\ (4.550 lei). A crescut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 313 euro/t (1.565 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
euro/t
Australia> pentru livrare în septembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 237 dolari/ton\ (1.066 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Sep
Sep Oct
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 890 890 890 910 910
DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 445 euro/t (2.225 lei). Este la acela[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.
Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic
:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>
Sep Oct
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 175 175 175 175 175 175 175 175 175 175
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 584 604 595 607 616 596 613 605 617 626 605 621 613 624 632
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
214 dolari/t
Profitul Agricol 33/2024
¡8
162 dolari/t
¡2
$/t
Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 175 dolari/ton\ (805 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
$/t
Cota]ii rapi]\ - Canada Sep Oct Nov
$/t
26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 392 396 398 395 401 394 399 402 398 406
378 dolari/t
¡8
175 dolari/t
Ÿ 15
Pre]uri [i pie]e
Mai mult\ soia la nivel mondial Principalii produc\tori. Total> 429 milioane tone
Americanii de la USDA prev\d o cre[tere a produc]iei de soia cu 7 milioane tone la nivel mondial, p=n\ la 429 milioane tone. :n topul produc\torilor de soia avem> Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de> SUA (125 milioane tone, mai mult cu 11,5 milioane tone)< Argentina (51 milioane tone, plus 2 milioane tone)< China (20,7 milioane)< India (13 milioane)< Paraguay (10,7 milioane tone)< Rusia (7,3 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (105 milioane tone), urmat\ de SUA (50,3 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de tone)< 20
Paraguay (6,8 mil. tone)< Argentina (4,5 mil. tone)< Canada (4,3 mil. tone). Marii importatori de soia sunt> China (109 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14,6 milioane tone)< Argentina (6,7 milioane tone)< Mexic (5,5 milioane tone)< Thailanda (4 milioane tone)< Japonia (3,6 milioane tone). Stocurile mondiale de soia cresc la 134 milioane tone, mai mari cu 22 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri mari> China> 46 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Brazilia> 34 milioane tone< Argentina> 29 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone< SUA> 15 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone.
Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 65,5 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> China (18,4 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (10,8 milioane tone)< Argentina (8 milioane tone)< UE (2,9 milioane tone)< India (2 milioane tone). Marii consumatori sunt> China (19 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (9,5 milioane tone)< India (5,6 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,3 milioane tone.
Marilena R|DUCU Profitul Agricol 33/2024
CULTURI
VEGETALE
A reap\rut excesul de umiditate, tocmai în Dobrogea Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Trecem de la raportarea rezervei de ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb, la rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm / ogor. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 26 august - 1 septembrie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative Profitul Agricol 33/2024
pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat> 0 - 9,2 l/mp< Cri[ana> 0 l/mp< Maramure[> 1,1 - 9,8 l/mp< Transilvania> 0 - 43,5 l/mp< Oltenia> 0,9 - 23,1 l/mp< Muntenia> 0,4 - 29,4 l/mp< Moldova> 0 - 32,5 l/mp< Dobrogea> 16,8 - 328,8 l/mp. Con]inutul de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) prezint\ valori
sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în cea mai mare parte a ]\rii. Rezerva de ap\ din sol se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i izolat optime, local în nord-estul, centrul [i estul Transilvaniei, nordul [i centrul Dobrogei, centrul, sudul [i estul Moldovei, izolat în vestul Cri[anei. Local în estul [i sudestul Dobrogei se semnaleaz\ excese de ap\ în sol. 21
CULTURI VEGETALE
Alexander Degianski va amâna sem\natul rapi]ei Din cauza secetei care persist\ de 60 de zile în partea de nord a jude]ului Timi[, zona Giulv\z, Peciu Nou, Foeni, Cruceni, Alexander Degianski, care administreaz\ 5.000 de ha de culturi agricole, va amâna sem\natul rapi]ei chiar pân\ în octombrie, dac\ nu vor veni ploile.
“
Secet\ m\ afecteaz\ foarte tare, fiindc\ am s\mân]\ de rapi]\ în stoc pentru sute de ha, dar nu [tiu dac\ voi sem\na, deoarece nu exist\ condi]ii optime”, a spus Degianski. Într-o mare parte din jude]ul Timi[, precum în zona Giulv\z, nu a plouat de 60 de zile [i nu exist\ umiditate în sol. “Nu am avut parte de precipita]ii în aceast\ var\, iar în plus venim cu un deficit de ap\ mai vechi. Dac\ sapi cu excavatorul 70 de centimetri adâncime în p\mânt nu g\se[ti urm\ de ap\”, a declarat fermierul. Dac\ pân\ la mijlocul lunii septembrie vor fi ploi de 60 - 70 de litri pe metru p\trat, abia atunci Degianski va lua în considerare s\ îns\mân]eze ceva, dac\ nu, pân\ în octombrie, nu va face nimic. La seceta existent\, dac\ semeni rapi]a [i vine o ploaie sl\bu]\ de 30 de litri î]i r\sare, dar dac\ nu mai cad
28
Alexander Degianski, administrator Forest ans Biomass Giulv\z, Timi[ precipita]ii timp de 3 - 4 s\pt\mâni toate plantele se usuc\. Din 30 de litri în dou\, trei zile nu va mai r\mâne nimic în p\mânt. În ceea ce prive[te grâul, Degianski spune c\ îl va sem\na întrucât este altceva. Totu[i, dac\ în octombrie noiembrie nu vor veni ploile, nu numai pentru grâu va fi grav. Atunci va fi o problem\ biblic\, nu numai agricol\. Grâul îl va îns\mân]a, dar nu mai devreme de 1 octombrie. “Voi vedea în func]ie de condi]iile existente în câmp. Dac\ prognoza meteo este în r\cire sau anun]\ ploi, prin 29 - 30 septembrie, sem\n, dar dac\ se anun]\ c\lduri amân totul”, a spus Degianski. “Cine poate spune c\ în Banat nu exist\ secet\? De 60 de zile nu au mai fost precipita]ii în zona Giulv\z [i în alte p\r]i ale Timi[ului. În estul Banatului a mai plouat, dar inegal”, a spus Degianski. În 21 august, a venit o ploi]\ de scurt\ durat\. Dac\ în unele localit\]i au c\zut 5 - 8 litri pe metru p\trat, în altele au fost 50 de litri pe metru p\trat, dar apa a fost absorbit\ imediat de p\mântul uscat. În zona de nord a Timi[ului, Giulv\z-Foeni, nu a plouat serios din
13 iunie. A mai fost ceva în 2 iunie, dar nesemnificativ, apa s-a evaporat în secunda doi. “Totu[i, putem spune c\, dac\ Dumnezeu te mai bate uneori, î]i arat\ c\ te [i iube[te, din când în când. Seceta din Banat nu a lovit devastator ca în Moldova sau B\r\gan, chiar când se umplea bobul la grâu, iar porumbul era pân\ la genunchi”, este de p\rere fermierul. În Banat, Cluj sau Bihor, secet\ a lovit dup\ ce a polenizat porumbul, iar perioada ultrasensibil\ a dezvolt\rii plantei a fost ratat\. “De aceea mai avem ce recolta în Timi[, Arad, Bihor, Cara[-Severin, fa]\ de colegii no[tri din zona de est. Un lucru e clar> Ai ap\, faci porumb, floare, grâu, faci orice cultur\ vrei. Nu ai ap\, nu faci nimic!”, este de p\rere Degianski.
4 tone la ha de porumb neirigat, 10 tone irigat La Forest and Biomass func]ioneaz\ un sistem de iriga]ii, dar nu la o capacitate mare. Anul acesta Degianski a udat o parte din porumb cu 140 de litri pe metru p\trat, dar asta nu înseamn\ mult. Profitul Agricol 33/2024
CULTURI VEGETALE “Unde sunt canalele ANIF-ului cu ap\ bag motopompa. Situa]ia e simpl\> am ap\, irig. Nu am ap\, nu irig”, a spus Degianski. Cum de exist\ iriga]ii la Forest and Biomass? Degianski a ajutat la decolmatarea canalelor ANIF. El o parte, ei alt\ parte, dar pentru asta trebuie s\ fie o comunicare bun\ între institu]ie [i fermieri. “La mine a mers bine aceast\ colaborare. Datoria ANIF este s\ cure]e canalele, iar a fermierilor s\ le între]in\, fiindc\ se folosesc de ele”, spune tân\rul agricultor. Aproape 25 de ani ANIF-ul nu a existat în Timi[. De câ]iva ani institu]ia a reînviat, dar trebuie ajutat\ s\ func]ioneze eficient în sprijinul fermierilor. Fermierul este de p\rere c\ numai stând [i criticând nu va merge nimic, fiindc\ nu exist\ capacitate financiar\, dar nici tehnic\ [i mân\ de lucru pentru ca ANIF s\ fac\ toate decolmat\rile. Acolo unde exist\ interes [i unde sunt fermieri mai mari [i sprijin\ cu un excavator cu un buldozer treaba merge bine. A[a s-a procedat la Degianski în ferm\. Sute de km de canale din zona Cenad, Cenei, Giulv\z, Deta sau Denta au fost decolmatate în ultimii ani în Timi[ datorit\ colabor\rii excelente între ANIF [i fermierii mari. Anul acesta, Alexander Degianski preconizeaz\ c\ va scoate peste 4 tone de pe solele cu porumb neirigat [i 10 tone de pe cele irigate. “Produc]iile medii la porumbul neirigat sunt între 3,5 [i 6 tone/ha, în func]ie de sol [i hibrid, în condi]iile în care din 13 iunie [i pân\ în zi de azi am avut 25l/m², iar de la sem\nat pân\ azi am avut 150l/m². La irigat situa]ia e cu totul alta!” La floarea-soarelui, a ob]inut 4 tone. E o produc]ie extraordinar de bun\ în condi]iile climatice extreme din acest an. E similar\ anului 2022, când a avut o produc]ie foarte bun\ la floare [i la porumb. Floarea-soarelui este o plant\ termofil\ adaptat\ la secet\ [i ar[i]\ [i a rezistat lipsei apei din acest an. “O produc]ie mul]umitoare într-un an groaznic de greu! Floarea am vândut-o deja!”, spune tân\rul fermier.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 33/2024
În Constan]a s-a ref\cut rezerva de ap\ În cursul zilei de vineri, 30 august, [i al nop]ii de vineri spre sâmb\t\, la Amzacea au c\zut ploi de 165 l/mp. Centrul localit\]ii a fost inundat. Sediul fermei Sport Agra, administrat\ de Dumitru Manole, este la doar câteva zeci de metri de [oseaua principal\, care traverseaz\ comuna const\n]ean\. Am sunat tem\tor c\ apa a produs pagube serioase, dar Manole ne-a asigurat c\ nu e cazul. “Sediul fermei nu este inundat. {i chiar de ar fi fost, tot m-a[ fi bucurat, fiindc\ pentru agricultur\ este bine, se reface deficitul de ap\ din sol”. La finele lunii august, odat\ cu recoltarea sorgului, care a dat o medie de aproape 5 t/ha, pe 46 de ha, Manole pus punct anului agricol. La grâu a avut o medie de 7,5 t/ha, iar la floarea-soarelui 2,1 t/ha. Produc]ii mul]umitoare, în condi]iile acestui an, dar care abia conduc la recuperarea investi]iilor. Chit c\ nu are credite bancare în prezent, Manole a cheltuit 6.600 de lei/ha la grâu [i 6.000 de lei/ha la floare. Mai pu]in la floare, fiindc\ a redus din norma de fertilizare. Este demn de subliniat faptul c\, în alte zone din jude]ul Constan]a [i din ]ar\, în condi]iile unui regim hidric asem\n\tor, produc]iile la floarea-soarelui au fost de 3-4 ori mai mici. Manole pune acest lucru pe sem\natul extratimpuriu.
Dumitru Manole “Tehnologiile trebuie adaptate la schimb\rile climatice! Am spuso [i o repet> dimensiunea capitulului este direct propor]ional\ cu momentul sem\natului!”. De[i ar avea suficient\ umiditate pentru o bun\ r\s\rire a culturii de rapi]\, e hot\rât s\ nu o introduc\ în structur\. “Cât\ vreme nu avem iriga]ii, riscul de întoarcere mai încolo este prea mare. În plus, ajunge la maturitate odat\ cu grâul [i pune probleme logistice la recoltare”. Iar cu sem\natul grâului nu se gr\be[te. “Anul trecut am sem\nat grâul în a doua jum\tate a lunii octombrie [i probabil a[a voi face [i anul acesta. Suma gradelor utile (450 de grade) pentru înfr\]ire va exista oricum, datorit\ schimb\rilor climatice”.
Robert VERESS 29
CULTURI VEGETALE
Adama a reînnoit omologarea pentru Folpet [i Captan Adama a anun]at c\ Folpet [i Captan, fungicidele sale cheie cu ac]iune multi-site, sunt în continuare disponibile pentru înc\ 15 ani.
portofoliu larg, care include produse precum Phoenix, Folpan 80WDG, Folpan Gold, Folpan 500SC, Vinergy [i Folpan Energy.
“Suntem încânta]i de reînnoirea omolog\rilor pentru Folpet [i Captan”, a declarat Alex Mills, Global Head of Fungicides Adama. “Aceste fungicide sunt esen]iale pentru fermierii din toat\ Europa, oferind un management excelent al rezisten]ei [i o protec]ie cu spectru larg împotriva bolilor fungice la mai multe culturi. Compania a contribuit semnificativ la procesul de reomologare [i va continua s\ investeasc\ în noi solu]ii bazate pe Folpet [i Captan pentru clien]ii no[tri.” Prin reînnoirea omolog\rii substan]ei active Folpet, fermierii care cultiv\ cereale, vi]\-de-vie [i culturi speciale pot beneficia în continuare de un
30
Reînnoirea omolog\rii substan]ei active Captan este deosebit de important\ pentru agricultura sustenabil\, deoarece devine prima substan]\ activ\ legat\ de agricultura de precizie.
Aceste condi]ii impun utilizarea unor echipamente care sporesc precizia [i acurate]ea aplic\rii, stabilind un nou standard pentru managementul responsabil al mediului. Prin reducerea dozei necesare de substan]\ activ\ [i prin promovarea adopt\rii unor practici agricole de precizie, Adama caut\ s\ optimizeze recoltele în mod sustenabil, men]inând în acela[i timp standarde înalte de siguran]\. Captan este utilizat în principal în livezi, ceea ce face ca aceast\ prelungire a omolog\rii s\ fie deosebit de benefic\ pentru cultivatorii de pomi fructiferi, care continu\, astfel, s\ aib\ acces la produse-cheie precum Merpan 80WDG.
ADAMA
Profitul Agricol 33/2024
VIA}A
COMPANIILOR Primele 6 luni au trecut anevoios [i pentru Agricover Agricover, unul dintre cele mai mari grupuri din agricultura româneasc\, a publicat rezultatele financiare pentru prima jum\tate a anului 2024. Grupul a continuat rela]iile de colaborare cu peste 10.000 de fermieri care au accesat produsele [i serviciile oferite prin cele trei segmente de business ale grupului> agrifinance, agribusiness [i agritech. Notabil, în continuarea programului de digitalizare a serviciilor oferite, din prima jum\tate a acestui an, fermierii mici (care exploateaz\ suprafe]e de la 10 pân\ la 100 de ha) pot aplica pentru un card de credit în cadrul unui proces 100% digital. Agricover Credit IFN [i-a continuat expansiunea strategic\, rezultând o majorare de 6,2% a num\rului de clien]i [i o cre[tere de 7,1% a expunerii medii per client. Valoarea contabil\ brut\ a creditelor [i avansurilor a crescut la 3,36 miliarde lei, reflectând un salt de 15,7% fa]\ de decembrie 2023. Profitul înainte de impozitare a fost de 60,2 milioane lei, în cre[tere cu 4,7% fa]\ de semestrul întâi din 2023. Rata creditelor neperformante a r\mas sc\zut\, la 3,74%, datorit\ gestion\rii proactive a riscurilor [i cunoa[terii aprofundate a sectorului agricol, care permite construirea de oferte personalizate [i apropiate de nevoile [i posibilit\]ile clien]ilor. Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 807 milioane de lei, Profitul Agricol 33/2024
într-o sc\dere de 23,8% fa]\ de prima jum\tate a anului 2023. Asta ca urmare în principal a pre]urilor mai sc\zute ale materiilor prime agricole, dar [i a cererii reduse de inputuri din partea fermierilor întrun context macroeconomic [i meteorologic dificil. Grupul Agricover a deservit o baz\ solid\ de clien]i de peste 10.000 de fermieri, în primele [ase luni ale anului 2024. Agricover continu\ s\ acorde prioritate sprijinului financiar pentru fermieri într-un mediu dificil, cu accent pe asigurarea continuit\]ii activit\]ii. În timp ce volatilitatea pie]ei persist\, Grupul Agricover r\mâne bine pozi]ionat pentru a face fa]\ provoO component\ central\ a strategiei de cre[tere a companiei este digitalizarea, sprijiinul acordat fermierilor pentru a adopta practici moderne, agricultur\ de precizie, tehnologii noi. Prin lansarea aplica]iei My Agricover, care deschide noi segmente de clien]i [i faciliteaz\ accesul la finan]are într-un mod simplificat [i eficient, Grupul ofer\ un canal 100% digital prin care se poate accesa rapid [i u[or finan]area de care este nevoie. Prin My Agricover, Agricover reu[e[te s\ ajung\ la fermieri care opereaz\ suprafe]e de pân\ în 100 ha, f\când astfel finan]area accesibil\ pentru ace[tia.
c\rilor viitoare, valorificând expertiza sa profund\ în sectorul agricol. Performan]a solid\ a Grupului în segmentul Agrifinance [i rezilien]a opera]iunilor din Agribusiness subliniaz\ angajamentul s\u de a sprijini agricultura româneasc\ prin inovare financiar\ [i practici de afaceri durabile.
Jabbar Kanani, pre[edinte Agricover Holding
31
MA{INI & UTILAJE Silviu Mihai testeaz\ o sem\n\toare Horsch Avatar
Seceta prelungit\ îi determin\ pe mul]i s\ adopte tehnologii minimum till, strip till sau no till. Silviu Mihai, fermier din Ialomi]a, vrea s\ testeze o sem\n\toare de p\ioase Horsch Avatar, pe care s\ o poat\ folosi apoi membrii cooperativei din care face parte, Plaiuri B\r\gane.
C
ampania de var\ s-a desf\[urat f\r\ probleme deosebite. “Nu am for]at combinele, am recoltat p\ioasele, am dezmiri[tit cu Horsch Tiger [i ne-am apucat deja de sem\nat rapi]a, vreo 100 de hectare, pe suprafa]\ irigabil\. Am sem\nat cu Horsch Pronto [i a[tept\m ploaia. Dac\ nu vine, dau drumul la iriga]ii.” Zilele trecute, Silviu Mihai a discutat cu reprezentan]ii Horsch în România pentru o demonstra]ie în câmp cu sem\n\toarea Avatar pe 12 rânduri.
“Am recoltat deja 100 ha porumb de pe o suprafa]\ neirigat\ [i acolo
38
m-am gândit s\ facem testarea acestei sem\n\tori. Dar numai dac\ plou\ m\car 50 litri pe metru p\trat, cu 1520 litri nu-i de ajuns. Sper ca demonstra]ia s\ fie un real succes, cunosc performan]ele echipamentelor Horsch, iar o astfel de sem\n\toare ne va fi de mare ajutor în cooperativa noastr\.”
Constantin Curc\, reprezentant Horsch România, descrie Avatar ca pe un utilaj simplu care permite o for]\ de ap\sare de pân\ la 350 kg/br\zdar, ce poate asigura sem\natul într-un teren complet neprelucrat. Modelul Avatar SD (single disc) are o l\]ime de lucru de la 3,1 la 18 metri, o capacitate a bunc\relor simple de 2.800 - 3.500 litri, respectiv 3.800 5.000 litri la bunc\rele duble, un num\r 18 - 48 br\zdare, cu distan]a între rânduri de 16,7 cm. Sem\n\toarea poate fi operat\ eficient la viteze de lucru de 6-15 km/h, în func]ie de structura solului, [i are nevoie de o putere de la tractor de la 125 la 270 CP.
Br\zdarele single disc pot lucra în teren superficial sau deloc prelucrat [i cu multe resturi vegetal, la înfiin]area culturilor de cereale, în vreme ce br\zdarele dublu disc echipeaz\ în special sem\n\torile de culturi pr\[itoare. La acestea din urm\ exist\ op]iuni de dotare cu o serie de br\zdare dublu-disc, de la cele pentru sem\nat în sol preg\tit cu freza, unde nu este necesar\ o presiune mare, pân\ la br\zdarele pentru teren pu]in sau deloc prelucrat, unde presiunea pe br\zdar trebuie s\ fie mare. Reprezentantul Horsch România sus]ine c\ mul]i fermieri se gândesc s\ semene grâul bob cu bob, ca la culturile pr\[itoare, dar c\ aceste eforturi sunt mai mari decât rezultatele ob]inute. “Nu sem\natul perfect la distan]\ extrem de precis\ între boabe d\ produc]ii stabile, ci respectarea cu stricte]e a adâncimii de sem\nat. Avatar poate face asta, cu o eroare de cel mult de 2-3 milimetri”.
Arpad DOBRE
Profitul Agricol 33/2024