nr. 32 din 28 august 2024 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 32/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Politicianul trebuie s\ fie mereu optimist Pentru c\ mai suntem ;nc\ ;n an electoral, ministrul are misiunea (trasat\ de partid) s\ ne spun\ c\ situa]ia este bun\ chiar [i c=nd ea este dezastruos de proast\. :n ce alt\ not\ s\-i citim ultimele declara]ii privind recoltele? “La gr=u am realizat o produc]ie cu 1,7 milioane tone mai mare ca ;n 2023. {i la porumb vom realiza o produc]ie foarte bun\. Av=nd aproape 900.000 de hectare irigate, cu o medie a produc]iilor de 12-14 tone/hectar, din cele 2,7 milioane de ha ;ns\m=n]ate cu porumb, numai ;n sistemul irigat vom ob]ine ;ntre 10 [i 11 milioane tone.”
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867
Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing
Parc\ ;nadins Florin Barbu se pozi]ioneaz\ invers dec=t colegul Petre Daea, care refuza s\ discute public despre recolte p=n\ nu ;l informa pe [eful ierarhic, primul-ministru. {i cum primul-ministru nu p\rea prea preocupat de statisticile agriculturii, nici Petre Daea nu ne zicea nimic. :n schimb, Florin Barbu vorbe[te despre recolte mari chiar [i atunci c=nd, t\c=nd, ar fi p\rut m\car c\ sufer\ al\turi de fermierii care anul \sta nu recolteaz\ nimic. Ori de cei care [i-au v\zut recolta de porumb sc\z=nd cu dou\-trei tone ;ntr-o singur\ lun\ de foc. Optimismul marilor recolte nu ;i este temperat nici m\car de statisticile americanilor, care v\d din satelit o produc]ie de porumb ;n Rom=nia de 8 milioane de tone. Dar m\car ceva tot a fost sf\tuit bine. S\ nu mai vorbeasc\, cum f\cea prin luna mai, de recolta de 30 de milioane de tone de porumb, pe care le vom aduna ;n 2027 de pe cele dou\ milioane de hectare irigate.
Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68
Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 32/2024
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii :n 2027 se vor iriga 2,7 milioane de hectare
7
Produc]ii foarte mici în B\r\gan
8
Studii universitare în sistem dual Fran]a preg\te[te o nou\ campanie de vaccinare contra gripei aviare
Guvernul vrea s\ asigure 7 milioane de hectare cu 50 de milioane de euro/an 9
ACVBR-Sim vinde produse din carne de B\l]at\ Româneasc\ 10 Grecia încearc\ s\ controleze pesta micilor rumeg\toare 10 ACVBR-Sim vinde produse din carne de B\l]at\ Româneasc\ 12 Grecia încearc\ s\ controleze pesta micilor rumeg\toare 12
Pre]uri [i pie]e
Seceta, provocarea secolului XXI
China intensific\ r\zboiul comercial cu Uniunea European\ 8
Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii
15
Topul produc\torilor de porumb
18
Porumbul din România, afectat grav de secet\
19
Produc]ii-record la grâu
20
Produc]ii slabe la grâu în Europa
21
Culturi vegetale Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în întreaga ]ar\ 22 Seceta love[te [i oamenii, nu doar culturile De 12 ani, Adrian Iacob a renun]at la porumb
28
13
Victorie pentru Bayer în litigiile Roundup
14
Vremea instabil\ afecteaz\ recolta din toat\ Europa
14
Un duo imbatabil> Lemken Solitair ¡grapa rotativ\ Zirkon
42
R\zvan Avram a renun]at complet la fertilizare 30
Vasile Târziu> “M-a impresionat grapa Terradisc. Am cump\rat-o!”
43
Tractor de marc\, accesibil [i pentru ferme mici
44
Cre[terea animalelor
New Holland FieldOps toate ma[inile agricole la un click distan]\
44
Rotolactoarele de mari dimensiuni, controlate doar de un om
36
Sem\nat de precizie cu Precea [i MultiFunctions de la Amazone
45
Puiul de Cr\ie[ti înva]\ s\ zboare la export
37
Opinii
Recolte bune la rapi]\ ;n Ialomi]a [i Teleorman Recolte superioare f\r\ cheltuieli suplimentare
32
33
23
Agricultura conservativ\
Ma[ini & utilaje 24
13
{i marii constructori cunosc perioade mai proaste
NovaTec Classic> Fertilizare complex\, complet\ [i echilibrat\ 26 Claas Trion 740 Hybrid, în curând în România Dimitrie Musc\ va îns\mân]a 1.500 de ha de rapi]\ Cultivatoare universale [i 2.500 ha de grâu 27 pentru orice tip de teren
39
40
42
46
Istoria agriculturii Apele agitate ale politicii
48
Hobby Ultimul brunch de anul acesta, ;n Banat
50
EVENIMENTELE
S|PT|M+NII :n 2027 se vor iriga 2,7 milioane de hectare Pân\ în 2027 va fi reabilitat\ infrastructura principal\ de iriga]ii pentru toate cele 2,7 milioane de ha irigabile înainte de 1990, promite ministrul Florin Barbu. Iar Canalul Siret-B\r\gan este în achizi]ie public\ pentru proiectare [i execu]ie. Aproape 400 de mii de ha vor fi irigate gravita]ional, iar costurile cu energia vor fi zero. {i programul pentru reabilitarea infrastructurii secundare de iriga]ii continu\ în for]\. Anul acesta s-au alocat 400 de milioane de euro. S-au depus deja 357 de proiecte, în sum\ de 550 de milioane de euro. Se pot aloca 1,5 milioane de euro/proiect, se subven]ioneaz\ tot, inclusiv TVA. În urm\torii doi ani, suprafa]a reabilitat\ din infrastructura secundar\ va cre[te cu 660.000 ha, mia zice ministrul.
Iriga]iile lui Pristanda Barbu insist\ c\, în prezent, în România se irig\ 1,6 milioane de ha. Totodat\, afirm\ c\, datorit\ cre[terii suprafe]elor irigate, România va avea o recolt\ bogat\ de porumb. “La grâu, am realizat o produc]ie cu 1,7 milioane de tone mai mare ca în anul 2023. Am speran]a c\ [i la porumb vom realiza o produc]ie foarte bun\, având 890 - aproape 900.000 de ha irigate, cu o medie a produc]iilor de 12-14 t/ha. Astfel, din cele 2,7 milioane de ha îns\mân]ate cu porumb, numai din sistemul irigat Profitul Agricol 32/2024
Iriga]iile au nevoie de lacuri de acumulare
ob]inem între 10-11 milioane de tone”. Cifra de 900.000 de hectare cultivate cu porumb la irigat este contrazis\ chiar de ANIF, institu]ie pe care Florin Barbu a condus-o între anii 2014 [i 2020. Pe site-ul ANIF se arat\ c\, la data de 13 august 2024, suprafa]a ce poate fi irigat\ ca urmare a umplerii canalelor este 794.277,19 ha. A[adar, chiar dac\ toat\ apa de pe canale ar fi utilizat\ pentru irigarea exclusiv a porumbului, tot nu ar putea fi irigate 890.000 de ha. Nici suprafa]a de 1,6 milioane de ha nu este suprafa]a irigat\, ci irigabil\. “Preg\tit\ pentru irigat” este terminologia tehnic\ oficial\. Pentru sezonul agricol 2023-2024 au fost contractate doar pu]in peste un milion de ha (1.036.407,40 ha precis comunic\ ANIF). S\ ne bucur\m, totu[i, c\ ministrul nu vântur\ cifra de 2 milioane de ha irigate, cât reprezint\, adunate, toate ud\rile, de pe toate suprafe]ele din ]ar\, în întreg sezonul.
Robert VERESS
Sorin Rînda[u, director al Departamentului pentru Situa]ii de Urgen]\ din Apele Române, atrage aten]ia c\, pentru cre[terea cu 650.000 de ha a suprafe]ei irigate, ar fi necesar s\ asigur\m un consum suplimentar de 3 miliarde metri cubi de ap\. “Dac\ nu vom face bazine intermediare de reten]ie, în care s\ se colecteze apele reziduale tratate de municipalit\]i [i apele din râuri în sezoanele cu excedent, nu vom putea asigura acest consum suplimentar. Pentru construirea bazinelor ar fi nevoie ca 70.000 de ha de teren agricol s\ fie cedate de proprietari”. Rezerva medie de ap\ din cele 40 de lacuri de acumulare monitorizate este de Apele Române este de 77%. “La Siriu (Buz\u) suntem nevoi]i s\ regândim programul de exploatare. În ultimii 30 de ani s-a întâmplat acest lucru de cinci ori. Am consumat deja toat\ apa pentru luna august. Sunt autorizate 70 de milioane de mc de la 1 mai pân\ la 1 septembrie, îns\ deja s-au consumat 150 de milioane de mc. La Mosti[tea nu mai este resurs\ de ap\. Dridu mai are 2 milioane de mc. Fa]\ de 2023 st\m mai prost.” 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grevele feroviare afecteaz\ exporturile de cereale din Canada Exporturile de cereale din Canada sunt afectate de greva angaja]ilor celor mai mari dou\ companii feroviare din Canada. De[i grevele s-au terminat, întârzierile acumulate tot mai provoac\ pierderi financiare exportatorilor. Conform unor estim\ri par]iale, doar în portul Vancouver grevele au împiedicat transportul a 638.900 de tone de rapi]\ [i 428.200 de tone de grâu.
USDA investigheaz\ Tyson Foods Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA) a confirmat c\ investigheaz\ ac]iunile marelui produc\tor de carne Tyson Foods, care a închis în ultimele luni nou\ fabrici de procesare din mai multe state americane. Autorit\]ile vor s\ afle dac\ Tyson a înc\lcat prevederile unei legi din anul 1921, care îi protejeaz\ pe cresc\torii de animale de "practici comerciale incorecte [i discriminatorii". Printre altele, legea le impune produc\torilor de carne s\-[i pl\teasc\ la timp angaja]ii [i furnizorii [i s\ respecte fermierii.
Kazahstanul interzice importul de grâu Ministerul Agriculturii din Kazahstan a anun]at interzicerea total\ a importurilor de grâu, inclusiv a celor din Uniunea Economic\ Eurasiatic\, pentru a proteja pia]a intern\. În prima jum\tate a acestui an statul asiatic a importat 1,3 milioane de tone de grâu, o cantitate egal\ cu cea din întreg anul trecut, de[i în ]ar\ exist\ rezerve de grâu de 5,1 milioane de tone din recolta intern\. În plus, Kazahstanul a[teapt\ în acest sezon o recolt\ foarte bun\ de grâu, produc]ia fiind estimat\ la cel pu]in 12 milioane de tone.
14
Victorie pentru Bayer în litigiile Roundup Grupul Bayer a câ[tigat o victorie important\ în litigiile din Statele Unite legate de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup. În acest proces început în anul 2019, un cuplu din statul Pennsylvania a dat compania în judecat\ pentru c\ pe ambalajul produsului nu exista o avertizare c\ acesta poate avea efecte cancerigene, înc\lcând legile statale. Un tribunal de apel a respins îns\ cererea, motivând c\ reglement\rile federale nu obligau produc\torul s\ fac\ acest lucru, iar legile locale din Pennsylvania nu se aplic\ în acest caz.
În luna februarie, un alt tribunal de apel din statul Georgia a ajuns îns\ la o decizie contrar\ [i a decis c\ atât legile statale, cât [i cele federale trebuie respectate. Din cauza deciziilor contrare ale celor dou\ instan]e, litigiile ar putea ajunge acum la Curtea Suprem\ de Justi]ie a SUA. În cazul unei decizii favorabile a Cur]ii Supreme, Bayer ar putea sc\pa de o mare parte a proceselor pe tema Roundup. În anul 2020, gigantul german a pl\tit 10,9 miliarde de dolari pentru a sc\pa de majoritatea litigiilor de acest fel din SUA, dar peste 58.000 de cazuri sunt înc\ active.
Vremea instabil\ afecteaz\ recolta din toat\ Europa Vremea instabil\ din Europa a compromis o mare parte a recoltei din acest sezon, produc\torii de fructe [i legume fiind cei mai afecta]i. Cel mai mare produc\tor european de mere, Polonia, va avea în acest an o recolt\ cu 30% mai mic\ fa]\ de sezonul trecut. Pomii au înflorit devreme datorit\ temperaturilor calde de la începutul anului, dar o perioad\ de înghe] sever din luna aprilie a distrus o parte dintre fructele în formare. Podgoriile din Germania s-au confruntat cu aceea[i problem\, iar produc]ia de Riesling din acest an va fi una redus\, de calitate slab\. În Italia valul de canicul\ din aceast\ var\, atunci când temperatu-
ra a dep\[it 43 de grade Celsius, a ars pur [i simplu fructele [i legumele de pe câmp. Din acest motiv, produc]ia de ulei de m\sline va fi cu 50% mai mic\ în acest an. Seceta a redus la jum\tate [i recolta de grâu durum, afectând produc]ia de paste tradi]ionale. În Marea Britanie, cea mai mare problem\ este îns\ lipsa soarelui, care a împiedicat coacerea unor culturi ca ro[ii, castrave]i sau c\p[uni. De[i temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal, vara a fost una ploioas\, în special în principalele zone agricole din sud-estul ]\rii.
pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2024
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e interna]ionale, îns\ recolta slab\ din vestul Europei ofer\ un cadru favorabil revenirii pre]ului în perioada urm\toare.
Grâu România FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. Pre]ul grâul a sc\zut [i în aceast\ s\pt\mân\, influen]at de presiunea competi]iei
:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 207 dolari/ton\ (952 lei). A avut o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Fran]a, pre]ul grâului
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
FOB Moselle a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 197 euro/t (985 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.
Cota]ii - Bursa din Chicago Sep Oct Nov
$/t 19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 194 194 195 190 187 203 202 204 199 196 209 210 211 207 204
Cota]ii - Bursa din Kansas Sep Oct Nov
Porumb
crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
România
Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în septembrie 2024, este de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 828 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 162 dolari/ton\ (745 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Sep Oct Nov
19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 145 148 147 147 146 154 157 156 156 154 161 165 164 164 162
Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct
$/t
19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 181 184 184 185 182 182 185 184 184 184
Profitul Agricol 32/2024
Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 196 euro/ton\ (980 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a
$/t 19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 198 198 200 197 194 204 204 206 202 200 208 209 211 207 205
sa Pontivy a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 191 euro/ton\ (955 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.
€ - 5 lei $ - 4,6 lei :n Argentina pre]ul FOBport a fost de 266 dolari/ton\ (1.224 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în septembrie este de 222 euro/t (1.110 lei). A crescut cu 11 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 180 euro/ton\ (828 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct Nov
$/t 19.08 20.08 21.08 22.0823.08 261 261 260 266 266 265 265 265 267 266 265 265 265 263 263
Cota]ii - Burse din Fran]a
euro/t
19.0820.08 21.08 22.08 23.08 Rouen 205 202 204 199 197 Dunquerque 205 202 204 199 197 Pallice 205 199 202 204 204 Creil FOB 203 201 203 199 196 Moselle FOB 209 206 207 204 201 Rouen FOB 227 221 223 219 216
Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 182 dolari/ton\ (837lei). A avut o cre[tere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
euro/t
19.08 20.08 21.08 22.0823.08 192 192 192 192 191 193 191 193 191 191 198 201 201 199 197 Bordeaux FOB 197 196 198 196 196 Pontivy 203 201 203 200 200
Bordeaux Pallice Rhin FOB
15
CULTURI
VEGETALE
Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în întreaga ]ar\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Din punct de vedere pluviometric, în perioada 19 - 25 august 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> 22
Banat> 0 - 6,6 l/mp< Cri[ana> 0,5 l - 39,0 l/mp< Maramure[> 0 - 1,5 l/mp< Transilvania> 0 - 5.9 l/mp< Oltenia> 0 - 2,3 l/mp< Muntenia> 0 - 3,2 l/mp< Moldova> 0 - 0,1 l/mp< Dobrogea> 0 - 0,7 l/mp. În cultura de porumb neirigat, con]inutul de ap\ pe profilul de sol 0-100 cm se încadreaz\ în limite
sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, Cri[ana, Banat, Oltenia, Muntenia [i Dobro gea, pe suprafe]e agricole extinse din Moldova, local nordul, nord-vestul, centrul, sudul [i sudvestul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare local în sudul, estul, centrul [i nord-estul Transilvaniei, izolat în vestul Moldovei. Profitul Agricol 32/2024
CULTURI VEGETALE
Seceta love[te [i oamenii, nu doar culturile Din cauza secetei, alimentarea cu ap\ este asigurat\ cu restric]ii ;n 628 localit\]i, iar sectoarele Dun\rii aferente a 49 de localit\]i se afl\ în faza de aten]ionare-avertizare.
În
349 de localit\]i, din care 6 ora[e/municipii (Dorohoi, Novaci, Ia[i, Pa[cani, Hârl\u [i Solca), alimentarea cu ap\ este asigurat\ cu restric]ii, în anumite intervale orare. Cele mai multe localit\]i afectate sunt în jude]ele> Boto[ani (101), Ia[i (94), Vrancea (36), Gorj (28), Bac\u (16), Neam] (12), Vaslui (10), Mehedin]i (8), Arge[ (8), Gala]i (6), Giurgiu (6), Dâmbovi]a (5), Bra[ov (5), Hunedoara (4), Suceava [i Olt (c=te 3), Teleorman (2), Dolj [i Cara[-Severin, c=te o localitate ;n fiecare. Alte 279 de localit\]i care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu ap\, ci doar de surse individuale sunt afectate de seceta prelungit\, având fântâni secate. Cele mai lovite sunt jude]ele Boto[ani, Vaslui, Neam], Bac\u, Suceava, Ia[i, Gala]i, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedin]i [i Gorj. Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare administrate de Apele Române [i Hidroelectrica este de 76,75%, în sc\dere fa]\ de acum o lun\ - 15 iulie - când era de 80,46%. Volumul de ap\ în principalele lacuri este de cca 3,35 miliarde mc (în sc\dere fa]\ de 3,49 miliarde mc, cât era în 15 iulie).
Profitul Agricol 32/2024
P=n\ la sfâr[itul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu ap\ pentru popula]ie [i industrii [i produc]ia de energie electric\ pentru Sistemul Energetic Na]ional va fi un coeficient de umplere de 75%. Debitul Dun\rii la intrarea în ]ar\ (sec]iunea Bazia[) este de 2.500 mc/s (la jum\tate comparativ cu 15 iulie), dar este în cre[tere, ajungând pân\ la valoarea de 2.800 mc/s în data de 26 august. {i a[a, tot se situeaz\ sub media lunii august, de 4.300 mc/s. În 2022, ;n aceea[i perioad\ (1721 august), Dun\rea avea un debit de 1.750 mc/s. Minimul istoric al debitului Dun\rii la intrarea în ]ar\ s-a atins în anul 2003, când Dun\rea avea un debit de 1.500 mc/s, în intervalul 3-5 septembrie 2003, conform Institutului Na]ional de Hidrologie [i Gospod\rire a Apelor. Sectoare ;ntregi de pe fluviu [i bra]ele acestuia (M\cin, Borcea, Chilia, Tulcea [i Sulina), aferente a 49 localit\]i, se afl\ în faza de aten]ionareavertizare, [i anume> Dun\rea - între Br\ila - Gala]i, pe sectoarele aferente a dou\ localit\]i (jude]ul Br\ila), între Vadu Oii - Br\ila, pe sectoarele aferente a [apte localit\]i, (jude]ul Br\ila), între ChiciuVadu Oii (amonte Chiciu), pe sectoarele aferente a cinci localit\]i riverane (jude]ul C\l\ra[i), între ChiciuCernavod\-Hâr[ova, pe sectoarele aferente a opt localit\]i riverane (jude]ul Constan]a), între Dun\re-Gala]i, pe sectoarele aferente a trei localit\]i (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\<
Bra]ul Borcea - între Chiciu Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nou\ localit\]i riverane (jude]ele C\l\ra[i [i Ialomi]a) pentru iriga]ii [i industrie< Bra]ul M\cin - pe sectoarele aferente a 10 localit\]i riverane (o localitate în jude]ul Br\ila, nou\ localit\]i în jude]ul Tulcea), se afl\ în faza de aten]ionare-avertizare pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\< Bra]ul Chilia - sectorul Dun\re bra] Chilia, pe sectoarele aferente a patru localit\]i riverane (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, piscicultur\< Bra]ele Dun\rii- Tulcea [i Sulina sectorul Dun\re - bra]ul Sulina, pe sectoarele aferente a [ase localit\]i riverane (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\. Patru sectoare pe râurile interioare, respectiv Bistra (jude]ul Bihor), Olt (jude]ul Bra[ov), se afl\ în treapta I de restric]ii pentru iriga]ii, piscicultur\, industrie< Patru sectoare pe râurile/pârâurile Barc\u (jude]ul Bihor), Belinul Mare [i Vadasz (jude]ul Covasna) se afl\ în treapta II de restric]ii pentru popula]ie, piscicultur\ [i iriga]ii< Treisprezece sectoare pe râurile Buz\u (jude]ul Br\ila), Homorodul Mare, Fi[ag (jude]ul Harghita), Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, M\rcu[a, Canalul Morii (jude]ul Covasna) se afl\ în treapta III de restric]ii pentru folosin]ele popula]ie, iriga]ii, piscicultur\ [i industrie. 23
CRE{TEREA ANIMALELOR duc\tor de carne de pui nu are linie proprie. Toate fermele cump\r\ p\rin]i - pui de o zi, pe care îi cresc 18 s\pt\mâni. În România exist\ doar doi produc\tori integra]i - noi [i Transavia. Noi cump\r\m puicu]ele de o zi din Olanda [i Germania. Holdingul are o cifr\ de afaceri de 60 de milioane de euro, f\r\ furaje. Complexul consum\ doar 30% din produc]ia proprie de furaje, restul vinde c\tre ferme din România. Import\ [roturi de soia, dar ia [i din ]ar\. Fermierii care au cultur\ mare vor fi favoriza]i în anii urm\tori, nu vor mai fi nevoi]i s\ transporte cerealele în portul Constan]a.
cel mai gros capitol din manualul fermierului, crede Ovidiu Oprea. Îmi place mult ideea asta. Neam însu[it-o [i a[a am ajuns la puiul de Cr\ie[ti f\r\ antibiotice.” RINA, o companie specializat\ în solu]ii de testare, inspec]ie, certificare pe o gam\ larg\ de pie]e, i-a acordat puiului de Cr\ie[ti Certificatul f\r\ antibiotice. Acest lucru a fost posibil dup\ multe audituri, prelev\ri de probe [i teste. Asemenea pui se g\sesc deja în magazinele firmei, dar vor p\trunde [i în marile lan]uri. Grupul cre[te 18 milioane de pui pe an, export\ 15% din produc]ia de pui [i vrea s\ creasc\ mult aici. A investit din surse proprii peste 4 milioane de euro în reproduc]ie în anul 2024. Nu a primit fonduri nerambursabile. Ovidiu Oprea spune c\ în România nu exist\ ferme de bunici, deci compania cump\r\ hibrizi produ[i de trustul Aviagen din Ungaria, Germania. }ara noastr\ are doar ferme de p\rin]i. Cele 15 ferme de cre[tere reduc cât pot efectele caniculei în hale, au investit în instala]ii de r\cire cu faguri de ap\ [i cu spraiere, dar problema r\mâne. Doar câteva ferme produc pui f\r\ antibiotice. Trebuie noi investi]ii [i certificarea se face pe rând. Re]eta furajelor este secret\, la fel [i
F
38
tehnologia prin care se evit\ folosirea antibioticelor. Grupul are [i fabric\ de premixuri în Ungaria [i inten]ioneaz\ s\ testeze [i soia fermentat\ în hrana p\s\rilor. Familia Oprea a lansat afacerea de la Cr\ie[ti în 1991. Tata a fost merceolog la avicola de stat din Ungheni, iar mama era contabil\ (“facturist\”). În 1994, au abandonat serviciul la stat. “Asocierea ne ajut\, spune Emanuel Oprea. Eram în top 10, acum am urcat pe locul al cincilea printre produc\torii de p\s\ri, dup\ asocierea cu fondul de investi]ii din Ungaria. Hodler Capital a cump\rat AviCod de la Codlea [i AVImpex, o ferm\ din Satu Mare. Ne-am unit for]ele. Ei aveau o fabric\ de furaje în Ungaria. Fabrica de nutre]uri am construit-o la Sânpaul de Mure[. Au luat de la Codlea abatorul [i fermele de cre[tere, iar de la Satu Mare au cump\rat fermele de cre[tere [i incuba]ia. Am construit cea mai modern\ ferm\ de reproduc]ie din România. Control\m totul, în afar\ de genetic\. În toat\ lumea, exist\ doar doi hibrizi de pui de carne> Ross [i Cobb. Toate ]\rile cump\r\ de la aceste dou\ companii mondiale. Nu exist\ alte linii genetice. Cel mai mare pro-
Grupul UBM Feed Romania de]ine cea mai mare fabric\ de furaje din România, cu o produc]ie de 200.000 de tone de furaje pe an. “Proces\m cerealele fermierilor locali, valoarea ad\ugat\ r\mâne acas\ [i vindem fermierilor knowhow [i produse foarte bune”, spune Dénes Laczkó, director general al fabricii UBM Feed Romania. Vrem s\ facem acela[i lucru [i în domeniul c\rnii de pui. România este a doua cea mai ieftin\ ]ar\ produc\toare de carne de pui din Uniunea European\. Doar Polonia face carne de pui mai ieftin\. Deci avem un poten]ial uria[ de export [i chiar vrem s\ schimb\m situa]ia. În loc de cereale, trebuie s\ export\m carne de pui [i de porc.” Grupul din Ungaria a pornit de la cultur\ mare cu firmele EastAgro, CargoLog, EastGrain, East Silodep, UBM, Integrarea c\rnii de pui, Poultry Investment. Acest grup colecteaz\ [i export\ cereale. UBM Feed Romania proceseaz\ cerealele cump\rate de la fermierii din partea de vest a ]\rii. Pasul urm\tor a fost p\trunderea în industria c\rnii de pui. Toate s-au realizat cu multe credite de la diverse b\nci. Profitul Agricol 32/2024
MA{INI & UTILAJE {i marii constructori cunosc perioade mai proaste Produc\torul american de utilaje John Deere, la fel ca [i concuren]ii AGCO ori CNH Industrial, se confrunt\ cu o sc\dere a cererii de ma[ini agricole. John Deere anticipeaz\ un venit anual mai mic cu 20 pân\ la 25%.
P
otrivit publica]iei Future Farming, spre deosebire de concuren]ii s\i AGCO [i CNH Industrial, John Deere opereaz\ într-un an fiscal non-standard, care se încheie pe 31 octombrie. Rezultatele sale semestriale (din 31 octombrie 2023 pân\ în aprilie 2024) au fost deja publicate [i sunt cu 9% mai sc\zute fa]\ de perioada similar\ din anul trecut. John Deere a vândut echipamente [i servicii în valoare de aproximativ 25,1 miliarde de euro. Din aceast\ sum\, 10,5 miliarde au fost ob]inute de Divizia de ma[ini agricole [i divizia de agricultur\ de precizie, cu 12% mai pu]in decât în perioada similar\ din 2022-2023. CNH Industrial a realizat un venit de 9,4 miliarde de euro în primele [ase luni ale anului 2024, cu 13% mai pu]in decât în aceea[i perioad\ a anului trecut. Divizia agricol\ a CNH, cel
Profitul Agricol 32/2024
mai mare departament al companiei, este responsabil\ în primul rând pentru aceast\ sc\dere a veniturilor. Veniturile semestriale din aceast\ divizie au fost cu 17% mai mici decât în 2023 [i au totalizat 6,67 miliarde de euro. CNH se a[teapt\ ca pia]a mondial\ a ma[inilor agricole [i a echipamentelor de construc]ii s\ continue s\ scad\ în a doua jum\tate a acestui an. Ca urmare, preconizeaz\ c\ veniturile anuale vor fi cu 15 pân\ la 20% mai mici decât în 2023. În primele [ase luni ale anului 2024, grupul AGCO, proprietar al unor m\rci precum Fendt, Massey Ferguson [i Valtra, a vândut ma[ini [i servicii în valoare de 5,7 miliarde de euro, în sc\dere cu 13,7% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023. Potrivit AGCO, cererea de tractoare noi pe cele mai mari pie]e a sc\zut în medie cu 8%. La nivelul României, pentru vânz\rile de ma[ini agricole nu exist\ date oficiale, acestea urmând a fi colectate în decembrie. Neoficial, sc\derea estimat\ de c\tre dealeri în prim\var\ a continuat, chiar mai abrupt decât se preconizase, în special din cauza secetei [i a pre]urilor relativ mici la cereale, care-i descurajeaz\ pe fermieri s\ investeasc\ în tehnica agricol\.
Arpad DOBRE
AgroConcept> Ma[ini de fertilizat la ofert\ AgroConcept ofer\ în aceast\ perioad\ ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte Kverneland Exacta Geospread cu pre] redus cu 10%, 1,9% dobând\ pe 5 ani [i garan]ie pe 2 ani. Acestea dispun de sistem de calibrare automat\ [i cânt\rire continu\, sistem de distribuire CentreFlow ce îmbun\t\]e[te calitatea modelului de împr\[tiere în special la viteze ridicate de înaintare [i la rate mari de aplicare.
IPSO Agricultur\> Pachet Precision Ag Essentials IPSO Agricultur\ ofer\ pachetul Precision Ag Essentials pentru agricultura de precizie, la pre]ul de 29.900 euro, care include monitor G5 Plus - mai mare, mai rapid, mai luminos, antena StarFire 7000, cu precizie de pân\ la 2,5 cm cu repetabilitate pe termen lung, modem JDLink, pentru monitorizare 24/7 oriunde [i oricând.
Tractor EK-Kubota la tombol\ Patria Credit ofer\ pân\ în 29 noiembrie 2024 credite avantajoase fermierilor, iar unul dintre ace[tia are [ansa de a câ[tiga un tractor EK-Kubota. Creditele pot avea destina]ii diferite> pentru achizi]ia unui teren, noi imobile în ferm\, utilaje sau echipamente, capital de lucru. Tractorul dezvolt\ 25 CP, are trac]iune 4WD [i poate fi operat eficient la viteze de la 1 la 18,2 km/h [i are o capacitate de ridicare de 750 kg.
39
MA{INI & UTILAJE
New Holland FieldOps - toate ma[inile agricole la un click distan]\ New Holland introduce platforma mobil\ [i web FieldOps, cu func]ia Conectivitate Inclus\, disponibil\ pentru desc\rcare, ce permite fermierilor s\ monitorizeze toate datele ma[inilor [i agronomice într-un singur loc. Noua func]ie ofer\ accesul la solu]ii de precizie de înalt\ calitate, f\r\ taxe de abonament recurente. FieldOps este un instrument adaptabil de gestionare a fermelor care ajut\ fermierii s\-[i extind\ productivitatea de ori-
unde, oricând, luând datele [i detaliile opera]iunilor agricole într-o singur\ platform\ u[or de utilizat. Construit\ pentru a permite fermierilor s\ vizualizeze [i s\ monitorizeze toate ma[inile agricole marca CNH, FieldOps ofer\ un acces simplificat\ pentru oricine, la orice nivel de calificare, cultur\, regiune sau dimensiune a fermei. Fermierii vor putea monitoriza fiecare utilaj în timp real, vor putea vizualiza de la distan]\ afi[ajele din cabin\, pentru a oferi un feedback mai bun operatorilor lor [i pentru a vedea integral datele agronomice, toate întro singur\ platform\.
Clien]ii pot desc\rca online noua aplica]ie mobil\ pentru a-[i vedea ma[inile conectate. Utilizatorii existen]i ai platformei MyPLM Connect pot trece cu u[urin]\ la FieldOps, deoarece datele lor vor fi deja acolo atunci când se conecteaz\. Fermierii care au diverse ma[ini agricole [i modemuri telematice compatibile pot achizi]iona func]ia Conectivitate Inclus\ apelând la distribuitorul local New Holland. În România, importator oficial al m\rcii este AgroConcept.
Arpad DOBRE
Tractor de marc\, accesibil [i pentru ferme mici Produc\torul John Deere nu mai are nevoie de o prezentare ampl\, fiabilitatea tractoarelor sale fiind recunoscut\ de peste 100 de ani, mai exact din 1918, iar acum [i fermieri mici pot achizi]iona la pre]uri accesibile astfel de tractoare, prin intermediul IPSO Agricultur\. Compania ofer\ în aceast\ pe-
rioad\ modelul John Deere 5075E la un pre] promo]ional. Acest model dezvolt\ 75 CP [i, datorit\ dimensiunilor sale compacte, poate opera [i înc\pea oriunde, fie c\ e vorba de magazii de cereale sau de grajduri. Aceasta deoarece are o în\l]ime de doar 2,4 m [i o lungime de numai 3,6 m. Tractorul John Deere
5075E are un ampatament de 2,05 m, o raz\ de bracaj de 3,94 m, ceea ce-l face s\ se deplaseze cu u[urin]\ în spa]ii înguste. Poate fi echipat [i cu înc\rc\tor frontal ac]ionat foarte u[or prin joystick, util atât în ferme vegetale, cât [i în cele zootehnice, iar pe spate poate ridica pân\ la 2.400 kg. Dar acest tractor poate fi utilizat la maxima capacitate [i la lucr\rile din câmp [i la opera]iuni de transport, cu viteze de deplasare de pân\ la 40 km/or\. IPSO Agricultur\ desf\[oar\ în aceast\ perioad\ o campanie promo]ional\ prin care modelul John Deere 5075E poate fi achizi]ionat cu 39.990 euro.
Arpad DOBRE 44
Profitul Agricol 32/2024
MA{INI & UTILAJE
Sem\nat de precizie cu Precea [i MultiFunctions de la Amazone Randamentele ridicate [i vitezele de lucru rapide sunt provoc\ri ce au fost deja dep\[ite de sem\n\toarea de pr\[itoare Amazone Precea, care, împreun\ cu sistemul electronic MultiFunctions, asigur\ un sem\nat de precizie, simultan cu fertilizarea.
P
recea-CC utilizat\ împreun\ cu aplicatorul microgranular Micro Plus aplic\ simultan [i în mod independent semin]ele, îngr\[\mintele [i microgranulele la diferite adâncimi de plasare. Acest lucru economise[te treceri [i cre[te eficien]a fertilizan]ilor prin utilizarea unui îngr\[\mânt de pornire, precum [i prin plasarea de depozite concentrate de fertilizant lâng\ s\mân]\. Profitul Agricol 32/2024
H\r]i de aplicare Condi]iile de sol, disponibilitatea apei [i poten]ialul de randament pot varia mult în cadrul unei parcele, deci este necesar s\ se adapteze ratele de s\mân]\ [i de îngr\[\minte. MultiMap permite ca materialele aplicate s\ fie controlate independent unul de cel\lalt prin intermediul h\r]ilor de aplicare. Acest lucru asigur\ eficient\ a inputurilor, prin intermediul c\rora poate fi exploatat poten]ialul natural de randament. Terminalul Isobus AmaTron 4 permite procesarea simultan\ a pân\ la 4 h\r]i de aplicare.
Reducerea suprapunerilor Conectarea [i deconectarea precis\ a sec]iilor de sem\nat prin MultiSwitch sunt foarte importante pentru a evita supraîns\mân]area sau subîns\mân]area, în special la cap\t de parcel\. Fiecare rând este controlat individual [i automat, se asigur\ economisirea semin]elor [i se previne apari]ia spa]iilor libere în care se pot r\spândi
buruienile. MultiSwitch realizeaz\ [i închiderea individual\ a sec]iilor de îngr\[\minte [i previne aplicarea dubl\ a fertilizantului, ceea ce are ca rezultat o cre[tere [i o maturizare uniform\ a plantelor. Aplicarea extrem de precis\ a îngr\[\mintelor reduce rata de aplicare, asigur\ economii în bani [i protejeaz\ mediul. Br\zdarul de îngr\[\minte se deplaseaz\ întotdeauna în fa]a sec]iei de sem\nat, iar cele dou\ unit\]i de dozare sunt pornite [i oprite automat la intervale e[alonate prin intermediul MultiBoom, iar astfel sunt evitate suprapunerile sau golurile de la cap\tul de parcel\. Dac\ se utilizeaz\ un aplicator microgranular, acesta poate fi, de asemenea, controlat cu precizie prin MultiBoom, asigurând o cre[tere uniform\ a plantelor inclusiv la cap\tul de parcel\.
Arpad DOBRE 45
OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU consilier al primului-ministru
Agricultura conservativ\
În
momentul în care fermierii europeni tocmai au organizat demonstra]ii împotriva Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene care, potrivit acestora, îi împiedic\ s\ î[i câ[tige existen]a, într-un moment în care penuria de alimente revine în discu]ie în Europa, în momentul în care foametea reapare în ]\rile subdezvoltate, în special în Africa, cet\]eanul obi[nuit ar putea crede c\ politicile publice interna]ionale s-ar concentra asupra modului de asigurare a produc]iei agricole globale. Parteneriatul Global pentru Soluri (GSP) FAO [i-a s\rb\torit la Roma existen]a, cu o serie de mese rotunde la care partenerii s\i (ONG-uri, oameni de [tiin]\, institu]ii, companii) au fost invita]i s\ prezinte reprezentan]ilor oficiali ai Na]iunilor Unite activit\]ile lor [i propunerile în favoarea conserv\rii [i îmbun\t\]irii solurilor agricole pentru a asigura necesarul produc]iei de alimente. Reamintesc c\ acest tip de agricultur\ (ACS - agricultura conservativ\) a fost definit de FAO, în 2001, prin utilizarea simultan\ a trei metode> 1) Acoperirea permanent\ a solurilor cu culturi comerciale sau acoperirea cu plante care aduc servicii de mediu destinate s\ protejeze [i s\ hr\neasc\ solul [i locuitorii acestuia< 2) Absen]a total\ a lucrarilor mecanice asupra solului, 3) Diversitatea culturilor [i/sau a culturilor de acoperire în succesiune sau în amestec, pentru a crea un mediu nefavorabil pentru buruieni, boli sau insecte d\un\toare. 46
Acest tip de agricultur\ (ACS) are în vedere conservarea solurilor agricole, [i chiar refacerea acestora atunci când sunt degradate de practicile tradi]ionale de cultivare utilizate în Africa [i Europa, bazate pe lucr\ri manuale sau mecanice (de exemplu, pluguri sau alte unelte, deosebit de distructive pentru sol/apa) sau eroziunea eolian\, compactarea, pierderea materiei organice [i a biodiversit\]ii, scurgerile, poluarea apei, emisiile de gaze cu efect de ser\ (în special CO2). Îmbun\t\]irea solurilor [i fertilit\]ii acestora prin acest tip de agricultur\ permite o cre[tere a randamentelor agricole la hectar, a productivit\]ii muncii [i a veniturilor fermierilor, toate elemente fundamentale ale securit\]ii alimentare [i de dezvoltare economic\ [i social\. Adoptarea pe scar\ larg\ a tipului de agricultur\ conservativ\ (ACS) a fost principala cheie a succesului ]\rilor mari produc\toare, a c\ror propor]ie de ACS variaz\ între 50% [i 90% din terenul arabil, în America de Nord [i de Sud, Australia [i Noua Zeeland\. Totalul global ajunge la 200 de milioane de hectare, suprafa]\ în continu\ cre[tere. Celelalte regiuni ale lumii au toate o propor]ie ACS sub 5%, cum ar fi în Europa [i Africa. Prin urmare, putem vedea clar c\ este posibil s\ cre[tem rapid produc]ia global\ de alimente prin accelerarea implement\rii ACS în ]\rile cu practici agricole care degradeaz\ solul [i au suprafe]e agricole semnificative, în special în Europa [i Africa.
Obstacolele care stau în calea adopt\rii agriculturii conservative (ACS) sunt> - Cuno[tin]ele [i know-how-ul trebuie s\ fie furnizate de fermieri cu experien]\< - Trebuie s\ fie disponibile instrumente tehnologice adaptate ACS, sem\n\tori, ma[ini, îngr\[\minte, produse de protec]ie a culturilor, ceea ce impune ca acestea s\ fie autorizate pentru vânzare, iar furnizorii s\ fie interesa]i s\ le vând\, deci s\ existe o pia]\ pentru acestea< - Un canal de marketing trebuie s\ existe [i s\ prezinte condi]ii suficiente de rentabilitate pentru produc\tori< - Infrastructura de depozitare [i transport trebuie s\ fie opera]ional\< - În zonele predispuse la secet\, depozitarea apei [i un mai bun management privind utilizarea acesteia.
Politicile publice sunt necesare, deoarece fermierii, ca [i ceilal]i cet\]eni, nu î[i pot petrece timpul confruntându-se cu un mediu social ostil, rezultând reglement\ri capricioase, nepotrivite din punct de vedere tehnic, costisitoare [i birocratice. Unele dintre aceste ac]iuni depind de fermierii în[i[i, dar cele mai multe depind de voin]a factorilor de decizie. Aceast\ dorin]\ exist\ în ]\rile produc\toare în care ACS este prezent\. }\rile africane caut\ s\ se dezvolte, progresul este spectaculos< de exemProfitul Agricol 32/2024
OPINIE plu, proiectul argentinian din Africa de Vest a înregistrat o cre[tere a produc]iei, în 7 ani, de la 120 USD/hectar/an la 4.000 USD. Europa, între timp, a ales s\-[i reduc\ drastic produc]ia, cu Pactul Verde, strategia sa de la “Ferm\ la furculi]\” (F2F), foarte interven]ionist\, foarte restrictiv\ pentru produc\tori, rezultat\ dintr-o ideologie antitehnic\, visând la un “natural”. Agricultura 100% f\r\ pesticide, f\r\ îngr\[\minte, f\r\ genetic\, f\r\ iriga]ii... nu duce decât pe un drum gre[it! Aceast\ politic\, care afecteaz\ fermierii din întreaga Europ\, duce la cre[terea pre]urilor alimentelor de consum [i se preg\te[te pentru lipsuri dramatice, având, de asemenea, o influen]\ foarte notabil\ asupra politicilor agricole din Africa. Într-adev\r, reglementarea produselor fitosanitare [i a utiliz\rii tehnicilor genomice noi (OMG [i NTG) este copiat\ de autorit\]ile locale din
Profitul Agricol 32/2024
cele ale UE, cu presiunea venit\ din partea ONG-urilor verzilor. Este nevoie de toat\ determinarea fermierilor [i a popula]iei pentru a-[i exercita suveranitatea [i dreptul de a-[i decide singuri destinul [i metodele lor de produc]ie [i hran\. Pentru c\ dac\ cet\]enii europeni, care sunt înc\ bine hr\ni]i, î[i imagineaz\ c\ se pot descurca f\r\ o agricultur\ productiv\, africanii înc\ [tiu foarte bine c\ nu este cazul lor [i c\ trebuie neap\rat s\-[i creasc\ produc]ia pentru a-[i satisface demografia. De asemenea, europenii ar trebui s\ se asigure c\ degradarea solului din Africa, secetele [i foametea de pe un continent cu 1,5 miliarde de oameni trebuie monitorizate cu aten]ie. Este mai bine pentru to]i ca ace[tia s\ fie hr\ni]i bine pentru a evita migra]ia [i r\zboaiele. Din grupurile de lucru ale Na]iunilor Unite apare în mod clar nevoia de coeren]\ a politicilor publice între
]\ri [i continente, pentru a evita conflictele generate de deciziile unilaterale ale unora care creeaz\ serioase dificult\]i altora. În aceste situa]ii ar putea [i ar trebui dezvoltate politici agricole coerente [i eficiente, capabile s\ rezolve rapid problemele de hran\, sol, ap\ [i mediu, ]inând cont de propunerile [i nevoile fermierilor, a[a cum tocmai le-am subliniat. ACS rezolv\ aceste probleme. Re]elele sale de fermieri sunt preg\tite s\-[i joace rolul, s\ ofere exper]ilor, oamenilor de [tiin]\ [i func]ionarilor publici din ]\ri [i Na]iunile Unite experien]a [i know-how-ul lor ca investitori în acest domeniu. Acest lucru pare simplu [i de bunsim], ar trebui s\ fie u[or de implementat aceast\ construc]ie între p\r]ile interesate din agricultur\, gânditorii politicilor publice [i factorii de decizie.
47
O istorie a mini[trilor Agriculturii
Apele agitate ale politicii Dup\ reforma agrar\ din 1921, guvernele sunt parc\ [i mai efemere. Unele ]in c=te o s\pt\m=n\. La Agricultur\ se distinge un personaj, Voicu Ni]escu, p\strat f\r\ emo]ii [i de Vaida-Voevod, [i de Iuliu Maniu, [i de I.G. Duca etc. Dar cel mai pitoresc ministru interbelic r\m=ne Barbu {tirbei. GHEORGHE OSTROVEANU
Pe
4 iunie 1927 regele îl cheam\ pe Barbu {tirbei. Era o încercare de a aduna laolalt\ na]ional]\r\ni[tii, na]ional-liberalii [i independen]ii. Un plan sortit de la început e[ecului. Oamenii politici erau prea p\tima[i [i î[i aruncau vorbe grele unii altora. Iar {tirbei î[i depune mandatul dup\ doar o lun\. La Agricultur\ [i Domenii nu îl numise decât pe Cip\ianu, în func]ia de subsecretar de stat.
Barbu {tirbei este un caz rar în lumea românesc\. :n primul r=nd, nu a fost membru al niciunui partid politic. Personajul este îns\ foarte interesant. Nepot al lui Barbu Dimitrie {tirbei (domn al }\rii Române[ti,1849-1856), cumnat, prin sora sa Elisa, cu Marghiloman [i Br\tianu, administrator general al Domeniilor Coroanei timp de 14 ani (1913-1937), prieten mai mult decât intim al Reginei Maria, Barbu {tirbei a avut incontestabile abilit\]i politice. De pild\, ;n 1944 negociaz\ cvasi-oficial (cu [tirea lui Ion Antonescu [i a Regelui Mihai) la Cairo un eventual armisti]iu cu Alia]ii. Dup\ 23 au48
gust 1944 este al\turi de comunistul Lucre]iu P\tr\[canu [i de Ghi]\ Pop, membru al delega]iei române care pleac\ la Moscova [i semneaz\ armisti]iul cu URSS. Este desemnat de Regele Mihai s\ formeze un nou guvern, dar nu este acceptat de sovietici.
Pe 21 iunie 1927, Ion I.C. Br\tianu prime[te s\ fac\ el guvernul. Rezist\ din iunie pân\ în noiembrie, iar guvernul lui a fost unul numeros, cu 13 fotolii. La Agricultur\ [i Domenii apare Constantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, Sighetu Marma]iei).
Descendent al unei vechi familii înst\rite din Breasta, Oltenia, Constantin Argetoianu a dobândit o licen]\ în drept [i un doctorat în medicin\ la Paris. A ales îns\ cariera politic\. A fost mai întâi conservator, iar pe urm\ a trecut prin multe partide. În iunie 1932 pune bazele Partidului Agrar. Chiar dac\ a fost mult timp un adversar înver[unat al lui Ionel Br\tianu,
s-a apropiat de acesta [i a devenit ministru în guvernele din 1927. Este totu[i un sus]inator al principelui Carol, înc\ dinainte de restaura]ie (8 iunie 1930). A ajuns din nou ministru în 1931, în dificila guvernare IorgaArgetoianu, confruntat cu Marea criz\ economic\. Militeaz\ pentru asumarea de c\tre Carol al ll-lea a unui regim autoritar, f\r\ partide. Devenit consilier regal, dup\ asasinarea lui Armand C\linescu, a fost numit, pentru scurt timp, premier. :n aprilie 1944 a plecat în Elve]ia. S-a întors în noiembrie 1946, în speran]a c\ va fi numit premier în locul lui Groza. Arestat de regimul comunist în martie 1950, î[i scrie în închisoare memoriile, cu r\ut\]i atât fa]\ de prieteni, c=t [i fa]\ de du[manii politici. A murit în închisoare, f\r\ a fi judecat, la 6 februarie 1955.
La 24 noiembrie 1927, dup\ moartea subit\ a lui Ion I.C. Br\tianu, vine la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri fratele s\u, Vintil\ Br\tianu, care era membru al guvernului, ca Profitul Agricol 32/2024
O istorie a mini[trilor Agriculturii ministru de Finan]e. :n acela[i guvern mai era [i al treilea frate, Constantin (Dinu) Br\tianu. Noul premier nu schimb\ aproape nimic în guvern. La Agricultur\ [i Domenii r\mân aceia[i Argetoianu [i Cip\ianu. La 3 august 1928, în urma demisiei lui Nicolae Titulescu, Argetoianu preia ad-interim [i portofoliul Externelor.
Urmeaz\ un guvern Iuliu Maniu, cu patru mini[tri de Stat (Pantelimon Halippa, Sever Bocu, Voicu Ni]escu, Teofil Saucic-S\veanu). Vaida-Voevod este la Interne, George Mironescu la Externe, Mihai Popovici la Finan]e, Ion Mihalache la Agricultur\ [i Domenii.
Ion Mihalache a urmat Facultatea de Drept din Bucure[ti [i Facultatea de Litere la Paris, pe care a absolvit-o în 1914. A participat la Primul Mare R\zboi. A intrat în politic\, în Partidul Poporului (Averescu), apoi a trecut la Partidul Na]ional }\r\nesc. A fost pre[edinte al Uniunii Camerelor Agricole [i s-a specializat în domeniul agriculturii. A fost exclus din PN} în decembrie 1937, dup\ ce a acceptat s\ intre în componen]a guvernului Octavian Goga. A fost arestat în iulie 1947 [i condamnat. În 1950 a fost dus la închisoarea de la Sighetu Marma]iei, unde nu a rezistat regimului concentra]ionar decât 4 ani. A murit pe 6 iunie 1954, la 66 de ani.
:n guvernul de 6 zile condus de Gheorghe Mironescu (7 - 12 iunie 1930), premierul aduce la Agricultur\ [i Domenii pe Virgil Madgearu (n. 14 decembrie 1887, Gala]i – d. 27 noiembrie 1940, p\durea Snagov).
Virgil Madgearu a fost un teoretician al Partidului Na]ional }\r\nesc. În 1940 a fost ridicat de un comando Profitul Agricol 32/2024
legionar pe la ora 14. Se afla la mas\ cu so]ia c=nd 6 legionari au sosit la locuin]a lui. Au pretins c\ îl duc la Prefectura Poli]iei Capitalei pentru o simpl\ declara]ie. A fost dus în p\durea Snagov [i împu[cat.
Urmeaz\ guvernul lui Nicolae Iorga (aprilie 1931 - iunie 1932). La Agricultur\ [i Domenii este ministru Gheorghe Ionescu {i[e[ti. Trei zile mai târziu, marele istoric îl nume[te, la acela[i minister, pe Alexandru Radian subsecretar de stat. Pe 17 iunie, este nominalizat Victor V. Stanciu pentru cel\lalt post de subsecretar de stat. Victor Stanciu a fost deputat la Marea Adunare Na]ional\ de la Alba Iulia care a hot\rât unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Era director al [colii ortodoxe române de fete din Arad, directorul general al Consiliului Dirigent Sibiu-Cluj, mai târziu profesor universitar.
Urmeaz\ un guvern condus de Al. Vaida-Voevod (6 iunie - 6 august 1932), în care Virgil Potârc\ este titular la Justi]ie [i ad-interim la Agricultur\ [i Domenii. Pe 7 iunie este numit titular la acel minister Voicu Ni]escu (n.1883 - d. 1954).
Înainte de Primul R\zboi Mondial, Voicu Ni]escu a fost redactor-[ef al Gazetei Transilvaniei. În 1917 a fost trimis de guvernul român (de la Ia[i) în Rusia pentru a organiza corpuri de voluntari transilv\neni care s\ se al\ture armatei române. Revolu]ia lui Lenin l-a surprins în Rusia, f\r\ posibilitatea de a se mai întoarce. În aceast\ situa]ie, Voicu Ni]escu a organizat în Siberia diviziile de voluntari români, cu baza la Celiabinsk, [i a luptat pe frontul antibol[evic. Dup\ sfâr[itul r\zboiului, voluntarii se vor repatria prin Vladivostok.
A fost deputat în mai multe legislaturi [i ministru la Agricultur\ [i Domenii în Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (7 iunie - 10 august 1932), în Guvernul Iuliu Maniu (20 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933). Dup\ instaurarea comunismului, a fost arestat în mai 1950 [i condamnat la 2 ani închisoare, dar a fost eliberat abia în 1955. Dintr-un motiv necunoscut, în dosarele Securit\]ii a fost trecut mort în timpul deten]iei, în 1954. Dup\ alte surse, ar fi murit în 1968.
Urm\torul guvern îl formeaz\ tot Al. Vaida-Voevod (11 august - 19 octombrie 1932). Voicu Ni]escu r\mâne la Agricultur\ cu aceea[i echip\ de subsecretari de stat. :n guvernul Iuliu Maniu (23 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933) la Agricultur\ [i Domeniii îl g\sim tot pe Voicu Ni]escu. Vaida-Voevod preia guvernarea de pe 14 ianuarie pân\ pe 13 noiembrie 1933. {i el p\streaz\ echipa predecesorului s\u, cu Voicu Ni]escu ministru, M. Ghelmigeanu [i Anton Crihan - subsecretari de stat. :n mijlocul verii, regele aplic\ rotativa [i ;i aduce la guvernare pe liberali. {eful guvernului este numit I.G. Duca (14 - 29 noiembrie 1933) Acesta propune o list\ de mini[tri beton - cu Ion Iancule] la Interne, Nicolae Titulescu la Externe, Constantin Br\tianu la Finan]e etc. La agricultur\ [i Domenii îl readuce pe Gheorghe Cip\ianu. Dar premierul I.G. Duca este ucis la Sinaia de legionari. Dr. Constantin Angelescu, în calitate de decan de vârst\ al guvernului, preia, a doua zi, pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. Este un premier efemer (30 decembrie 1933 - 3 ianuarie 1934). La Agricultur\ nu se schimb\ nimic de semnalat. 49