nr. 32 din 31 august 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Se închid combinatele de îngrå¿åminte
6
U¿or cu PNS-ul pe scårile Bruxelles-ului
Agrii Start N46, un produs lansat cu ¿taif
6
Vietnamul suspendå vaccinarea contra pestei porcine africane
Dumitru Manole a fåcut o descoperire la floarea-soarelui
7
15 milioane de euro pentru asigurarea culturilor ¿i animalelor 10
7
Cea mai gravå epidemie de gripå aviarå din Europa
26 de milioane de euro pentru crescåtorii de porc ¿i pasåre
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Uniunea Europeanå: produc¡ii mici de floarea-soarelui
14
16
8
12
Bi¡å Råcman a ob¡inut produc¡ie - record la grâu cu tehnologia sa obi¿nuitå
28
Solu¡iile Bayer pentru campania de toamnå
30
Corteva: o pia¡å peste a¿teptåri
32
16
Cre[terea animalelor
Cel mai mare producåtor de rapi¡å
18
ACBCR organizeazå conferin¡å na¡ionalå
33
Nicolae Ciuleac renun¡å la porci
33
Cre¿terea cheltuielilor la grâu Stine: hibrizii americani de porumb de talie micå “Aclimatizarea” informa¡iilor Deficit sever de precipita¡ii în toatå Europa
Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu
22 24 26
Dimitrie Muscå: “Eu vreau så-mi salvez vacile”
Se interzice compostul pe bazå de turbå
13
Texasul cunoa¿te o secetå teribilå
13
Solu¡ii pentru salvarea crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a
38
Ma[ini & utilaje Noile combine Claas Lexion
40
Actros RO, cultivatorul 3 în 1
42
ªtefan Gheorghi¡å, convins de performan¡ele combinei MF 7347
43
Semånat rapid ¿i de precizie cu Amazone Cirrus
44
Opinii O nouå legisla¡ie pentru tehnicile genomice?
19
Gavrilå Tuchilu¿: “Punem accent pe longevitatea productivå”
12
10
Global: produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui
Culturi vegetale
India ar putea limita exporturile de orez
46
Hobby 34
Viezurele... în bucate
49
37
Lidl acceptå så vândå ¿i legume “urâte”
50
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 26 august 2022, a fost de 303 dolari/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 7 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 22 august.
Grâu România FOB Constan¡a 317 euro/t (+4) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t
Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov
22.08 303 287 291
23.08 301 285 289
24.08 25.08 26.08 299 285 293 281 279 283 287 285 291 $/t
Cota¡ii - Bursa din Kansas 22.08 311 313 317
Sept Oct Nov
23.08 309 311 315
24.08 307 309 313
25.08 305 307 309
26.08 307 309 311
Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 27.170 tone, Brazilia 25.770 tone, Filipine 22.770 tone, Venezuela 21.770 tone ¿i Honduras 18.550 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 391 dolari/tonå (1.916 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.08 Rouen 323 Dunquerque 323 Pallice 321 Creil FOB 311 Moselle FOB 315 Rouen FOB 327
23.08 24.08 321 317 321 317 320 319 309 307 313 311 325 323
22.08 393 397 389
23.08 391 395 385
24.08 387 393 383
România
25.08 385 391 381
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 august 2022, a fost
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.
Sept Oct Nov
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.08 311 311 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 321 Bordeaux Pallice Rhin FOB
14
$/t
23.08 24.08 25.08 26.08 225 223 220 221 227 225 221 223 229 227 221 223 euro/t
23.08 24.08 25.08 26.08 309 307 303 305 309 307 303 305 313 311 307 309 313 311 307 309 319 317 315 317
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
26.08 391 393 385
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå.
22.08 227 229 231
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 271 dolari/t (1.328 lei).
$/t
FOB Constan¡a 313 euro/t (+2) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.
Cota¡ii - Bursa din Chicago
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 277 euro/t (1.357 lei).
26.08 317 317 319 307 311 327
de 253 dolari/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Porumb
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 311 euro/tonå (1.524 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå.
euro/t 25.08 315 315 315 305 307 322
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Nov
fa¡å de såptåmâna trecutå.
€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 26 august 2022, a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschidere.
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.
Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de
Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 261 259 257 255 257 257 253 251 250 251
Profitul Agricol 32/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 561 dolari/tonå (2.749 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 august 2022. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov
22.08 537 497 491
23.08 535 493 489
$/t 24.08 531 491 487
25.08 529 487 485
26.08 531 489 487
Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
22.08 277 277 281 285 289
23.08 275 275 279
24.08 273 273 277
25.08 270 270 275
26.08 275 275 277
283 279 277 279 287 285 283 285
Sorg
PREºURI
22 -26.08.2022
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 august 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
ponia 117.770 tone, China 107.770 tone, Indonezia 97.550 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Germania 37.970 tone.
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 26 august 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 447 dolari/tonå (2.190 lei), în scådere cu 2 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov
22.08 1.247 1.217 1.189
23.08 1.241 1.211 1.187
24.08 1.237 1.207 1.185
25.08 1.235 1.203 1.183
$/t 26.08 1.237 1.207 1.185
FOB-Rouen, a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone, Eritrea 17.370 tone ¿i Mexic 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t
Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 285 283 281 279 277 281 279 277 275 270
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 449 447 445 443 447 431 429 427 425 427
Sept Oct
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579
Floarea-soarelui
chidere, pe 26 august, a fost de 707 dolari/tonå (3.464 lei).
¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 747 euro/tonå (3.660 lei). A înregistrat o scådere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 august 2022.
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 679 euro/tonå (3.327 lei).
¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept
$/t
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 707 705 703 699 707
Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
22.08 23.08 24.08 25.08 26.08 Dieppe 777 769 757 745 747
de 22 august.
Rapi¡å ¥n såptåmâna 22 - 26 august 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 617 euro/tonå (3.023 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 22.08 Rouen 631 Dunquerque 619 Moselle 629
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 737 dolari/t (3.611 lei).
23.08 629 617 619
24.08 627 615 617
25.08 611 613 615
La bursa Rouen pre¡ul a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei), mai mic cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 615 euro/tonå (3.013 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
26.08 613 615 617
Sept Oct Nov
22.08 629 631 639
23.08 623 627 631
24.08 621 625 629
25.08 619 623 627
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
303 dolari/t
Profitul Agricol 32/2022
-7
253 dolari/t
- 24
$/t
561 dolari/t
- 16
277 dolari/t
$/t 26.08 621 627 629
-8 15
Pre]uri [i pie]e
Uniunea European\> produc]ii mici de floarea-soarelui Conform datelor publicate recent de USDA în raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, în anul de pia¡å 2022/23 produc¡ia de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå este estimatå la 9,7 milioane tone, cu 6% sub cea de anul trecut. Vor fi cultivate aproximativ 4,7 milioane hectare cu floarea-soarelui, cu 8% mai mult fa¡å de anul trecut ¿i cu 9% peste media pe 5 ani. Randamentul e posibil så atingå 2,06 tone/hectar, în scådere cu 13% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de semin¡e de floareasoarelui din UE a scåzut din cauza secetei, în principal din Ungaria, România ¿i Fran¡a.
De¿i, de obicei, floarea-soarelui este tolerantå la secetå ¿i la cåldurå, totu¿i în sudul ¿i centrul Europei cultura a fost afectatå chiar în perioada de vârf de înflorire, în luna iulie. ¥n Ungaria produc¡ia a fost reduså la 1,5 milioane tone, mai micå cu 13% fa¡å de anul trecut. ¥n România a scåzut la 2,7 milioane tone, cu 3% sub cea de anul trecut. În Fran¡a, produc¡ia a fost reduså la 1,6 milioane tone, cu 21% sub cea de anul trecut. Din cauza temperaturilor ridicate, recoltarea s-a fåcut înainte cu douå såptåmâni fa¡å de normal.
pagin\ de Marilena R|DUCU
Global: produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui Semin¡e Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (17 milioane tone); UE (9,7 milioane tone); Ucraina (9,5 milioane tone); Argentina (4,2 milioane tone).
Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 52,3 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (11 milioane tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6,5 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. 16
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (5,5 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone).
Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. tone) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (2 mil. t), UE (1 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,5 mil. tone) ¿i Turcia (0,85 mil. tone).
Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mare fa¡å de 2021/22.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,2 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Rusia (3,7 milioane tone), Ucraina (3,6 milioane tone), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,7). ºårile importatoare sunt: UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Profitul Agricol 32/2022
CULTURI VEGETALE
Bi]\ R\cman a ob]inut produc]ie cu tehnologia sa obi[nuit\ O veste a stârnit rumoare printre agronomi: experimentatul fermier giurgiuvean Bi¡å Råcman, care este autorul unor produc¡ii-record la rapi¡å ¿i porumb (anul trecut a ob¡inut Porumbul de Aur, cu 17,5 tone la neirigat), a reu¿it o produc¡ie de 12,5 t/ha la grâu, cu soiul Papillon, de la Saaten-Union, produc¡ie medie pe 100 ha! Dar care a fost cheltuiala pe hectar? ªi, mai ales, se justificå ea economic?
cu erbicid ¿i insecticid, T2 cu erbicid, insecticid ¿i regulator de cre¿tere, T3, T4 ¿i T5 cu insecticid. Fertilizarea s-a fåcut cu 200 kg/ha 18:46 la pregåtirea patului germinativ, 100 kg/ha nitrocalcar la ie¿irea din iarnå, 100 kg/ha azotat de amoniu pe 15 martie ¿i 100 kg/ha uree solidå, pe 3 mai. Racman sus¡ine cå toate aceste substan¡e ¿i treceri, la care se adaugå pregåtirea terenului prin arat, discuit ¿i mårun¡it cu combinatorul, precum ¿i recoltatul, l-au costat
doar 5.966 de lei - cu totul, cheltuieli directe ¿i indirecte. E de precizat cå la aceastå sumå s-a ajuns fårå economii realizate la achizi¡ia de inputuri. Råcman spune cå inclusiv îngrå¿åmintele le achizi¡ioneazå cu doar câteva zile înainte de aplicare. A¿adar, fårå discounturi pentru achizi¡ia anticipatå, cu plata cash. “Dacå dai bani pe îngrå¿åminte anticipat, ob¡ii un pre¡ mai mic pe produc¡ia pe care o vinzi ca så ai bani de îngrå¿åminte. ªi
P
oate pårea surprinzåtor pentru mul¡i, dar “motorul” aceste super-produc¡ii nu este nutri¡ia, ci controlul bolilor “la sânge”. Tehnologia a con¡inut nu mai pu¡in de cinci tratamente ¿i, chiar ¿i a¿a, Råcman sus¡ine cå a avut noroc: “A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor. ªi exact a¿a a fost. Un noroc, pentru cå grâului mai bine nu-i dai îngrå¿åminte, decât så nu-l tratezi! Am avut ani în care nu am aplicat bine îngrå¿åminte ¿i tot am fåcut produc¡ie. Dar, dacå am scåpat douå tratamente, produc¡ia a scåzut cu 4-5 t/ha”. Pe lângå cele cinci fungicide cu substan¡e active diferite, tratamentele s-au fåcut ¿i cu ale produse de protec¡ie: T1
28
Profitul Agricol 32/2022
CULTURI VEGETALE
- record la grâu “A fost anul soiului Papillon: fårå umiditate excesivå la suprafa¡å, în timpul înfloritului ¿i când s-au format boabele. Dupå faza de lapte-cearå nu mai ai nevoie deloc de umiditate, ci de uscåciune, så nu se mai favorizeze dezvoltarea ciupercilor”, spune Bi¡å Råcman atunci, care e câ¿tigul?” În schimb, chiar dacå dispune de un parc tehnic de invidiat, reu¿e¿te så ¡inå cheltuielile indirecte sub control. A ajutat produc¡ia ¿i regimul echilibrat al precipita¡iilor, cu 230 de l/mp în toamnå/iarnå ¿i 130 de l/mp primåvarå, precum ¿i faptul cå, pe o bunå parte din suprafa¡a de 100 de ha, planta premergåtoare a fost mazårea. În privin¡a tehnologiei, un detaliu este important. Råcman dezavueazå lucrårile minime ale solului: “Aråtura la 30 cm este obligatorie. Înlocuirea plugului cu discul, pove¿tile cu pat tare - plapumå moale sunt pove¿ti pentru cei care nu lucreazå pe banii lor. La mine, plugurile stau în urma combinei. Douå pluguri mari, trase de tractoare puternice, de 500 CP ¿i 650 CP”. Råcman a cultivat alte 380 de ha cu diferite soiuri stråine de grâu (Apache, Avenue, Gabrio, Monte Cristo, Solidon, Sophie), folosind, spune el, iar angaja¡ii såi confirmå, exact aceea¿i tehnologie ca în cazul soiului Papillon. Iar produc¡iile la celelalte soiuri au variat Profitul Agricol 32/2022
între 6.200 ¿i 9.200 de kg/ha. A¿adar, cu peste trei tone sub soiul Papillon - asta în cazul celui mai bun dintre cele ¿ase soiuri.
Explica¡ia acestor diferen¡e Råcman vede doar una: genetica. “La soiul acesta, Papillon, ziceai cå treieri grâu, nu paie sau spice. Nu am mai våzut a¿a ceva”. Totu¿i, e de precizat cå, pe lângå premergåtoarea diferitå, a variat ¿i structura solului (e cernoziom peste tot, dar cu pH foarte variabil, între 5,5 ¿i 7,9); iar regimul precipita¡iilor cu siguran¡å a fost diferit pe solele aflate la distan¡e mai mari una de cealaltå. Va cultiva de acum preponderent soiul Papillon? Nu. Pe de o parte, nemul¡umit de faptul cå såmân¡a C1 s-a scumpit, va folosi såmân¡å C2, selectatå din produc¡ia acestui an. ªi se a¿teaptå ca produc¡ia så scadå spre 9 t/ha, în condi¡iile unui an la fel de favorabil soiului. Pe de altå parte, nu pariazå niciodatå prea mult pe un soi, fiindcå in-
tervin diferen¡e anuale semnificative de productivitate. În fine, va schimba radical structura culturilor, punând accentul pe culturile de primåvarå: 700 ha cu grâu, 400 ha cu orz ¿i 700 ha cu rapi¡å (în total, 1.800 ha din cele 2.300 ale fermei). Crescând pânå la aproape de a dubla suprafa¡a cu grâu, folosirea mai multor soiuri nu e doar recomandabilå, ci chiar obligatorie. Dupå Porumbul de Aur din 2021, anul acesta a¿teaptå produc¡ii de doar 6-7 t/ha, la neirigat. Dar crede cå seceta adevåratå se va resim¡i abia la anul, în ferma sa, la porumb. Fiindcå e secatå rezerva de apå din sol. A¿a cå se justificå decizia de a se axa pe culturile de toamnå. În plus, nu e mul¡umit nici cu o produc¡ie de 3 t/ha la floare: “Astea trei tone îmi aduc mai pu¡in de 9.000 de lei/ha. Toate culturile de toamnå mi-au adus peste 10.000 de lei/ha. Grâul, chiar 12.000 de lei, se ¡ine aproape de rapi¡å”.
Cheltuielile noului sezon În noul sezon, Bi¡å Råcman va modifica pu¡in tehnologia, în sensul aplicårii unor doze mai ponderate de îngrå¿åminte. “Nu fac rabat de la cât îmi spune cartarea, dar nici nu suplimentez peste strictul necesar. Aplic doza optimå economicå”. Încå nu ¿i-a estimat costurile, dar nu se a¿teaptå la o cre¿tere semnificativå a sumei/ha. “În tarlalele unde pun grâu am aplicat doar un disc. Preconizam så mai intru de douå sau chiar de trei ori, dar vremea a ¡inut cu noi, a venit o ploaie de peste 25 l ¿i s-ar putea så nu mai fie nevoie. A¿a cå, iatå, am realizat o economie”. Robert VERESS 29