Issuu

nr. 32 din 1 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

16 septembrie, Ziua Porumbului

Cooperativa Some¿-Arie¿ a împlinit 10 ani

Victor Beznea: Grâul românesc este cel mai ieftin din lume!

Premoni¡ia unui mare crescåtor de porci: PPA va distruge toate fermele Un nou eveniment Bål¡ata româneascå ¿i Grânarii 10 viitorul cre¿terii animalelor Interviu: Barabási Antal: Radiografia zootehnizårii

Ma[ini & utilaje Claas Torion 1511 P, putere sporitå

New Holland a lansat tractoarele T7 HD ¿i Methane Power

Un nou importator de tractoare intrå pe pia¡a din România

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia, 384 milioane de tone

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 70 mil. tone

Culturi vegetale Bålteanu a¿teaptå 700 de invita¡i la Ziua Florii-Soarelui

Tehnologiile din umbrå 22 Cânepa de fibre nu e drog Gheorghe Ni¡u, pionier al agriculturii conservative

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Tehnologiile de primåvarå folosite de Marian Topalå

Viitorul tehnologiilor agri ¿i tendin¡e Informa]ii externe comerciale 30 Fermele engleze au prea mul¡i porci Ziua por¡ilor deschise 30 Incendiile amenin¡å produc¡ia de vin din Grecia Amalgerol Essence. Avânt de productivitate USDA va crea pentru rapi¡å 32 zone de protec¡ie contra PPA Norofert: apropierea de naturå Premier Foods propune då tonul marilor businessuri 34 un sistem hibrid de muncå Columbo 0.8 MG, combatant eficient Magazin al larvelor din rapi¡å 36 Sate frumoase cu ¿coli curate

Cre[terea animalelor

Noi prevederi pentru depozitarea gunoiului de grajd

Cåprior de opt impar

Brunch la stânå

S\rb\toarea Florii :nsorite, un nou eveniment Grânarii În acest an excep¡ional, în care agricultura bate record dupå record, agricultorii din Ia¿i, reuni¡i în asocia¡ia Grânarii, ¿i-au propus o sårbåtoare în câmp, a¿a cum se fåcea altådatå, înainte de pandemie. Astfel, pe 14 septembrie, la Podu Iloaiei, jud. Ia¿i, de la ora 10:00, se va desfå¿ura cel mai mare eveniment agricol din zona Moldovei - Sfatul Grânarilor - “Sårbåtoarea Florii ¥nsorite”. Este organizat de asocia¡ia Grânarii, fosta ACCPT Ia¿i. Partener principal este Agrisol România, iar grupul de firme Panifcom este partener pentru platforma agricolå, întrucât a realizat lucrårile. “Cultura nu este uscatå, trebuie ajutatå. Recoltarea se va face cu o zi-douå înainte de eveniment. Se va låsa o por¡iune nerecoltatå, «la verde»”, ne spune Cåtålin Parii, director tehnic la Panifcom. Tehnologiile de erbicidare sunt Express, Clearfield ¿i Clearfield Plus. “A fost o provocare så facem tratament pentru fiecare tehnologie fårå så afectåm cultura vecinå, pe un plot de 10-11 ha”, a semnalat agronomul. Acolo, la Podu Iloaiei, au loturi

demonstrative cu floarea-soarelui to¡i jucåtorii importan¡i din piatå. Fiecare hibrid are alocat 2.500 mp. Schema de protec¡ie a plantelor a fost puså la dispozi¡ie de Syngenta. Fertilizarea a fost asiguratå de Romchim Protect. A fost utilizat îngrå¿åmântul complex Cereal Max NPK 20.24.0 cu 12% Sulf, Azolsuf cu tehnologia GeMIX, ce permite solubilizarea elementelor nutritive blocate în sol, ce devin astfel disponibile plantelor, un produs considerat foarte bun de Parii. A mai fost utilizat, de asemenea, îngrå¿åmântul foliar Messis Bor. În cadrul evenimentului vor mai expune ¿i companii din domeniul utilajelor

agricole, bånci etc. În esen¡å, evenimentul va fi o adevåratå expozi¡ie în aer liber dedicatå florii-soarelui ¿i va reuni în câmp: cei mai importan¡i producåtori de hibrizi de floarea-soarelui, utilaje agricole de înaltå performan¡å, fermieri de toate calibrele, bånci, cu oferte de finan¡are ¿i asiguråri agricole croite pe nevoile fiecårei ferme, procesatori de oleaginoase, distribuitori de inputuri. Cei dornici så participe se pot înregistra online, pentru a nu mai a¿tepta la intrarea în platformå.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 32/2021

INTERVIU

Barabási Antal>

Radiografia zootehniz\rii Barabási Antal Szabolcs este un om de afaceri care a på¿it în politicå, direct pe un post de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, din partea UDMR. Este tânår, se poate spune cå a construit întâi pentru el, ¿i crede cå are un plan pentru reanimarea zootehniei noastre.

- Domnule secretar de stat, persistå o convingere, cå veni¡i din agricultura realå... - Mai precis, din zootehnia realå. Tocmai de aceea, am optat pentru atribu¡iuni privind zootehnia. De la ameliorare ¿i pânå la politici zootehnice, ca så fim de folos pentru comunitate. - Ave¡i o fermå proprie? - Din påcate, nu. Nu mi-am putut permite. În ultimii 15 ani, am fost la volan cam 70.000 de kilometri pe an. Aveam lucråri de la Arad pânå la Boto¿ani, de la Bråila pânå la Bra¿ov. Toatå ziua eram pe drum. M-am ocupat de investi¡ii diverse: prin SAPARD, apoi prin AFIR, pe bani proprii, pe credite bancare. Cam 70% erau prin AFIR. Pe scurt, în fiecare searå, veneam la hotel sau acaså cu miros de vacå pe mine. Zootehnia nu se înva¡å la laptop sau la cursuri. Dacå seara nu ai miros de vacå sau de oaie impregnat în haine, nu ai fåcut zootehnie. - Din perspectiva dvs., cum se mai poate redresa cre¿terea animalelor? - Zootehnia a fost totdeauna o ramurå våduvitå. Chiar doresc så-i ajut cu puterile mele pe crescåtorii de vaci, de porci, de oi ¿i tot ce înseamnå zooteh12

nie. Nu vreau så spun så zootehnizåm România, cå a mai fost acest slogan ¿i nu a ie¿it... De aceea, încercåm, împreunå cu colegii, så punem pe maså ni¿te propuneri, proiecte, ajutoare de finan¡are. În septembrie urmeazå så dåm drumul la måsurile 4.1, pentru tot ce înseamnå modernizare, 4.2 pentru procesare în zootehnie. - Am cunoscut doi fra¡i din Ineu, Harghita. Aveau vaci monumentale. Unul mi-a zis så spun tuturor unde må duc “så månânce produse române¿ti cå dacå vor mânca numai produse stråine, å¿tia ne distrug ¡ara”. Ne distrug adicå fundamentul unei ¡åri, alimenta¡ia sanatoaså. - Ambele ferme de la Ineu au fost proiectate de mine, eu am adus vacile acolo în 2005. Meritå så facem procesare, chiar dacå pre¡ul de produc¡ie va fi mai mare. Avem deja o ni¿å de consumatori care vor produse autohtone ¿i de calitate. Le-am spus ¿i celor de la cultura mare: “Haide¡i, fra¡ilor, så gåsim o chei¡å så ajutåm ¿i zootehnia”. Dacå faci zootehnie lângå culturå mare, vei primi un bonus la subven¡ie. Numai a¿a putem så avansåm. Noi ce facem? Producem cereale, le ducem la Constan¡a ¿i exportåm în delir. - Exportåm porumb în Spania ¿i cumpåråm carne “proaspåtå” de porc de-acolo. - Producem 30% din necesarul de carne de porc ¿i importåm 70%. Aici trebuie så lucråm, ¿i am vorbit ¿i cu ministrul în acest sens, ca så inversåm raportul în câ¡iva ani. Eu am fåcut o propunere så provocåm zootehnizarea, dar tocmai am

primit råspunsul cå este prea agresivå ideea. Nu po¡i så obligi un fermier så facå zootehnie, dar poate primi 15-20% în plus la subven¡ie dacå face ¿i zootehnie ¿i închide cercul. Ar fi un stimul important. Dacå faci doar produc¡ie primarå în culturå mare, o så ob¡ii cam 20% din profitul total, care s-ar putea ob¡ine în România. Tot profitul, respectiv accizele ar råmâne în România. Multe ferme din România au fost robotizate deja, au management modern. O fermå cu 150 de vaci are doar 3 angaja¡i. Trebuie så pornim pe acest drum. Altfel, dacå tot ne våitåm ¿i vorbim doar despre ce ar trebui så facem, cred cå în câ¡iva ani nu mai avem ce îndrepta. - Care ar fi pa¿ii concre¡i de urmat? - Trebuie så lucråm mult pe partea de geneticå. Majoritatea fermelor noastre produc pu¡in cu o investi¡ie foarte mare. De exemplu, avem ferme cu 200 de vaci cu lapte, unde media produc¡iei este undeva la 20 de litri pe vacå. ªi aici nu trebuie lucrat doar pe tehnologie, trebuie intervenit în primul rând pe partea de geneticå. Dacå nu avem zilnic o produc¡ie minimå de 26-27 de litri pe vacå, indiferent de raså (Simmental - 25, Holstein - 2728 de litri), nu avem cum så producem profit. Dacå tråim doar din subven¡ii, avem o problemå. Va veni vremea când Uniunea Europeanå ne va låsa de mânå, så ne descurcåm singuri. La toate conferin¡ele cu fermierii le spun så investeascå în geneticå. La fel la rasele de carne. - Nu este prematur ca statul så-¿i ia mâna de pe zootehnie? - Sunt de acord ¿i de aceea vreau så Profitul Agricol 32/2021

INTERVIU 8-9 litri pe vacå. Så nu în¡elege¡i cå eu ¡in cu fermele mari. Satul românesc nu va dispårea, dar trebuie så facem diferen¡a între fermele mari, care produc, care plåtesc dårile la stat, au angaja¡i, au investit în fermele lor, ¿i fermele de subzisten¡å, care au maxim 10 vaci ¿i vând laptele la flacon prin blocuri. Avem fermieri care ¡in vacile doar pentru subven¡ii ¿i fermieri cu vaci de elitå.

Barabási Antal Szabolcs secretar de stat în Ministerul Agriculturii, din partea UDMR

punem la punct ¿i acest aspect. Trebuie så reducem urgent ¿i birocra¡ia, dar trebuie så în¡eleagå ¿i fermierii no¿tri cå ace¿ti bani trebuie så-i reinvesteascå în geneticå. Ferma trebuie så aibå o produc¡ie cât mai mare cu cât mai pu¡ini angaja¡i, plåti¡i foarte bine, ca în ¡årile occidentale. Acest lucru se rezolvå prin tehnologizare, adicå prin depunerea unor proiecte noi pentru modernizarea fermelor, mai ales în zootehnie. Avem fonduri suficiente pentru a re-tehnologiza fermele. - Ne aflåm pe aceea¿i pia¡å cu nem¡ii, cu olandezii. Ce så facå crescåtorii ca så reziste? - Putem produce bio fårå niciun fel de probleme. Putem cultiva, mai ales în sud, cereale de calitate foarte bunå. În Transilvania, unde cre¿te preponderent Bål¡ata Româneascå, putem produce un lapte pe care nu putem så-l importåm. Degeaba aducem noi lapte de vacå Holstein din Ungaria sau din Polonia, cu care nu po¡i så faci brânzå maturatå de 6-9 luni. Faci doar sana, kefir, lapte båtut, produse acidofile. Dacå vrei så faci brânzå maturatå, mozzarella sau ca¿caval, î¡i trebuie lapte gras, cu proteinå multå. Cunosc un crescåtor cu 30 de vaci. Produce o brânzå maturatå - minim 6 luni - maxim doi ani ¿i jumåtate. ªi vinde cu 100 de lei kilogramul. Deci se poate face. Dacå vedem cå multina¡ionalele produc acidofile, noi nu putem concura la asemenea produse. Trebuie så gåsim o ni¿å Profitul Agricol 32/2021

unde så producem ceva ce ei nu pot face. Laptele vacii de la deal ¿i munte are gust de lapte. Laptele din import are un gust industrial. Asta trebuie så în¡eleagå consumatorul nostru român. - Cum e posibil så aduci din afarå lapte mai ieftin, în condi¡iile în care pre¡ul de cost este cam acela¿i? - Ungaria ¿i Polonia aduc lapte în România. Acolo, media pe fermå este de 33-34 de litri de la o vacå, fa¡å de 1618 litri la noi. Salariile sunt aproximativ acelea¿i. Lucreazå cu 700-800 de animale pe fermå. Fermele lor s-au retehnologizat, s-au robotizat sau au salå de muls, cu foarte pu¡ini angaja¡i. - Nu au, a¿a cum se spune, subven¡ii ascunse? - Un fotbalist din divizia A prime¿te aproape aceea¿i mâncare ca un fotbalist din divizia C. Noi ¡inem vaci de 17-18 litri pe zi, iar consumul pe fermå este acela¿i, poate mai mare chiar, decât la o fermå de 30-35 de litri. Un lucråtor prime¿te 3.000-4.000 de lei net pe lunå, altfel nu vine. Diferen¡a esen¡ialå este numai din geneticå. Nu lucråm la geneticå, nu facem selec¡ie, nu facem ameliorare. ªi au trecut 30 de ani. Eu vreau så introduc subven¡ionarea pe produc¡ie. Nu e normal ca un fermier cu investi¡ii de milioane de euro într-o fermå cu 42 de litri pe vacå så primescå aceea¿i subven¡ie ca un crescåtor care ¡ine vacile zi ¿i noapte pe på¿une, fårå investi¡ii, cu o produc¡ie de

- De ce nu avem abatoare de fermå? De ce nu gåsim produse de fermå în micul retail? De ce fermierii nu pot vinde produse într-un mic magazin de lângå fermå? - Avem probleme ¿i cu legisla¡ia, dar ¿i cu cerin¡ele ANSVSA. Noi românii percepem lucrurile altfel. Vrem så câ¿tigåm maratonul din prima. Zoltan Haller a vândut câteva zeci de abatoare mobile. Este o idee excelentå, dar dacå ne apucåm så facem to¡i salam de varå, nu am ob¡inut nimic. Noi trebuie så facem produsele noastre autohtone ¿i så nu inventåm “prosciuto” în România. Mozzarella e bunå acolo, în Italia. Aici putem face specialitå¡ile noastre originale, de o calitate superioarå. Tinerii vor “steak”, dar carnea trebuie maturatå minim 24-25 de zile, altfel se face pingea pe gråtar. De ce nu producem noi ¿i specialitå¡i din carne de oaie? Eu am 15-20 de prieteni ¿i mâncåm carne de oaie, dar nu gåsim de fiecare datå. - Ce pârghii are Ministerul Agriculturii så inducå acest proces de multiplicare a micilor centre de procesare din ¡arå? - Eu cred cå pârghia cea mai importantå sunt måsurile 4.1 ¿i 4.2. Noi încercåm så-i sprijinim la depunerea proiectelor ¿i så ne consultåm cu DSV jude¡ene ca så nu ne lovim la sfâr¿it de surprize.

a consemnat Viorel PATRICHI 13

Tehnologiile de prim\var\

folosite de Marian Topal\ De curând, Lidea a organizat la Ia¿i o prezentare comparativå de culturi de primåvarå. Porumb, floarea-soarelui, soia ¿i sorg, realizate cu geneticå Lidea ¿i tehnologia lui Marian Topalå, fermier cu 550 ha, în Bål¡a¡i, jud. Ia¿i. Evenimentul, primul din via¡a lui de fermier, dupå cum recuno¿tea Topalå, a reunit 100 de agricultori, dar despre genetica Lidea ¿i succesul de la Ia¿i am scris pe larg numårul trecut. Acum vrem så vå aducem în primplan tehnologia de culturå folositå de Marian Topalå. Mai ales cå tehnologia de culturå pe care a folosit-o în platformå nu a fost diferitå cu nimic de cea din câmpul comercial. Astfel, cultura premergåtoare pentru toate cele patru culturi testate (porumb, floarea-soarelui, soia ¿i sorg) a fost grâul.

Porumbul a fost semånat la 15 aprilie, cu o densitate de 70.000 boabe germinabile/ha. Terenul a fost pregåtit cu aråturå de toamnå la 35 cm în septembrie 2020, discuit în martie 2021, pregåtirea patului germinativ ¿i aplicare 28

de îngrå¿åminte NPK 18.46.0 - 200 kg/ha, la semånat. S-a erbicidat în preemergen¡å cu Dimetenamid-P 720 gr/I, în dozå de 1,2 l/ha. Iar în mai 2021 s-a erbicidat ¿i când plantele erau în stadiul de 8 frunze cu Tembotrione 44 gr/I + Isoxadifen-etil (safener) 22gr/I, în dozå de 2 l /ha. Tot în mai 2021 s-a realizat prå¿itul ¿i fertilizarea fazialå cu azotat de amoniu 200 kg/ha. La floarea-soarelui, tehnologiile Express ¿i Clearfield Plus au diferit atât Marian Topalå s-a aråtat încântat atât de aspectul platformei, cât ¿i de succesul culturilor comerciale. Anul acesta a ob¡inut o produc¡ie medie record de 6,5 t/ha la grâu ¿i se a¿teaptå la recorduri ¿i la culturile de primåvarå. Combinate cu pre¡urile de valorificare, care au atins recorduri ¿i ele, se contureazå un an agricol excep¡ional, care acoperå pagubele din anul precedent. Rezultatul este umbrit de faptul cå ¿i pre¡urile inputurilor au crescut, în special îngrå¿åmintele.

prin produsul folosit pentru erbicidare în postemergen¡å, cât ¿i prin norma de semånat: 62.000 de boabe la Clearfield Plus ¿i 60.000 la Express. Pregåtirea terenului, fertilizarea la semånat ¿i la prå¿it ¿i erbicidarea în preemergen¡å sau fåcut identic cu tehnologia de la porumb. Nu s-au aplicat tratamente cu fungicide. La soia ¿i sorg, pregåtirea terenului ¿i fertilizarea la semånat au fost identice cu cele pentru porumb ¿i floare. A diferit data semånatului: 20 aprilie. La soia a fost identicå ¿i erbicidarea în preemergen¡å, diferind doar cea din postemergen¡å, fiind folosit Imazamox 40 gr/l în dozå de 1 l/ha, la stadiul de 24 frunze. În cazul sorgului, s-a erbicidat în preemergen¡å cu Glifosat 360 gr/l, dozå 3 l/ha, iar în stadiul de 6 frunze cu Prosulfuron ¿i Dicamba, 0,4 l/ha. Prå¿itul ¿i fertilizarea fazialå - identic cu tehnologia de la porumb ¿i floare.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2021

MA{INI & UTILAJE

New Holland a lansat tractoarele Dupå o serie de prezentåri doar online, compania New Holland a dezvåluit noile tractoare T7 HD ¿i Methane Power, la o fermå din Germania, în apropiere de Leipzig.

lângå prezentarea tractoarelor, producåtorul a detaliat ¿i noile echipåri la combinele din gama CR ¿i a celor de recoltat plante furajere. O altå noutate a reprezentat-o presa de balotat Roll-Bar 125 cu camerå fixå pentru balo¡i rotunzi, care necesitå o putere reduså de la tractor, concomitent cu realizarea unor balo¡i mai la¡i ¿i mai den¿i.

T7 HD - performan¡å, productivitate, eficien¡å Principalele caracteristici ale noului tractor T7 Heavy Duty (HD) sunt mai multå putere, productivitate ¿i eficien¡å, o cabinå Ultra Horizon mai mare, mai

ergonomicå ¿i creatå în jurul operatorului (adicå mai mult confort), precum ¿i sisteme ¿i echipåri de ultimå genera¡ie pentru agricultura de precizie. Gama T7 HD este echipatå cu motoare FPT puternice, de 6,7 litri, conforme cu cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i care dezvoltå pânå la 313 CP, fiind echipate cu tehnologia ECOBlue HI-eSCR, ce reduce poluarea ¿i emisia de particule diesel cu pânå la 40% fa¡å de cele echipate conform Stage IV. În plus, aceste dotåri permit un consum redus de carburant, adaptat la cerin¡ele opera¡iunii la care este folosit tractorul ¿i cresc puterea motorului cu men¡inerea unui consum optim. Astfel, tractoarele din gama T7 sunt potrivite pentru a ridica, tracta ¿i opera utilaje ata¿ate cu necesar mare de putere pentru: prelucrarea terenului, semånat, balotarea paielor ¿i a plantelor furajere, transportul cerealelor din câmp, a rezervoarelor cu dejec¡ii, a balo¡ilor etc. Cå tot vorbim de transport, e bine de ¿tiut cå T7 HD este echipat cu sistemul de frânare inteligent pentru remorci, care controleazå întregul sistem de frânare al tractorului ¿i remorcii, oferind

siguran¡å maximå la decelerare. Cabina, Ultra Horizon, este mai spa¡ioaså ¿i cu vizibilitate måritå fa¡å de gama T7 anterioarå, iar speciali¿tii New Holand ne-au spus cå, practic, a fost creatå în jurul operatorului, pentru a-i spori confortul ¿i, evident, productivitatea. El are la dispozi¡ie un spa¡iu de depozitare la care se adaugå un minifrigider de 12 litri, în spatele scaunului. La acestea se adaugå ¿i aerul condi¡ionat, precum ¿i un monitor color situat fix în mijlocul volanului, pe care sunt afi¿a¡i principalii parametri ai tractorului (tura¡ie, vitezå, nivelul rezervorului de carburant etc.). Un alt element ce spore¿te confortul este ¿i cotiera ergonomicå SideWinder echipatå cu joystick multifunc¡ional, cu butoane ale cåror func¡ii pot fi schimbate conform preferin¡elor operatorului. Monitorizarea tuturor opera¡iunilor efectuate de tractor ¿i a stårii sale de func¡ionare se face prin ecranul IntelliView. Datoritå tehnologiei Precision Land Management (PLM), fermierul poate så analizeze ¿i så partajeze date, totul cu sprijinul direct ¿i interconectat al deale-

Profitul Agricol 32/2021

MA{INI & UTILAJE

T7 HD [i Methane Power rului. Gestionarea ¿i utilizarea utilajului sunt îmbunåtå¡ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ¿i asisten¡a de la distan¡å. Prin aceasta, managerul fermei ¿i dealerul pot så vizualizeze de la distan¡å afi¿ajul IntelliView ¿i så monitorizeze performan¡a tractorului în timp real, asigurând productivitate ¿i reducând timpii mor¡i.

Economii de 30% cu Methane Power Speciali¿tii New Holland ne-au prezentat ¿i ultima variantå a tractorului pe biogaz, Methane Power, înainte de intrarea sa în fabrica¡ie de serie micå în aceastå toamnå. Acest model poate fi comandat deja, iar cumpåråtorii îl pot primi la începutul anului viitor. Argumentul în favoarea Methane Power este cå fermierii care au ferme mixte ¿i-ar putea fabrica propriul biogaz pentru a-¿i alimenta tractorul. În aceste condi¡ii, amprenta de carbon a fermei nu cre¿te, ci scade. Iar Germania pune foarte mare accent pe acest lucru. Reprezentan¡ii New Holland ne-au spus cå fermierii germani primesc sprijin financiar din partea statului dacå reduc amprenta de carbon (CO2) a fermelor lor. De exemplu, ei pot avea o astfel de amprentå de pânå la 200 de tone de CO2 pe an pe fermå, fårå costuri. Dacå depå¿esc aceastå limitå sunt taxa¡i cu 460 euro pe tona de CO2 în 2021, iar în 2022 vor plåti 540 de euro pe tona de CO2 care depå¿e¿te limita de 200 de tone pe fermå. Dacå folosesc biometan vor primi de la stat sprijin financiar de 250 de euro pentru fiecare tonå de CO2 eliminatå. Calculele se fac pe baza emisiilor motoarelor care echipeazå ma¿inile agricole din fiecare fermå, conform emisiilor de CO2 în grame/km. A¿adar, Profitul Agricol 32/2021

dacå un fermier are un tractor pe biogaz ¿i î¿i produce biometanul, poate reduce amprenta de carbon cu 60-80 de tone CO2 la 1.000 de ore de func¡ionare, ceea ce înseamna 60-80 x 250 euro de la stat, adicå pânå la 20.000 de euro! Sau aceste tone se scad din cele produse cu utilaje echipate cu motoare diesel. Sistemul de alimentare cu biometan a fost amplasat pe un tractor T6.180, cu motor FPT cu 6 cilindri, care dezvoltå 175 CP, are transmisie ElectroCommand ¿i un rezervor de 185 l (op¡ional 270 l). Comparat cu un T 6.180 cu motor diesel, Methane Power are acelea¿i caracteristici în ceea ce prive¿te puterea, eficien¡a, performan¡ele, durata de utilizare, intervalul de mentenan¡å, dar, aten¡ie, tractorul pe biometan are costuri de operare cu 30% mai scåzute fa¡å de modelul cu motor diesel, care are emisii de 125 g CO2/km, în vreme ce motorul pe biometan are emisii în minus. Da, a¡i citit bine, cu minus 80 g CO2/km fa¡å de cel pe diesel, dupå cum ni s-a prezentat într-un tabel cu calcule - evident - nem¡e¿ti. Sigur, pentru a fi sinceri pânå la capåt, speciali¿tii New Holland au re-

cunoscut cå T6.180 Methane Power nu poate fi utilizat încå la arat, ci doar la transport ¿i alte lucråri, cu necesar mai scåzut de putere. Totu¿i am aflat cå sistemul de alimentare cu biometan va echipa în viitorul apropiat ¿i tractoarele din gama T7, ce pot dezvolta peste 300 CP, astfel cå se vor putea efectua ¿i lucråri de arat ¿i scarificat cu aceste tractoare.

Arpad DOBRE 45