nr. 31 din 24 august 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Concursul Porumbul de Aur 2022
7
Pledoarie pentru iriga¡ii prin PNRR
7
Schimbåri de substan¡å în Planul Na¡ional Strategic
8
Ministerul a fåcut actualizarea zonelor cu constrângeri naturale
8
Asocia]ii profesionale Marius Micu, ales în secret candidatul la Copa-Cogeca Asocia¡iile se implicå în procesul de constatare a pagubelor Asocia¡ia Grânarii, apel la unitatea agricultorilor
13
15
16
Hibrizii americani de porumb de talie micå sunt în România
9
Fermierii americani primesc o infuzie de 370 de miliarde
9
Ve¿ti nu prea bune ne vin dinspre Bruxelles
10
China ia måsuri contra secetei
12
Ambrozia, o buruianå care ¿i-a gåsit leacul
29
Recomandarea Lidea: soiuri de grâu high-proteice
30
Planuri pentru viitorul agriculturii
32
Galera Super, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din rapi¡å
34
Dicor Fest - cel mai mare târg din sud-estul României
46
Cum a reu¿it prof. Paul Pâr¿an så î¿i salveze porumbul
36
Anvelopa Agriflex VF pentru produc¡ii mai profitabile
48
Cre[terea animalelor ªi porcii a¿teaptå vaccinul
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
18
Situa¡ia grâului ¿i porumbului
20
În lume, produc¡ia de grâu cre¿te
22
Mai pu¡in porumb pe glob
24
Culturi vegetale Tehnologii dupå copiu¡ele altora
25
O experien¡å unicå la sediul central Omya
28
Urma¿a fermierului ªtefan Balaban påze¿te brandul
Ma[ini & utilaje
Rusia continuå så trimitå în Siria cereale furate
12
Opinii
38
Mediul asociativ, între propunerea unui vicepre¿edinte Copa-Cogeca ¿i modificarea PNS 50
40
Hobby
Sitarii, zbor de încålzire Noutå¡i Claas: combine, încårcåtoare, hedere, cositoare ¿i prese Fotosintezå mai eficientå cu noi echipåri 42 prin modificare geneticå Treffler, cultivatorul care gestioneazå corect solul 44
53
54
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bayer ¿i Corteva se dau în judecatå reciproc Companiile Corteva AgriScience ¿i Bayer CropScience s-au dat reciproc în judecatå în SUA pentru folosirea unor tehnologii din domeniul erbicidelor. Bayer sus¡ine cå rivalii de la Corteva ¿i-au încålcat obliga¡iile contractuale ¿i au folosit o parte din tehnologia grupului german în dezvoltarea varietå¡ii de soia E3. În replicå, Corteva a dat în judecatå Bayer pentru utilizarea unui patent folosit în produsul Enlist Corn, care introduce o enzimå unicå pentru rezisten¡å la ac¡iunea erbicidelor. Americanii inaugureazå cea mai mare fabricå de proteine din grâu Compania Amber Wave a inaugurat în localitatea Phillipsburg din statul Kansas cea mai mare fabricå de proteine din grâu de pe continentul nordamerican. Compania a investit 350 de milioane de dolari pentru a transforma o fostå fabricå de etanol, care va putea produce aproape 50 de milioane de tone de gluten anual. În acest moment, Statele Unite importå aproximativ 80% din necesarul de gluten, care este un ingredient esen¡ial în patiserie, produc¡ia de hranå pentru animale de companie, sau acvaculturå. Cea mai slabå recoltå de bumbac din SUA Seceta severå din Statele Unite a afectat grav culturile de bumbac, iar recolta din acest an va ajunge la 12,57 milioane de balo¡i, cea mai micå din ultimii 13 ani. Cea mai gravå scådere a produc¡iei se va înregistra în statul Texas, acolo unde recolta va fi cu 5 milioane de balo¡i mai micå fa¡å de cea din 2021. Aproximativ o treime din culturile de bumbac din Texas nu vor fi recoltate deloc. În schimb, guvernul federal estimeazå cå recolta de porumb va fi a patra cea mai mare din istorie, iar cea de soia va înregistra un record absolut. 8
Schimb\ri de substan]\ în Planul Na]ional Strategic Asocia¡iile profesionale au participat, pe 5 august, la reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru Planul Na¡ional Strategic. Pe scurt, s-au discutat principalele modificåri ale Planului, ca urmare a observa¡iilor Comisiei Europene. La final, APPR ¿i-a exprimat satisfac¡ia cå, în urma eforturilor sale ¿i a dialogului constant cu MADR, acesta a confirmat cå este aproape de a finaliza actualizarea hår¡ii zonelor cu constrângeri naturale ¿i a listei UAT LAU 2 eligibile din cadrul PNS 2023-2027, urmând så fie parcurse etapele în vederea aprobårii de cåtre Comisia Europeanå. Noua hartå a acestor zone va fi publicatå la începutul såptåmânii viitoare. APPR apreciazå cå MADR a ¡inut cont de propunerile în ceea ce prive¿te GAEC 6 (acoperirea solului în perioa-
dele cele mai sensibile) ¿i GAEC 7 (rota¡ia culturilor). Obiectivul urmårit prin GAEC 6 poate fi atins în mod eficient dacå fermierul opteazå anual så practice timp de cel pu¡in 30 de zile din momentul recoltårii o acoperire minimå a solului cu resturi vegetale, covor vegetal sau culturi secundare în perioada 15 iunie 31 august. Cu privire la GAEC 7 (rota¡ia obligatorie a culturilor), propunerea MADR este ca una ¿i aceea¿i specie de plante så poatå fi cultivatå pe aceea¿i suprafa¡å de teren arabil o perioadå de cel mult 3 ani consecutiv, cu obliga¡ia ca, anual, între douå culturi principale, fermierul så înfiin¡eze o culturå secundarå, diferitå ca specie fa¡å de cultura principalå.
Ministerul a f\cut actualizarea zonelor cu constrângeri naturale Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea de Management pentru Programul Na¡ional de Dezvoltare Ruralå, a demarat procesul de reevaluare a desemnårii zonelor eligibile pentru plå¡ile compensatorii din cadrul interven¡iei DR 11 - Zone afectate de constrângeri naturale semnficative. Aceasta înseamnå actualizarea perioadelor de referin¡å pentru criteriile biofizice climatice, pentru a reflecta mai fidel pentru acest moment manifestarea factorilor limitativi din perspectiva activitå¡ilor agricole. Criteriile sunt durata termicå totalå pentru perioada de vegeta¡ie, måsuratå în grade/zile ¿i având un prag de 1500 de grade, de raportul dintre preci-
pita¡iile anuale ¿i evapotranspira¡ia poten¡ialå anualå calculatå dupå metoda Penman ¿i de utilizarea sau nu a iriga¡iilor. În urma acestui proces de actualizare va reie¿i o nouå desemnare a zonei eligibile pentru plåti compensatorii prin interven¡ia propuså, DRI1-Zone afectate de constrângeri naturale semnificative, prin excluderea UAT-urilor care nu mai îndeplinesc unul din cele trei criterii anterioare, respectiv au depå¿it constrângerea naturalå ¿i, dacå este cazul, includerea unor UAT-uri pe suprafa¡a cårora constrângerile naturale bazate pe cele 3 criterii încep så se resimtå. Profitul Agricol 31/2022
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Hibrizii americani de porumb de talie mic\ sunt în România Luni, 22 august, a avut loc lansarea oficialå a brandului american STINE în România, la Însurå¡ei-Bråila, în ferma Nikagri, administratå de Nicu Ra¿noveanu. Interesul a fost ridicat, fiind prezen¡i cam 200 de fermieri, mul¡i cu experien¡å.
M
otivul e simplu: Stine aduce în România hibrizi de porumb de talie joaså, care permit semånatul în densitå¡i mari, de 100.000-120.000 plante/ha, la distanta între rânduri de 35-50 cm ¿i distan¡a dintre plante de 20 cm. În platforma Nikagri sunt prezen¡i patru hibrizi, testa¡i pe 16 ha. Pe alte 16 ha au fost testate ¿i trei soiuri de soia. La eveniment a participat chiar Myron Stine, pre¿edintele Stine Seed US,
Myron Stine, pre[edintele Stine Seed US
care a prezentat avantajele hibrizilor de porumb Stine: - Tehnologia HP (high population), brevetatå de Stine, permite hibrizilor de talie micå så utilizeze mai eficient resursele de apå ¿i nutrien¡ii, fapt ce conduce la produc¡ii constante de peste 20 de t/ha la irigat. - Talia plantelor e cu 40 pânå la 90 cm mai micå decât a hibrizilor con-
ven¡ionali de porumb, fapt ce permite tratamente în faze avansate de vegeta¡ie (poate fi combåtutå a doua genera¡ie de Ostrinia) ¿i aplicarea fazialå a îngrå¿åmintelor, fårå a se rata faza de umplere a boabelor, când are loc consumul cel mai mare de nutrien¡i;
Robert VERESS
Fermierii americani primesc o infuzie de 370 de miliarde Pre¿edintele american Joe Biden a promulgat Legea de reducere a infla¡iei, care asigurå investi¡ii-record de aproape 370 de miliarde de dolari în mai multe sectoare ale economiei, dar mai ales în agriculturå. Principalele prevederi agricole ale legii se referå la stimularea produc¡iei de biocombustibil, care va beneficia în continuare de scutiri de taxe pânå în anul 2024. În plus, fermierii vor primi recompense financiare mai mari pentru mai Profitul Agricol 31/2022
multe obiective de protec¡ie a mediului ¿i conservare a zonelor sålbatice. “Dacå mi-ar fi spus cineva acum un an cå vom avea o lege atât de favorabilå pentru agriculturå ¿i comunitå¡ile rurale, nu a¿ fi crezut. Sunt foarte mândrå cå am reu¿it så finalizåm acest proiect”, a declarat un membru democrat al Congresului din statul Minnesota. Organiza¡iile fermierilor americani au salutat ¿i ele cu entuziasm promulgarea legii. Brooke Appleton, lidera Asocia¡iei Na¡ionale a Cultivatorilor de
Porumb, spune cå politicienii recunosc în sfâr¿it måsurile luate voluntar de fermieri pentru o agriculturå mai ecologicå, ¿i oferå beneficii celor care depun eforturi în acest sens. Producåtorii de etanol au anun¡at cå munca lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå este de acum apreciatå oficial de guvern ¿i programul le va permite så facå ¿i mai multe investi¡ii în tehnologie modernå.
Drago[ B|LDESCU 9
ASOCIA}II PROFESIONALE
Asocia]ia Grânarii, apel la unitatea agricultorilor Asocia¡ia Grânarii Ia¿i a lansat un apel cåtre fermieri så se înscrie în structurile asociative care så le reprezinte cel mai bine interesele.
Î
ntr-o scrisoare deschiså, Emil Bålteanu, pre¿edintele Grânarii, explicå cum asocia¡ia se aflå într-un dialog permanent cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale, na¡ionale ¿i europene, iar experien¡a speciali¿tilor în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintå o carte de vizitå. “Echipa nostrå este implicatå activ în grupurile de lucru ale Copa- Cogeca structura reprezentativå a agricultorilor ¿i a cooperativelor agricole din Uniunea Europeanå - ¿i beneficiazå de consiliere în privin¡a celor mai eficiente abordåri în rela¡ie cu Ministerul Agriculturii din România. Conducerea Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European a discutat cu delega¡ia Grânarii Ia¿i despre constrângerile create de problemele logistice ¿i de transport din porturile Constan¡a, Agigea ¿i Gala¡i, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar pre¿edintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI. De asemenea, studiile derulate de membrii ¿i consilierii no¿tri, alåturi de cooperarea cu Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie ¿i Comisia Europeanå, au fost cristalizate într-o argumenta¡ie solidå care s-a transformat într-o ple16
Emil Bålteanu, pre¿edintele asocia¡iei Grânarii doarie pentru actualizarea hår¡ilor prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cårora sunt necesare interven¡ii ¿i fonduri europene suplimentare în Planul Na¡ional Strategic. În aceea¿i ordine de idei, limitårile impuse de Pactul Verde european ¿i strategiile asociate - De la fermå la furculi¡å ¿i Biodiversitate - au trecut prin filtrul critic al membrilor no¿tri, iar ulterior au fost convertite în documente de pozi¡ie prin care reprezentan¡ii no¿tri au tras semnale de alarmå ¿i au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România. Asocia¡ia organizeazå, în mod constant, conferin¡e de specialitate ¿i ¿edin¡e de lucru cu factori deciden¡i ¿i nume sonore din domeniul agricol, efectueazå vizite tematice ¿i întocme¿te statistici, cu scopul de a stabili un set de repere ¿i obiective în plan legislativ ¿i
de a ridica problemele agriculturii române¿ti în topul agendei publice na¡ionale. Fiecare aspect invocat de fermierii no¿tri a fost tratat cu maximå seriozitate în cadrul celor 16 ¿edin¡e ale Consiliului Director ¿i ale Adunårii Generale. La astfel de reuniuni, asocia¡ia a beneficiat de sprijinul exper¡ilor ¿i autoritå¡ilor în domeniu, iar la 3 ac¡iuni de acest tip nea onorat cu prezen¡a domnul Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar în cadrul Reprezentan¡ei României la Uniunea Europeanå. În 2022, numele asocia¡iei noastre s-a regåsit în peste 50 de apari¡ii media. Nu în ultimul rând, cre¿terea alarmantå a pre¡urilor la inputuri (pesticide, îngrå¿åminte, semin¡e) ¿i a materiilor ¿i serviciilor auxiliare (combustibil, asiguråri) î¿i gåse¿te o solu¡ie practicå în rândul Asocia¡iei Grânarii Ia¿i, prin licita¡iile organizate, care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asocia¡i ¿i minimizarea costurilor de produc¡ie. Valoarea anualå a licita¡iilor depå¿e¿te 50 de milioane de euro. Grânarii Ia¿i este o asocia¡ie nonprofit a fermierilor din jude¡ele de est ale României, înfiin¡atå în 2017, cu sediul în jude¡ul Ia¿i ¿i 145 membri fermieri ce lucreazå o suprafa¡å de peste 50.000 ha. Suntem membri ai Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România, care alåturi de alte 3 organiza¡ii importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formeazå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, una dintre cele mai reprezentative “voci” ale fermierilor în rela¡ia cu institu¡iile, la nivel na¡ional ¿i interna¡ional. Vå a¿teptåm în rândurile noastre så luptåm umår la umår pentru redarea demnitå¡ii fermierului român.” Profitul Agricol 31/2022
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e Grâu
România FOB Constan¡a 313 euro/t (+6) 1.161 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 19 august $/t
Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov
15.08 305 297 301
16.08 303 295 299
17.08 18.08 19.08 301 299 277 293 291 283 297 295 291 $/t
Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Nov
15.08 311 313 317
16.08 309 311 315
17.08 307 309 313
18.08 305 307 309
19.08 301 305 307
2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 15 august.
Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå.
Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 27.170 tone, Brazilia 25.770 tone, Filipine 22.770 tone, Venezuela 21.770 tone ¿i Honduras 18.550 tone.
Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 411 dolari/tonå (2.014 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.08 Rouen 339 Dunquerque 339 Pallice 345 Creil FOB 329 Moselle FOB 327 Rouen FOB 351
16.08 17.08 337 335 337 335 341 339 327 325 325 323 349 347
Sept Oct Nov
16.08 419 421 413
17.08 417 419 411
România
18.08 415 417 409
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 august 2022, a fost
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei). A scåzut cu 38 euro/tonå.
Sept Oct Nov
Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.08 Bordeaux 311 Pallice 311 Rhin FOB 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 351
18
$/t
16.08 17.08 18.08 19.08 231 227 225 221 233 229 227 223 235 231 227 223 euro/t
16.08 17.08 18.08 19.08 309 307 305 303 309 307 305 303 313 311 309 307 313 311 309 307 349 347 345 313
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 314 euFOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå.
15.08 233 237 237
Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 273 dolari/t (1.161 lei).
19.08 411 413 407
FOB Constan¡a 311 euro/t (-2) 1.524 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.
Cota¡ii - Bursa din Chicago
Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 297 euro/t (1.455 lei).
19.08 314 314 315 305 307 322
de 253 dolari/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
Porumb
ro/tonå (1.539 lei). A scåzut cu 15 euro/tonå.
euro/t 18.08 333 333 337 323 321 345
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 15.08 421 423 415
€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 19 august 2022, a fost de 303 euro/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere.
deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.
Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de
Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
$/t
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 269 267 261 259 257 261 259 257 255 251
Profitul Agricol 31/2022
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 553 dolari/tonå (2.708 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 august 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov
15.08 537 497 491
16.08 535 493 489
$/t 17.08 531 491 487
18.08 529 487 485
19.08 521 477 479
Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**
15.08 299 299 289 287 299
16.08 297 297 287
17.08 295 295 285
18.08 293 293 279
19.08 273 273 274
285 283 281 277 297 295 293 285
Sorg
PREºURI
15 -19.08.2022
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 august 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
na 147.770 tone, Japonia 117.770 tone, Indonezia 80.550 tone, Germania 67.970 tone ¿i Mexic 57.770 tone.
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 19 august 2022, a fost de 559 dolari/tonå (2.739 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (2.141 lei), în scådere cu 12 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov
15.08 1.679 1.307 1.291
16.08 1.659 1.301 1.285
17.08 1.639 1.297 1.277
18.08 1.325 1.295 1.271
$/t 19.08 1.230 1.197 1.185
FOB-Rouen, a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei), mai mic cu 26 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.426 lei), mai mic cu 3 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone, Eritrea 32.370 tone ¿i Mexic 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t
Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 285 283 281 279 277 281 279 277 275 270
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 449 447 445 443 437 431 429 427 425 417
Sept Oct
Floarea-soarelui
chidere, pe 19 august, a fost de 697 dolari/tonå (3.415 lei).
¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 737 euro/tonå (3.611 lei). A înregistrat o scådere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 august 2022.
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 679 euro/tonå (3.327 lei).
¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept
$/t
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 707 705 703 699 697
Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 Dieppe 777 769 757 745 737
de 15 august.
Rapi¡å ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 15.08 Rouen 631 Dunquerque 639 Moselle 649
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 757 dolari/t (3.709 lei).
16.08 629 637 639
17.08 627 633 637
18.08 625 631 631
La bursa Rouen pre¡ul a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei), mai mic cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 617 euro/tonå (3.023 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:
euro/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada
19.08 619 617 619
Sept Oct Nov
15.08 649 659 659
16.08 641 647 657
17.08 639 645 649
18.08 637 643 647
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
297 dolari/t
Profitul Agricol 31/2022
-4
253 dolari/t
- 24
$/t
15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 577 575 573 571 559 579 577 575 573 569
553 dolari/t
- 24
277 dolari/t
$/t 19.08 627 637 639
-8 19
CULTURI VEGETALE
Planuri pentru viitorul Suma de 6,5 miliarde de euro pentru sistemul de iriga¡ii, desecåri ¿i combaterea eroziunii solului e pe agenda discu¡iilor la Comisia Europeanå, de la Bruxelles. De aceea, acum, trebuie så luptåm cu adevårat pentru ca anul acesta så nu o mai pierdem, cum s-a întâmplat în 2021. E o veste foarte bunå ce vine de la Bruxelles.
“Da, vom reu¿i...!” Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a transmis un mesaj de încredere cåtre fermierii din Banat, cu prilejul reuniunii de la sfâr¿itul lunii iulie, la Universitatea pentru ªtiin¡ele Vie¡ii, fosta USAMVB. Tema dezbaterii a fost “Oportunitå¡i ¿i riscuri pentru o agriculturå româneascå rezilientå ¿i performantå”. La eveniment au participat reprezentan¡i ai MADR, ai Ministerului Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, membri din conducerea AFIR, APIA, agricultori din jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin, reprezenta¡i ai mediului academic. Florian Ciolacu a mai atras aten¡ia cå, tot în acest an, România poate så înainteze Comisiei Europene argumente puternice pentru a ob¡ine mult mai multe fonduri extrem de necesare agriculturii, mai ales cå a dovedit cå în ultimii 10 ani a avut o cre¿tere a produc¡iei agricole spectaculoaså. Prin reprezentan¡ii de la Bruxelles, România poate solicita o concentrare a finan¡årilor europene pentru asigurarea infrastructurii de iriga¡ii, care va cre¿te predictibilitatea pe viitor ¿i va scådea riscul ca produc¡ia så fie afectatå de secetå ¿i temperaturi extreme. 32
Pe lângå dezvoltarea sistemului na¡ional ¿i local de iriga¡ii în agriculturå, este nevoie de bani ¿i pentru construc¡ia centrelor de depozitare, pentru pregåtirea fermierilor så poatå adopta noile modele de management pe tehnologii noi, astfel încât så se poatå crea o stabilitate, mai ales cå se tot amplificå discu¡iile despre o posibilå crizå alimentarå. Directorul executiv al Clubului ¿i-a aråtat convingerea cå vom reu¿i så atragem fondurile promise de la UE pentru dezvoltarea sistemelor de iriga¡ii în agriculturå României, de¿i în 2021 au fost respinse de Comisia Europeanå. Pandemia, råzboiul din Ucraina ¿i seceta, care a lovit devastator agricultura româneascå de douå ori în trei ani, au aråtat deciden¡ilor de la Bruxelles ¿i celor din România cå avem un sector agricol care se încåpå¡âneazå så func¡ioneze cu succes, dar are nevoie ¿i de investi¡ii strategice. Din discu¡iile pe care Ciolacu le-a avut la Bruxelles, mesajul a fost cå ¿efii Comisiei Europene au în¡eles situa¡ia din ¡ara noastrå, dar trebuie argumentate bine propunerile pe care le înaintåm pentru acest tip de finan¡åri ¿i imperios trebuie respectate condi¡ionalitå¡ile de mediu ¿i climå. “Înainte de conferin¡å, am fost întrebat de jurnali¿tii din Timi¿oara dacå vom reu¿i cå anul acesta så nu mai ratåm ace¿ti bani, iar råspunsul meu a fost: «Da, vom reu¿i så atragem aceste fonduri extrem de necesare de peste 6 miliarde de euro pentru implementarea sistemului de iriga¡ii în agriculturå româneascå!»”.
Incredibil: exportåm grâu ¿i importåm pâine! Astfel, la Timi¿oara, s-a încheiat un ciclu de întâlniri ¿i dezbateri care au avut loc de-a lungul anului agricol, în-
ceput tot la USAMVB, în vara anului 2021. Cu acest prilej, a fost prezentat ¿i noul pre¿edinte al CFRO, timi¿eanul Nicolae Apopi, care ¿i-a prezentat obiectivele de viitor. El îl înlocuie¿te la pre¿edin¡ia Clubului pe Laszlo Becsek. Semnalul de alarmå transmis de CFRO de la Timi¿oara a fost cå, avându-se în vedere aceste conjuncturi extrem de dure ¿i riscante din ultimii doi ani, agricultura a ajuns la o råscruce nu numai în România, ci la nivelul întregii Europe. Prin urmare, este nevoie de eforturi mari din partea autoritå¡ilor ¿i a fermierilor pentru a face o agriculturå performantå ¿i rezilientå, în raport cu amenin¡årile tot mai mari la care este obligatå så facå fa¡å: criza COVID-19, seceta extremå ¿i efectele råzboiului. Are agricultura României un model de dezvoltare? Are o tânårå genera¡ie de fermieri? E capabilå România så aleagå drumul corect în aceastå råscruce? Inova¡ie sau tradi¡ie? La toate existå un singur råspuns: inova¡ie, progres. În 10 ani, România a avut o ratå de cre¿tere de 10,4% pe an la principalele culturi vegetale la nivelul produc¡iei agricole. E adevårat cå a crescut productivitatea, dar mult prea pu¡in raportat la alte ¡åri din UE. Cheltuielile au crescut cu 4,2%, asociate tehnologiilor folosite pe fiecare ha pentru culturile vegetale, în condi¡iile în care randamentele au crescut cu 10% ¿i produc¡ia tot cu 10%. Asta înseamnå cå fermierii sunt foarte buni ¿i ¿tiu så î¿i facå meseria. În raport cu Fran¡a, Germania Polonia sau Italia, unde nu se lucreazå mari suprafe¡e agricole ca la noi, România se situeazå în fa¡å Poloniei, se apropie de Germania ¿i se aflå sub Fran¡a, care ne depå¿e¿te ca suprafa¡å agricolå, tehnologie ¿i randament. Totu¿i, ne aflåm în clasamentul primelor 10 ¡åri care exportå cereale. În Profitul Agricol 31/2022
CULTURI VEGETALE
agriculturii 2022, au fost recoltate 9 milioane de tone de grâu ¿i se preconizeazå cå vor fi 8,5 milioane tone de porumb, la o estimare de 14,5 milioane tone. A¿adar, o scådere brutalå, din cauzå cå lipse¿te sistemul de iriga¡ii în agricultura României. Ciolacu a mai aråtat cå mai avem o problemå: un deficit serios la balan¡å comercialå, în ceea ce prive¿te produsele agroalimentare. Ce înseamnå asta? Procesåm prea pu¡in ¿i ob¡inem o valoare adåugatå reduså din materia prima pe care o producem. Grav este cå exportåm materie primå ¿i importåm adesea produse finite, ob¡inute chiar din acea materie primå. Importåm mult prea multå carne de porc, în propor¡ie de 70% din consumul intern, cartofi 60%, dar ¿i multå brânzå ¿i alte produse lactate ¿i de panifica¡ie, în condi¡iile în care agricultura româneascå are o produc¡ie de grâu foarte bunå an de an. Exportåm prea multe animale, grâu, råpi¡å, semin¡e de floarea-soarelui sau porumb ¿i importåm, evident, produse finite de multe ori din materia primå exportatå din România. Exportåm grâu de foarte bunå calitate ¿i importåm pâine congelatå. “Acestea sunt argumente în favoarea noastrå cå putem face mai mult ¿i mai bine, fiindcå avem fermieri capabili, cu condi¡ia så existe un cadru legislativ predictibil ¿i axat pe activitatea agricolå în mod eficient”, a fost una dintre concluziile dezbaterii de la Timi¿oara.
Riscurile ¿i speran¡ele... În 2019, a fost o cre¿tere economicå ¿i agricultura a func¡ionat. În 2020, se fåcea reforma PAC, a venit pandemia ¿i s-a închis totul. A fost secetå ¿i blocaj economic, iar agricultura a fost calamitatå în propor¡ie de 25%. Profitul Agricol 31/2022
În 2021, reforma PAC a fost adoptatå, înså PNRR nu a inclus agricultura. COVID-19 a avut un impact negativ extraordinar, cu efect devastator asupra pre¡urilor inputurilor ¿i motorinei, precum ¿i asupra sectorului energetic, care a produs o majorare în lan¡ a pre¡urilor. Cu toate acestea, produc¡iile agricole au fost excep¡ionale. A fost poate cel mai bun an pentru agricultura din România din ultimii 30 de ani. În 2022, Planul Na¡ional Strategic trebuie så fie adoptat cu schimbåri mari în ceea ce prive¿te agricultura. E o mare ¿anså p e n t r u România ¿i e trist ¿i grav cå existå råzboi
aproape de grani¡a noastrå. E o bunå oportunitate pentru România så acorde o mai mare importantå unui sector pentru care fermierii au demonstrat cå pot så facå multå produc¡ie ¿i de calitate. Ciolacu a mai subliniat faptul cå una dintre provocårile majore pentru agricultura româneascå este faptul cå nu existå o strategie de promovare a unui produs autohton cu prioritate în rafturile magazinelor. De aceea, Guvernul României trebuie så adopte måsuri de sprijin pentru ca fermierii så î¿i asigure stabilitatea financiarå. Industria de procesare alimentarå este departe de poten¡ialul pe care îl poate avea. Peste toate a apårut criza for¡ei de muncå în agriculturå. Deja de mai mul¡i ani, fermierii nu gåsesc mânå de lucru, iar criza se adânce¿te. Existå o popula¡ie îmbåtrânitå care activeazå în agriculturå ¿i din urmå vin pu¡ini tineri interesa¡i de acest sector.
Gheorghe MIRON
Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români
33
MA{INI & UTILAJE Nout\]i Claas Combine, înc\rc\toare, hedere, cositoare [i prese cu noi echip\ri Constructorul german Claas a prezentat recent noutå¡ile, echipårile ¿i noile func¡ii cu care vor fi dotate combinele Lexion, port drapelul companiei. Sunt multe noutå¡i ¿i la încårcåtoarele Torion cu cupå, la cele Scorpion, cu bra¡ telescopic, presele de balotat Variant ¿i Quadrant, cositorile Disco, hederele MaxFlex ¿i Vario. A fost prezentat ¿i sistemul digital Cemis 1200 pentru agricultura de precizie care echipeazå combinele Trion, disponibil de acum ¿i pentru combinele Lexion ¿i Jaguar.
P
rezentårile au avut loc în câteva ferme din landul Schleswig-Holstein, iar speciali¿tii ¿i tehnicienii Claas au oferit numero¿ilor jurnali¿ti agro invita¡i din întreaga Europå, inclusiv celor din România, detalii tehnice referitoare la noile dotåri care sporesc eficien¡a ¿i productivitatea utilajelor Claas. Printre tehnicienii care pur ¿i simplu ne-au cople¿it cu informa¡ii privind noile performan¡e ale ma¿inilor agricole Claas s-au numårat tineri ¿i chiar tinere, care au condus cu u¿urin¡å tractoare puternice cu utilaje grele ata¿ate, semn
42
cå, cel pu¡in în Germania, a apårut o nouå genera¡ie de speciali¿ti bine pregåti¡i în domeniul tehnicii agricole. Vå prezentåm în continuare, pe scurt, noutå¡ile Claas, pe care apoi le vom detalia pe rând, în edi¡iile urmåtoare ale revistei.
Combine Lexion actualizate Gama de combine de recoltat Lexion de la Claas a primit o actualizare tehnologicå majorå. Începând cu anul de fabrica¡ie 2023, gama va fi completatå cu Lexion 8600, un utilaj hibrid de înaltå performan¡å cu o lå¡ime a båtåtorului de 1700 mm, pe lângå noile versiuni Montana ale Lexion 5500 ¿i Lexion 7700. În plus, toate combinele Lexion vor avea o cabinå nouå, precum ¿i putere crescutå a motorului, de pânå la 700 CP la Lexion 8800, ¿i un volum mai mare al buncårului de boabe, de pânå la 18.000 de litri.
Hedere Maxflex ¿i Vario Claas continuå så dezvolte hederele din seriile Maxflex ¿i Vario cu noi tehnologii ¿i caracteristici de confort. Iatå noutå¡ile pe scurt: Cemos Auto Header disponibil ca op¡iune pentru hederul Vario, cu¡it nou pentru rapi¡å pentru Vario 500 / 560 / 620 / 680 / 770 / 930, mod Auto Flex ¿i blocare la capåt de rând pentru Maxflex, detectarea echipamentului frontal pentru toate hederele Claas. Inova¡ia Cemos Auto Header a fost premiatå anul acesta cu medalia de argint de cåtre Comisia pentru inova¡ii Agritechnica. Cemos Auto Header este un sistem de asisten¡å care regleazå automat setårile hederului la condi¡iile de treierat predominante. Adâncimea de introducere a rabatorului este controlatå pe baza datelor de måsurare de la un senzor laser al Field Scanner integrat în acoperi¿ul cabinei.
Profitul Agricol 31/2022
MA{INI & UTILAJE Noi prese Variant ¿i Quadrant
Noi încårcåtoare Torion ¿i Scorpion Claas ¿i-a reînnoit seria de încårcåtoare Torion de dimensiuni medii prin introducerea noilor modele 1285, 1611 ¿i 1611 P. Torion 1285, cu motor de 157 CP, înlocuie¿te modelele Torion 1177 ¿i 1410, de 137 CP ¿i 165 CP. Torion 1611 are 207 CP (cu 23 CP în plus fa¡å de Torion 1511), iar Torion 1611 P dezvoltå 252 CP, cu 45 CP în plus fa¡å de modelul anterior. Pe lângå puterea mai mare de propulsie a motorului ¿i a transmisiei hidrostatice, încårcåtoarele frontale autopropulsate sunt caracterizate printr-o cinematicå Z nouå, cu bra¡e de ridicare mai puternice ¿i caracteristici unice de confort pentru operator.
Profitul Agricol 31/2022
Încårcåtoarele telescopice Claas Scorpion vor beneficia de o restilizare amplå pentru utilajele anului 2023. Pe lângå îmbunåtå¡irea confortului operatorului, modelele mai mici au motoare noi, cu puteri mai mari. ªase modele cu motoare de 143 ¿i 156 CP acoperå în prezent o gamå de încårcåtoare cu greutå¡i cuprinse între 7,5 ¿i 11,7 t greutate opera¡ionalå, respectiv înål¡ime de stivuire de 7 pânå la aproape 9,0 m ¿i capacitate de ridicare de la 3.200 la 6.000 kg.
Cositori Disco mai performante Cu Disco 1010 Trend / Comfort, Claas lanseazå cea mai latå cositoare fårå bra¡ telescopic de pe pia¡å. Cele douå bra¡e suspendate în centrul de greutate asigurå un transport rutier compact ¿i sigur, datoritå sistemului de pliere vectorialå introdus în 2021. Alte caracteristici noi vor fi aplicate ¿i pentru Disco 8500 Trend ¿i Disco 9300 Trend.
Pentru sezonul 2023, Claas va introduce noile prese de pentru balo¡i cilindrici Variant 500 cu camerå variabilå. Pe lângå dezvoltarea continuå ¿i consecventå a unor domenii func¡ionale cheie, precum controlul presiunii de compactare, modelele dispun de op¡iuni de anvelope mai mari, între¡inere simplificatå ¿i un design nou. De asemenea, modelul de preså pentru balo¡i paralelipipedici Quadrant Evolution va fi dotat cu un nou sistem de propulsie cu o volantå puternicå, putând fi echipat, de asemenea, din fabricå, cu un nou tocåtor Müthing montat frontal. O altå inova¡ie este ac¡ionarea hidraulicå a pickup-ului ¿i sistemul de alimentare Power Feeding System.
Cemis 1200 pentru combine Dupå ce a fost implementat la modelele de combine Trion, noul terminal Claas Cemis 1200 este disponibil acum ¿i pentru combinele Lexion ¿i Jaguar. Pe lângå ghidare automatå, Cemis 1200 gestioneazå documenta¡ia online, aplica¡iile Isobus ¿i Task Controller, controlul sec¡iunilor ¿i controlul ratei de aplicare pe bazå de GPS pentru semånat, fertilizare sau protec¡ia culturilor.
Arpad DOBRE
43
MA{INI & UTILAJE
Treffler, cultivatorul care gestioneaz\ corect solul Combaterea mecanicå a buruienilor este o problemå centralå în agricultura ecologicå. Cu toate acestea, ca urmare a renun¡årii la erbicide sau a reducerii acestora, dar ¿i din cauza a buruienilor rezistente, solu¡iile mecanice devin din ce în ce mai mult centrul aten¡iei tuturor fermierilor ¿i în cazul cultivårii conven¡ionale a solului. Tehnodiesel, filiala firmei Mauch, propune în acest scop fermierilor cultivatoarele din gama Treffler.
P
entru un control mecanic de succes al buruienilor, gestionarea corectå, rota¡ia culturilor ¿i tehnica de prelucrare adecvatå a solului joacå un rol decisiv. Pe de o parte, dezmiri¿tirea este menitå så controleze semin¡ele buruienilor ¿i ale celor provenite din pierderi la recoltarea cerealelor. Scopul este de a ob¡ine o ratå ridicatå de råsårire a semin¡elor.
44
Pentru a realiza acest lucru, semin¡ele nu trebuie så intre în repaus vegetativ. Acest lucru se întâmplå, de obicei, atunci când semin¡ele ajung mai adânc de 2 pânå la 5 cm în sol, ceea ce ar trebui prevenit. Pe de altå parte, buruienile båtrâne trebuie tåiate la orizontalå pentru a se usca. În plus, buruienile rådåcinoase trebuie så fie eliminate prin tåierea plantelor chiar sub capul de låstar o datå, epuizând rezervele de rådåcini. Pregåtirea patului germinativ trebuie så creeze condi¡ii optime de germinare ¿i, în acela¿i timp, så controleze buruienile. Scopul este de a aduce semin¡ele aflate în repaus vegetativ din straturile profunde în cele superioare. Prin urmare, speciali¿tii Tehnodiesel spun cå este necesar ca solul så se lucreze cât mai pu¡in adânc posibil pânå la semånat. În acest scop este potrivit un cultivator de precizie, cum ar fi Treffler (seria TG/TGA), cu organe active tip “labå de gâscå”, care taie complet solul la o adâncime de lucru de numai 2 cm. Pe lângå controlul eficient al buruienilor,
Tehnodiesel vå a¿teaptå, în perioada 1-4 septembrie, la standul E1/17 de la târgul Agromalim, Arad. Alte detalii pute¡i afla de la reprezentan¡ii Tehnodiesel, din Dude¿tii Noi (DN 6, KM 10), jude¡ul Timi¿, telefon 0256.378.003, precum ¿i online, pe info@tehnodiesel.com ¿i www.tehnodiesel.com.
acest cultivator de precizie permite, de asemenea, economisirea combustibilului, datoritå adâncimii sale reduse de lucru, iar opera¡iunea are ca rezultat o mi¿care mai micå a solului. Prin urmare, are loc o mineralizare mai reduså, iar substan¡ele nutritive ¿i umiditatea solului sunt påstrate pentru cultura urmåtoare. Completarea optimå a cultivatorului de precizie este grapa de precizie cu col¡i cu arc Treffler (seria TF), u¿oarå ¿i cu productivitate mare. Acest echipament depune buruienile tåiate la suprafa¡a solului pentru a se usca ¿i acoperå semin¡ele de buruieni încol¡ite, oprind dezvoltarea lor.
Arpad DOBRE
Profitul Agricol 31/2022
MA{INI & UTILAJE
Dicor Fest - cel mai mare Dicor Land, împreunå cu partenerii - Maschio Gaspardo, Lemken, Olimac, Irtec, Pronar, Madara, Tehnofavorit, Rolmako, APV - a organizat Dicor Fest, cel mai mare târg agricol din regiunea sud-est a României. Evenimentul a avut loc în parcul de ma¿ini ¿i utilaje agricole al Dicor Land de la Brani¿tea, jude¡ul Gala¡i.
Au
fost douå zile pline, în care cei peste 1.000 de fermieri participan¡i au avut parte de socializare, tehnologie ¿i informa¡ii de specialitate, precum ¿i oferte speciale. De asemenea, invita¡ii au beneficiat de spectacole cu dansatori, tombole, premii ¿i cadouri, mâncåruri alese ¿i båuturi reci, precum ¿i de activitå¡i pentru cei mici. Dicor Land a decis så organizeze anual Dicor Fest, o sårbåtoare în care fermierilor le sunt prezentate cele mai noi ma¿ini ¿i utilaje agricole aflate în portofoliul Dicor Land, le sunt oferite de-
46
talii tehnice ¿i oferte speciale de achizi¡ie. Cum spuneam încå de la început, Dicor Fest a avut ca repere de bazå partenerii såi mai vechi ¿i mai noi. Printre cei consacra¡i se numårå Maschio Gaspardo, iar printre utilajele expuse de Dicor Land în parcul såu din Brani¿tea, Gala¡i, am remarcat echipamente pentru prelucrarea solului, printre care plugul Unico L, semånåtori pentru plante prå¿itoare pe 6 ¿i 8 rânduri Sarah 6 ¿i Sarah 8, distribuitorul de îngrå¿åminte Zeno 32 din inox, cu lå¡ime de lucru de 32 m, presele de balotat Extreme 165 HTC ¿i Entry 120. Un alt partener important al Dicor Land este Lemken, iar printre echipamentele expuse am våzut plugul Juwel 10 cu 6 trupi¡e, semånåtoarea cu fertilizare Azurit 9 + Solitair 12, grapa cu discuri de mare productivitate Rubin 12 ¿i grapa rotativå Zirkon, precum ¿i
o serie de cultivatoare cu tåvålugi. Marca Pronar a fost foarte vizibilå în parcul de utilaje din Brani¿tea prin numeroasele remorci expuse, de diferite capacitå¡i ¿i cu o serie de echipåri. Dicor Land î¿i diversificå an de an portofoliul de utilaje, dar ¿i de mårci, astfel cå printre noii parteneri ai companiei gålå¡ene se numårå ¿i compania polonezå Rolmako ¿i firma italianå Zanon, care produc utilaje pentru prelucrarea solului, tocåtori de resturi vegetale ¿i lemn, cositori etc.
Daniel Auricå: “Oferim iriga¡ii la cheie, deschidem noi filiale” Am luat pulsul, cum se spune, al acestei afaceri aflate într-o dezvoltare deosebitå, discutând despre trecutul, prezentul ¿i viitorul Dicor Land cu managerul general al companiei, Daniel Auricå. Astfel am aflat cå Dicor Fest este la prima edi¡ie, iar argumentul pentru acest eveniment care va avea loc de acum încolo anual a fost aniversarea în 2021 a 10 ani de la înfiin¡area companiei. “Atunci i-am avut alåturi pe partenerii no¿tri, atât furnizori de ma¿ini
Profitul Agricol 31/2022
MA{INI & UTILAJE
târg din sud-estul României ¿i echipamente agricole, cât ¿i fermieri. Ne-am dat seama cå e nevoie de un eveniment anual în care så ne întâlnim cu ace¿tia, ca un prilej de a schimba påreri despre tehnologii agricole, despre culturi, despre echipamentele necesare pentru sporirea produc¡iei în ferme.” Pe lângå partenerii deja men¡iona¡i anterior, iese în eviden¡å Grupul Agricover, împreunå cu care Dicor Land cautå ¿i gåse¿te oportunitå¡i de finan¡are cât mai avantajoase pentru fermieri. Seceta i-a îndemnat pe tot mai mul¡i agricultori så caute solu¡ii pentru iriga¡ii, iar compania gålå¡eanå ¿i-a completat în mod diversificat portofoliul de echipamente de irigat Irtec Italia, gândite atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru ferme medii ¿i mijlocii. Daniel Auricå ne-a spus cå Dicor Land are în vedere solu¡ii de iriga¡ii la cheie, dupå discu¡ii cu fermierii ¿i analiza atentå a nevoilor lor: tipul de culturå, tipul de solå ¿i necesarul de umiditate din sol, la care se adaugå ¿i posibilitatea de executare a forajelor sau a a-
Daniel Auric\, Managerul general al companiei
duc¡iunii apei din surse de la suprafa¡å. În ultimul an a crescut cererea pentru sisteme de iriga¡ii, iar fermierii din Ialomi¡a, Bråila ¿i Tulcea investesc din c e î n c e mai mult î n astfel
de echipamente. Dar Dicor Land a mai fåcut un pas în dezvoltarea sistemelor de iriga¡ii ¿i a ini¡iat o serie de proiecte împreunå cu USAMV Ia¿i. “Avem proiecte comune, prin care evaluåm impactul iriga¡iilor atât pe sistem liniar, cât ¿i tip tambur, precum ¿i în sole fårå iriga¡ii, pe suprafe¡e similare, timp de un an, pornind de la semånat pânå la recoltare, pentru culturi de rapi¡å ¿i porumb. Avantajul iriga¡iilor este clar.” Compania are în portofoliu o serie de echipamente potrivite ¿i pentru fermierii mici, cu 75-80 ha, ¿i are oferte ¿i pentru cei care se organizeazå în cooperative ¿i care, astfel, pot ob¡ine ma¿ini agricole la pre¡uri foarte avantajoase, atunci când cumpårå mai multe tipuri de echipamente. Daniel Auricå ne-a dezvåluit cå ex-pansiunea Dicor Land, absolut remarcabilå în ultimii doi ani, va continua ¿i în viitor. “Vom mai deschide filiale, încå din acest an la Timi¿oara ¿i Constan¡a. Mai avem în vedere alte douå filiale, în sudul ¡årii. Vrem så oferim solu¡ii integrate de tehnicå agricolå, vrem så fim mai aproape de to¡i clien¡ii, vrem så fim prima op¡iune pentru fermieri.”
Arpad DOBRE Profitul Agricol 31/2022
47
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate
8 septembrie La Orezu, Ialomi¡a, în ferma Elsit a lui Nicolae Sitaru, va avea loc Ziua Porumbului, un eveniment în care implicarea APPR convinge mii de fermieri så îl viziteze. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.
Fotosintez\ mai eficient\ prin modificare genetic\ O echipå de cercetåtori din SUA ¿i Marea Britanie a reu¿it prin modificåri genetice så creeze plante de soia cu o fotosintezå mai eficientå, care asigurå o recoltå cu 20% mai mare fa¡å de plantele obi¿nuite. “Timp de 30 de ani am studiat procesul de fotosintezå ¿i am încercat så-l îmbunåtå¡im. Nimeni nu credea cå este posibil, a¿a cå succesul nostru este unul revolu¡ionar, care ar putea contribui masiv la cre¿terea produc¡iei globale de alimente”, spune profesorul Stephen Long de la Universitatea din Illinios. Fotosinteza contribuie direct sau indirect la produc¡ia tuturor alimentelor. Este un proces chimic foarte complex, care se
1 1 2 3 4 5
15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 54
Drago[ B|LDESCU
ORIZONTAL: 1) Salvat printr-un transplant de ¡esut – Fel... de fel; 2) Cântece de sirenå; 3) Cerere de båuturi – Curs pe întuneric; 9 10 4) A da în boalå – Jocul steagurilor; 5) Arge¿ pe ma¿ini – Piticii din pådure; 6) Redus la stat – Ro¿u la maså; 7) Îi alintå copiii – Ordin de primire; 8) Prezenta¡i în sec¡iune – Fåcut pe ocolite; 9) Merg în pasul lor; 10) Bunurile întregului popor.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.
bazeazå pe lumina solarå pentru a transforma dioxidul de carbon ¿i apa în zaharuri care pot fi ulterior transformate în energie. Cercetåtorii au modificat un mecanism de protec¡ie a plantelor, care elibereazå energia în exces atunci când lumina solarå este prea puternicå, pentru a-¿i proteja celulele. Plantele reiau procesul de fotosintezå dupå ce intensitatea luminii scade, dar mecanismul este unul lent. Prin modificarea geneticå a frunzelor, plantele de soia ies mult mai rapid din modul de protec¡ie ¿i beneficiazå de un proces mai lung de fotosintezå.
2
3
4
5
6
7
8
6
VERTICAL: 1) Îi mâncåm fructele dupå ce se coc – Scarå muzicalå; 2) Exploatatå... pe drumuri; 3) Fåcea naveta la ¡arå – Se produ8 ce într-un concert de fluieråturi; 4) A se po9 trivi... la rele – Luptå pânå la sacrificiu; 10 5) Medii la chimie! – Conducåtori de joc; 6) Pus în cumpånå – Coloanå... sonorå; Solu¡ia careului din Nr. 30/2022 7) Responsabile cu ordinea – Cap de bour! ORIZONTAL: DOSPIRE - OM; IREAL - ASTA; RAVNIT - CAR; ENE - CASARI; CJ - DECUPAT; 8) A folosi o surså de inspira¡ie – Greul arTARE - ARATI; DESENAT - S; NEGATI - ACU; matei; 9) Mentori pentru vlåstare; 10) Bazin E - AGITATOR; ANTICIPARI. pentru... copii. 7
Profitul Agricol 31/2022