nr. 30 din 3 august 2022 - såptåmânal
8 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-a încheiat recoltatul grâului
7
Niciun col¡ de ¡arå nu a fost ocolit de seceta pedologicå
7
Ajutor pentru sectorul horticol
8
Demersuri pe lângå Comisie pentru sprijinul zootehniei
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Rusia cre¿te suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui Mai pu¡inå rapi¡å în Uniunea Europeanå
Ucraina continuå eforturile pentru reluarea exporturilor Petre Daea i-a cerut comisarului pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, o derogare privind perioada de reten¡ie a animalelor în ferme.
100 de milioane pentru zootehnie
9
25
Agrii ¿i-a actualizat aplica¡ia cu pre¡urile practicate
26
16
Arad: produc¡iile au fost bune
26
17
Fertilizarea grâului de toamnå cu Cerealplus MPPA Duo
27
O culturå profitabilå începe cu o såmân¡å tratatå cu Ympact
28
Culturi vegetale Produc¡iile culturilor de toamnå în 2022. Ce pierderi sunt fa¡å de anul trecut 18 E¿ecul statisticii ca instrument precis Bihor: cu 50% mai pu¡in grâu ca anul trecut În Cara¿-Severin, produc¡iile de grâu sunt secrete Oltul s-a închis cu o medie de 4,5 tone la grâu În Maramure¿ situa¡ia este echilibratå Nu poate fi declarat calamitat tot jude¡ul Timi¿
Cargill finalizeazå preluarea Sanderson
10
ªi americanii fac în¡elegeri cu procurorii
10
Cei gåsi¡i cu produse contrafåcute vor merge la închisoare
12
Cre[terea animalelor
Timi¿: la grâu au fost totu¿i produc¡ii bune 13
9
Patru state UE propun interzicerea exportului de animale vii
37
Gavrilå Tuchilu¿: Eu vreau apå, nu despågubiri! 38
Asocia¡iile îi cer lui Petre Daea så le salveze vacile
40
20
Ma[ini & utilaje
22
Utilaje eficiente pentru conservarea apei în sol
41
Anvelope BKT rezistente la perforåri ¿i tåiere
44
Tractoarele Kubota M7003 calitate ¿i fiabilitate japonezå
46
22
24
24
25
Paiele, cocenii ¿i reziduurile, solu¡ii la criza energeticå! Strategii salvatoare pentru afaceri în dificultate Råzboiul a dat peste cap implementarea proiectelor UE Clubul Fermierilor Români: Preveni¡i propagarea incendiilor de câmp!
30
32
34
35
Hobby Capra neagrå
49
Båuturile carbogazoase, în pericol din cauza fabricilor de azot
50
Pre]uri [i pie]e
Rusia cre[te suprafa]a cultivat\ cu floarea-soarelui Conform datelor publicate recent de USDA în raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, în anul de pia¡å 2022/23 produc¡ia de floarea-soarelui din Rusia este prognozatå la 15,5 milioane tone, în cre¿tere cu 7% fa¡å de estimårile din luna iunie, dar în scådere cu mai pu¡in de 1% fa¡å de anul trecut. Cre¿terea produc¡iei se bazeazå pe extinderea suprafe¡ei cultivate cu 6% fa¡å de luna trecutå ¿i va ajunge la 9,2 milioane hectare. Ministerul rus al Agriculturii publicå înså în rapoartele sale o suprafa¡å de 9,4 milioane hectare. Deoarece USDA publicå doar suprafe¡ele recoltate, abandonul (diferen¡a dintre suprafa¡a cultivatå ¿i cea recoltatå) trebuie luat în considerare.
Acesta reprezintå în medie aproximativ 3%. Randamentul este practic neschimbat de la lunå la lunå, de 1,68 tone/hectar, înså din iulie pânå la începutul lunii
august va fi momentul-cheie pentru dezvoltarea recoltei. Estimårile USDA privind produc¡ia agricolå din Rusia exclud produc¡ia estimatå din Crimeea.
Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui, la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 50 milioane tone, cu 7 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (15,5 milioane tone); Ucraina (9,5 milioane tone); UE (10,4 milioane tone); Argentina (3,3 milioane tone).
Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 50 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (14,5 milioane tone), UE (11 milioane tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 7 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. 16
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 21 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (5,5 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone).
Consumul mondial va fi de 20 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (6,6 milioane tone), Rusia (3,8 mil. tone), Turcia (2,3 mil. tone) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (2 mil. t), UE (1 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,95 mil. tone).
Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mare fa¡å de 2021/22.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,2 milioane tone), Rusia (2,3 mil. tone), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Ucraina (3,6 milioane tone), Rusia (3,6 milioane tone), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt: UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,75 mil. tone). Profitul Agricol 30/2022
Pre]uri [i pie]e
Mai pu]in\ rapi]\ în Uniunea European\ Estimårile privind produc¡ia de rapi¡å din Uniunea Europeanå, pentru anul de comercializare 2022/23, contunå så scadå din cauza secetei. Astfel se anun¡å o produc¡ie de 17,9 milioane tone, în scådere cu 2% fa¡å de ce anun¡a USDA în luna iunie. Cu toate acestea, UE î¿i men¡ine locul doi printre marii producåtori de rapi¡å, dupå Canada. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå fa¡å de luna trecutå, de 5,8 milioane de hectare, dar cu 7% peste anul trecut ¿i cu 2% peste media pe 5 ani.
Randamentul este prognozat la 3,08 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 4% fa¡å de anul trecut, când a ajuns la 3,20 t/ha. Scåderea produc¡iei în UE este cauzatå în principal de seceta cu care se confruntå cei doi mari producåtori Fran¡a ¿i Germania. Produc¡ia de rapi¡å din Germania este estimatå la 3,7 milioane tone, în scådere cu 0,2 milioane tone fa¡å de estimårile din raportul de luna trecutå. Produc¡ia de rapi¡å din Fran¡a a
scåzut cu 0,1 milioane tone fa¡å de luna trecutå, pânå la 3,6 milioane tone. Chiar dacå mai mici, pierderi cauzate de secetå sunt înregistrate ¿i în Ungaria, Republica Cehå ¿i Polonia, în timp ce randamente pu¡in mai mari au fost raportate în Lituania, Letonia ¿i Suedia. Recoltarea a început în majoritatea ¡årilor ¿i ar trebui så se încheie în luna iulie.
pagini de Marilena RÅDUCU
Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei din rapi¡å la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ajunge la 80 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 43,5 milioane tone, mai mare cu 3 mil. de tone fa¡å de 2021/22.
Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (11,5), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65).
Canada råmâne principalul producåtor, cu 20 milioane tone, în cre¿tere cu 7,4 milioane tone); UE, cu 17,9 milioane tone; China (15 milioane tone) India (11 milioane tone).
Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13 milioane tone); China (10 milioane tone); Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone).
Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone.
Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 78 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,6 mil. tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, fa¡å de 4,6 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1 mil. de tone), UE (0,65 milioane tone). Profitul Agricol 30/2022
Stocurile mondiale de ¿roturi de rapi¡å sunt de 1,8 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (9,4 milioane tone); China (6,5 milioane tone); Canada (4,3 milioane tone); India (4 milioane tone). Japonia (1 milion de tone).
Consumul mondial este de 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,4), India (4), Canada (1), Japonia (1). Stocurile mondiale de ulei de rapi¡å ajung la 3,3 milioane tone. 17
CULTURI VEGETALE
Produc]iile culturilor Ce pierderi sunt S-a încheiat recoltatul principalelor culturi de toamnå - grâu, orz & orzoaicå, rapi¡å. Au mai råmas doar, ici ¿i colo, cele 5 procente pe care fermierii sunt obliga¡i så le påstreze în cazul în care ¿i-au declarat culturile calamitate ¿i a¿teaptå comisiile de constatare. Cu toate acestea, MADR nu se gråbe¿te cu raportarea produc¡iilor. În lipsa cifrelor oficiale (care, oricum, nu prezintå încredere), le-am ob¡inut pe cele cu care lucreazå pia¡a ¿i le-am comparat cu cele de anul trecut. În func¡ie de sursa informa¡iilor ¿i de modul de raportare, rezultå pierderi de produc¡ii de 1,5 - 2,5 milioane tone la grâu, 0,074 - 0,77 milioane tone la orz ¿i orzoaicå ¿i o scådere de 0,07 - 0,15 milioane tone la rapi¡å.
A
nul acesta, chiar mai mult decât în al¡i ani, sistemul de colectare a datelor despre produc¡ii, prin sondaj, folosit de direc¡iile agricole jude¡ene, va oferi statistici fårå legåturå cu realitatea. Motivul este microzonarea (distribu¡ia neuniformå a precipita¡iilor), din pricina cåreia produc¡iile se prezintå sub forma unui mozaic. La grâu ¿i orz, nu doar cå recoltele variazå foarte mult, de la o regiune la alta sau de la un jude¡ la altul, dar mozaicul e prezent în interiorul aceluia¿i jude¡. Întrebi un fermier ¿i î¡i va spune, fericit, cå a scos o medie de 7 t/ha, îi întrebi vecinul ¿i va ofta resemnat: 2 t/ha (sau chiar mai pu¡in). Mai mult, microzonarea s-a manifestat ¿i în interiorul fermelor de peste 100 ha, cu produc¡ii foarte variate, de la o solå la alta. Petre Daea a anun¡at, la începutul noului såu mandat, cå produc¡iile vor fi desecretizate abia dupå încheierea recoltårii, ca så nu influen¡eze pia¡a. Teoria aceasta a influen¡årii pie¡ei e puternic contestatå de traderi ¿i chiar de unii fermieri. Desigur cå Petre Daea se face cå uitå raportårile lunare ale americanilor, în timp real, ¿i nimeni nu 18
Anul de produc¡ie trecut 2020-2021 Suprafe¡e cultivate (mil. ha, date oficiale ¿i Agricolumn) Grâu: 2,167 (MADR) / 2,184 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 0,435 (MADR); rapi¡å: 0,438 (MADR) / 0,376 (Agricolumn) Produc¡ii realizate (milioane tone, date INS, pia¡a cerealelor ¿i Agricolumn) Grâu: 10,325 (INS) / 11,4 (pia¡å) / 11,018 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 1,874 (INS) / 2,57 (pia¡å); rapi¡å: 1,353 (INS) / 1,27 (pia¡å) / 1,298 (Agricolumn) Randamente medii (t/ha, date INS, pia¡a cerealelor ¿i Agricolumn) Grâu: 4,76 (INS) / 5,26 (pia¡å) / 5,045 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 4,31 (INS) / 5,91 (pia¡å) ; rapi¡å: 3,09 mil. t, / 3,38 mil. t (pia¡å) / 3,45 (Agricolumn)
clameazå cå a¿a sunt date peste cap bursele. Problema e, înså, cå pretextul a¿teptårii încheierii recoltårii este folosit pentru a se oculta produc¡iile. Ajungem în luna august ¿i încå nu ¿tim câtå rapi¡å, orz ¿i grâu s-a recoltat. Mai exact, nu ¿tim câtå rapi¡å, orz ¿i grâu crede ministerul cå s-ar fi recoltat. Fårå a se emite un ordin scris, în teritoriu s-a råspândit cutum ca direc¡iile agricole så nu dea presei informa¡ii pânå ce nu vorbe¿te ministrul. Mai curajo¿i, directorii din Arge¿, Arad, Bacåu, Olt (or mai fi fost ¿i al¡ii) au încålcat consemnul. Dar ceilal¡i s-au dat indisponibili: erau pe teren, nu puteau vorbi etc. Så îl în¡elegem ¿i pe bietul director de direc¡ie jude¡eanå: nu ar vrea nici så refuze explicit presa, dar nu se face nici så supere “centrul”. A¿a se face cå nu am putut centraliza informa¡ii oficiale referitoare la recolte ¿i avem doar un indiciu, oferit de ministru, în conferin¡a de preså din 14 iulie: la orz, produc¡ia na¡ionalå este cu 20 de procente mai micå fa¡å de anul trecut. Cum Daea nu a precizat cantitå¡i, ci strict acest procent, se na¿te întrebarea: dar anul trecut cât a fost produc¡ia? E o întrebare fårå råspuns cert. ConProfitul Agricol 30/2022
de toamn\ în 2022 fa]\ de anul trecut form INS, recolta cumulatå, de orz ¿i orzoaicå, a fost, anul trecut, de 1,874 milioane tone. Conform pie¡ei, produc¡ia ar fi fost mai mare, de 2,57 milioane tone - cu peste 37% mai mult decât zice INS. Dacå scazi 20% din 1,874 milioane tone ob¡ii 1,5 milioane tone. Dacå scazi din 2,57, rezultå 2,06 milioane t. Am presentimentul cå dl. Daea ar prefera ultima cifrå. Dar cum så contrazicå statistica oficialå, fårå a-¿i pune cenu¿å în cap pentru toate statisticile oficiale anterioare fåcute din pix?! Îl vom låsa pe ministru så iaså din aceastå dilemå ¿i prezentåm datele pe care le-am putut aduna. În legåturå cu acestea ¿i cu calculele pe care le-am fåcut, se impun câteva precizåri: - În cazurile fericite, am putut aduna date din trei surse: oficialå (MADR/INS), pia¡å de cereale, Cezar Gheorghe (Agricolumn); dar sunt ¿i situa¡ii în care a trebuit så ne mul¡umim cu douå surse sau cu una singurå (cum e MADR pentru situa¡ia suprafe¡elor
Profitul Agricol 30/2022
cultivate cu rapi¡å ¿i cereale de toamnå în sezonul agricol 2021-2022, respectiv actori din pia¡a cerealelor pentru recoltele acestui an); - Neajunsul acestei incomplete raportåri este cå, pentru a extrage unele informa¡ii relevante, precum randa-
Anul agricol 2021-2022 Suprafe¡e cultivate (date oficiale) Grâu: 2,1412 mil. ha.; orz ¿i orzoaicå: 0,402 mil. ha.; rapi¡å: 0,466mil. ha.. Produc¡ii realizate (date din pia¡a cerealelor) Grâu: 8,8 mil. tone; orz ¿i orzoaicå: 1,8 mil. tone; rapi¡å: 1,2 mil. tone. Randamente medii (date din pia¡å) Grâu: 4,1 tone/ha; orz ¿i orzoaicå: 4,48 tone/ha; rapi¡å: 2,57 tone/ha.
mentele medii/ha, a trebuit så raportåm “mere” la “pere”, respectiv produc¡iile ob¡inute din pia¡å, la suprafe¡ele anun¡ate de minister; raportarea nu este, totu¿i, complet nejustificatå: suprafe¡ele raportate de minister, în ultimii doi ani, sunt relativ apropiate de cele rezultate din analizele lui Cezar Gheorghe, cu o excep¡ie notabilå: rapi¡a. - Se pare cå ministerul se rezumå la raporteze suprafa¡a de rapi¡å programatå a fi însåmân¡atå, dar nu mai revine asupra statisticii, dupå ce fermierii întorc suprafe¡e considerabile de aici diferen¡ele de care am pomenit; ca atare, acolo unde s-a putut, respectiv anul agricol 2020-2021, ne-am raportat la suprafa¡a cu rapi¡å anun¡atå de Cezar Gheorghe. - Faptul cå statisticile INS nu au nicio legåturå cu realitatea e dovedit (dacå are cineva vreo îndoialå...) de rezultatul raportårii randamentului produc¡iei de orz din acest sezon la randamentul produc¡iei de orz din sezonul anterior: conform datelor INS, randamentul ar fi fost superior anul acesta!
19
CULTURI VEGETALE
Paiele, cocenii [i reziduurile, Criza energiei, provocatå mai mult de intensificarea råzboiului dintre Rusia ¿i Ucraina, i-a determinat pe speciali¿tii din Timi¿ så caute solu¡ii în zona bioenergiilor regenerabile.
C
onform unui studiu coordonat de Teodor Vintilå, ¿ef lucråri la USAMVB Timi¿oara, dacå ar fi adunate reziduurile numai din zona agricolå din Timi¿, fårå så fie adåugate cele din industria agroalimentarå, jude¡ul poate deveni cu u¿urin¡å exportator de energie, dacå totul este transformat în bioenergie. “Dacå luåm 40% din paiele produse de culturile de cereale påioase din agricultura timi¿eanå ¿i le transformåm prin biorafinårie, vom putea produce 96.000 de tone de litri de bioetanol pe an. Dacå vorbim de o rafinårie de 50.000 de tone produc¡ie poate så acopere 192% din capacitate. A¿adar, vom avea surplus, numai dacå vom folosi 40% din paiele produse în agricultura din Timi¿. Acesta e viitorul”, a explicat Vintilå, care då ¿i exemple concrete. În Craiova, deja este gata o biorafinårie care va produce bioetanol din tot ceea ce înseamnå reziduuri provenite din agricultura jude¡ului Dolj. Din påcate, î¿i aminte¿te el, investitorii au venit mai întâi la Timi¿oara pentru a implementa proiectul, dar autoritå¡ile locale nu au fost de acord. Atunci, ei s-au dus în Craiova ¿i acolo autoritå¡ile au spus: “Da! Veni¡i la noi ¿i construi¡i biorafinåria!”. De ce ace¿ti investitori s-au dus în cele douå jude¡e? Timi¿ul ¿i Doljul au cele mai mari suprafe¡e agricole ¿i sunt cele mai mari producåtoare de cereale. Prin urmare, se ob¡in ¿i cele mai multe paie ¿i reziduori agricole. 30
“Totul este simplu: în sta¡iile de biometan se curå¡å biogazul pânå se ajunge la metan, la pre¡ul de 55 de euro per megawat, ¿i îl injectezi în re¡eaua na¡ionalå. Îl vinzi. E¿ti producåtor de metan. Asta a ratat Timi¿ul”, a atras aten¡ia specialistul în biotehnologii de la USAMVB. Investi¡iile în managementul bioresurselor sunt de lungå duratå, iar efectele nu se våd imediat. Prin urmare, trebuie så fie un efort cumulat al comunitå¡ii ¿i pe termen lung. Cele 11.000 de sta¡ii de biogaz din Germania s-au fåcut pe o perioadå de zeci de ani. Iatå cå, printr-o investi¡ie de 1.120.000 de euro accesatå prin granturi norvegiene, s-a lansat, la sfâr¿itul lunii mai 2022, proiectul de construire a unui sistem energetic de producere de energie regenerabilå în campusul USAMVB de la Timi¿oara. Sistemul cuprinde douå instala¡ii: una de fotowoltaice de 150 kilowa¡i orå putere instalatå ¿i una de producere de biogaz de 80 - 100 kilowa¡i putere instalatå, ambele formând un sistem dispecerizabil de producere a energiei. “Proiectul nostru poate fi un exemplu de bune practici pentru alte investi¡ii în zona managementul bioresurselor. Vorbim de ferme ¿i industria agroalimentarå, din zona Banatului, despre comunitå¡i rurale ¿i urbane, regiuni ¿i microregiuni. Proiectul poate fi replicat chiar în diferite zone din ¡arå”, a subliniat Teodor Vintilå. De ce s-a decis construirea unei asemenea biorafinårii? Costurile cu energia în campusul USAMVB se ridicå la 200.000 de euro pe an la electricitate ¿i 300.000 de euro pentru facturå de gaz. Era un efort extrem de mare, pentru anul 2019, când a fost fåcut studiul. Acum, în 2022, cu criza provocatå de COVID-19 ¿i råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina, efortul este triplu. E colosal de mult. Sudiul de fezabilitate este gata,
proiectarea tehnicå este gata, se a¿teaptå avizele ¿i autoriza¡ia de construire. În august 2023, sistemul va trebui så fie func¡ionabil.
Produci alimente ¿i furaje, ai reziduuri! În Germania sunt 11.000 de sta¡ii de biogaz, în România, 11. Din metan, nem¡ii produc 80 de terawa¡i ora pe an, noi consumåm 125 terawa¡i ora. Dacå dezvoltåm sistemele de generare ca så ajungem la nivelul Germaniei, 75% din consumul de metan poate fi oferit de managamentul sustenabil al bioresurselor ¿i nu ne atingem de ceea ce înseamnå mâncarea produså de agriculturå. Vintilå adaugå: “Iei bioxidul de carbon din aer, îl legi cu apå ¿i sco¡i glucoza formatå din polimeri care în plante e baza biomasei. Dacå facem managementul sustenabil al biomasei, facem managamentul sustenabil al energiei solare incluså în acea biomaså. Când producem alimente ¿i furaje, întotdeauna avem reziduuri. Sunt producåtori de alimente ¿i furaje ¿i se plâng cå nu ¿tiu ce så facå cu zerul. «Domn’ profesor, am atâtea gråsimi de la sta¡ia de la epurare a apelor reziduale, am multå gelatinå când fierb carnea ¿i fac mezeluri. Ce så fac cu ea, cå nu am unde så o arunc?» Nu pot så cred când aud a¿a ceva”. Un lucru este cert: nu ¿tim ce så facem cu bioresursele ¿i avem foarte multe. Materiile organice pe care oamenii le considerå reziduuri organice sunt polurile de manifestare a energiei solare, sunt bateriile acelea care încå nu s-au epuizat de curent. Trebuie så scoatem în continuare energia din ea. Cum? Existå tehnologii ¿i se aplicå. Existå ¡åri care au tehnologii ¿i le aplicå (Germania cu 11.000 de sta¡ii). ªi avem elementele necesare pentru produProfitul Agricol 30/2022
CULTURI VEGETALE
solu]ii la criza energetic\!
Teodor Vintil\, [ef lucr\ri la USAMVB Timi[oara
cerea de biocombustibil din genera¡ia a doua: paie, coceni, dejec¡ii de la animale sau materii organice provenite de la comunitå¡ile urbane ¿i rurale, tot ceea ce rezultå dupå ob¡inerea materiei prime, produsul principal pentru agriculturå ¿i industria alimentarå. Din påcate, se radicalizeazå discu¡iile de multe ori pe acest subiect. Concluzia este cå totul trebuie gândit într-un management sustenabil. Se tot aud mesaje radicalizante: vacile produc metan, så nu mai cre¿tem atâtea vaci... Dacå reducem ¿eptelul reducem ¿i emisiile de carbon. Vintilå sus¡ine cå abordarea e gre¿itå, iar el oferå ¿i solu¡ia. "Modifici managementul reziduurilor produse în fermå. E simplu. Dacå la¿i dejec¡iile de la vaci pe platformele speciale de stocare existente acum, asta înseamnå emisie de metan ¿i le cuantifici: atâtea vaci, atâta metan. Profitul Agricol 30/2022
Urmåre¿ti amprenta de carbon. E negativå. Ia så facem o captare a metanului. Îl captåm, îl transformån prin ardere în CO2 ¿i producem energie regenerabilå. Reducem amprenta de carbon. Afacerea ta devine prietenoaså cu mediul, cå ai captat metanul, nu mai pui cå mai produci ¿i energie verde, pe care nu o consumi din resurse fosile ¿i nu mai folose¿ti din îngrå¿åminte chimice, fiindcå î¡i iese digestatul din sta¡ia de biogaz. Nu mai cumperi azot la pre¡uri triple din cauza råzboiului Rusia Ucraina. Tu, ca fermier, utilizezi acel digestat så fertilizezi påmântul ca så cultivi grâu, porumb ¿i floarea-soarelui. Iatå altå reducere a amprentei de carbon!”. Ne aflåm într-o societate în care sistemele de producere a energiei verzi func¡ioneazå. Vrem så reducem plasticul din sursele petrochimice ¿i trebuie înlocuit. Avem tehnologie ¿i putem så îl
facem din plante. Avem motoare cu ardere internå sau prin aprindere prin scânteie. Scoatem benzina, bågåm etanolul. Func¡ioneazå foarte bine. Sunt motoare la ora aceastå care merg cu 85% etanol ¿i cu 15% benzinå. Avem bioetanol. De asemenea, avem biometanul, pe care po¡i så îl produci 55 euro per megawat ora la media în UE. Pre¡ul era 20-30 euro pe megawat ora, acum a ajuns la 80-100 euro plåtit la bursa interna¡ionalå pe metan, ca ¿i megawat ora. Cei care au buget na¡ional au suportat cre¿terea acestui sistem de producere (11.000 de sta¡ii de gaz în Germania, noi avem 11). Nem¡ii produc 80 de terawa¡i ora din metan. Iatå solu¡iile!, a conchis Teodor Vintilå.
Gheorghe MIRON 31
CULTURI VEGETALE
R\zboiul a dat peste cap implementarea proiectelor UE Fermierii din zona de vest au ajuns la disperare din cauza blocajului legat de implementarea proiectelor cu finan¡are de la UE. Pre¡urile materialelor s-au triplat pe fondul råzboiului, dar ¿i neactualizarea cursului valutar ¿i birocra¡ia îngreuneazå totul.
O halå s-a scumpit de la 1 la 3 milioane euro Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al Emiliana West Rom, din Dude¿tii Vechi, Timi¿, lucreazå 12.000 de ha, de¡ine peste 1.400 de vaci Limousine ¿i are în jur de 120 de angaja¡i. Stoppa atrage aten¡ia despre problema tot mai complicatå a fondurile europene pentru agriculturå. Emiliana West Rom are în derulare proiecte de 20 de milioane de euro, iar marea dificultate este cå s-au triplat cheltuielile. Fermierii fac previziuni, depun bugete exacte, dar majorårile incredibile de pre¡uri, din 2022, au dat totul peste cap ¿i sunt mari dificultå¡i. “Este foarte grav când ai prevåzut cå o halå costå un milion de euro, iar acum pre¡ul a crescut la aproape 3 milioane de euro", aratå Stoppa. O altå chestiune gravå men¡ionatå de directorul de la Emiliana este cå nu se gåsesc utilaje ¿i echipamente pe pia¡å pentru implementarea proiectelor. “Dacå dai comandå, acestea î¡i sunt aduse dupå un an chiar doi. E inacceptabil acest mod de lucru. De aceea se întârzie finalizarea proiectelor europene”, a subliniat Stoppa. 34
Sebastiano Stoppa, director administrativ Emiliana West Rom, Dude[tii Vechi, Timi[
Dumitru Ro¿ca de¡ine 400 de vaci de lapte ¿i lucreazå 1.000 de ha de teren agricol, unde practicå cultura mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro în 2017, dar are mari dificultå¡i så îl punå în practicå, din cauza birocra¡iei. “Situa¡ia s-a agravat ¿i mai mult acum, în pandemie, când infla¡ia a crescut foarte mult ¿i s-a majorat ¿i cursul valutar. În aceastå perioadå, existå un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea Europeanå så intre în insolven¡å din cauza neactualizårii cursului valutar. “De asemenea, se înregistreazå diferen¡e foarte mari între atunci ¿i acum. Inclusiv eu întâmpin pierderi din cauza cursului valutar care avea o valoare în urmå cu patru ani, iar acum are o valoare mai mare”, aten¡ioneazå Boldi¿ Szilamer din Arad, care cre¿te peste 200 de vaci ¿i a accesat un proiect de peste 2 milioane de euro.
Dacå nu e COVID-19, e råzboiul din Ucraina Conform MADR, nu mai sunt bani la AFIR, iar bugetul este depå¿it cu 300 de milioane de euro. Se sperå la o rectificare bugetarå. Dar ¿i acolo se anun¡å deja tåieri mai degrabå decât cre¿teri. Pe de altå parte, Iulian Bucåtaru, directorul Centrului Regional pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale 5 Vest Timi¿oara, a explicat cå deja este datå ordonan¡a nr. 64 din 2022, privind ajustarea pre¡urilor ¿i a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finan¡ate din fonduri de la Uniunea Europeanå, pentru beneficiariii publici, nu priva¡i. "OUG nr. 64 este datå, dar nu ¿tim în ce måsurå se ob¡ine acceptul Comisiei Europene pentru punerea ei în aplicare pentru a putea ajuta pe toatå lumea, inclusiv pe cei care urmeazå så fie selecta¡i ¿i vor semna un contract de finan¡are. Vom vedea în ce måsurå OUG nr. 64 va putea så îi ajute pe cei care au contracte de finan¡are în derulare sau pe cei care urmeazå så aibå aceste contracte cu studiul de fezabilitate la pre¡uri întocmite în 2021 ¿i au fost notifica¡i cu selectarea proiectului Profitul Agricol 30/2022
CULTURI VEGETALE în 2022, când deja pre¡urile au sårit foarte sus, sub motiva¡ia råzboiului Rusia-Ucraina.” În ce måsurå cele douå categorii de beneficiari ar putea fi ajutate, deocamdatå nu se ¿tie. Fermierii acuzå specula¡iile fåcute din partea celor care fac oferte de pre¡uri. Evident cå toatå lumea spune cå, dacå nu mai e Covid-19, e råzboiul din Ucraina. A¿a au loc distorsiuni ale pie¡ii cu efecte directe asupra pre¡urilor materialelor de construc¡ii, care din diferite motive au ajuns så fie foarte mari sau au crescut foarte mult fårå cå cineva så poatå stabili faptul cå s-au majorat sau nu. “Chiar dacå Comisia Europeanå nu ar da acceptul pentru punerea în aplicare a ordonan¡ei, må gândesc cå trebuie så se caute solu¡ii pentru compensarea acestor majoråri ale pre¡urilor prevåzute de OU nr. 64, måcar în
parte din bugetul de stat, nu neapårat din bani europeni. Problema a depå¿it cu mult nivelul teritorial local, ¿i ¡ine de minister sau de UE. Din câte ¿tiu ministerul este în a¿teptarea unui råspuns de la Comisia Europeanå raportat la aplicarea OUG nr. 64. Problema e cå în prevederile acestui document nu se regåsesc beneficiarii priva¡i. Indiferent când se va pune în aplicare mecanismul de compensare, la un moment dat beneficiarii publici vor putea recupera cheltuielile fåcute în plus peste ceea ce a prevåzut contractul de finan¡are, din cauza cre¿terii pre¡urilor la materiale. Vorbim numai de beneficiarii publici, cårora într-un fel sau altul tot va trebui så li se dea banii”, a conchis Iulian Bucåtaru.
Gheorghe MIRON
Clubul Fermierilor Români> Preveni]i
propagarea incendiilor de câmp! Conform previziunilor Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, urmåtoarele zile vor fi caracterizate de condi¡ii meteo extreme, în principal temperaturi care vor depå¿i în multe regiuni 40 de grade Celsius. În aceste condi¡ii, probabilitatea unui incendiu de recoltå sau de miri¿te este foarte mare. Un ciob de sticlå, un fulger, o ¡igarå aruncatå pe geamul unei ma¿ini, joaca unor copii sau persoane råu inten¡ionate pot produce pagube imense sau chiar victime. Drept urmare, chiar ¿i ajutorul pe care îl pot oferi echipajele specializate va fi considerabil redus din punct de vedere al vitezei de reac¡ie în aceste condi¡ii extreme. Profitul Agricol 30/2022
Clubul Fermierilor Români vå recomandå så ara¡i o fâ¿ie de minimum 3 m lå¡ime în vecinåtatea locuin¡elor, a fermei ¿i pe lungimea drumurilor de acces din proximitatea solelor, în ved-
erea limitårii posibilitå¡ii propagårii unui front de flacårå. Cea mai simplå ac¡iune este preven¡ia!
Arpad DOBRE 35
CRE{TEREA ANIMALELOR
Gavril\ Tuchilu[> Eu vreau ap\, nu desp\gubiri! Am fost la Agrimat Matca ¿i am våzut dezastrul provocat de secetå. Altådatå, în anii cu ploi normale, porumbul lui Gavrilå Tuchilu¿ pårea un zid verde. Acum, a crescut pânå la genunchi ¿i s-a uscat. Mii de hectare fårå o pånu¿å. Floarea-soarelui a ajuns la brâu ¿i s-a chircit. Chiar dacå aplicå tehnologiile de vârf, un fermier performant nu are nimic pe câmp.
Cu
toate acestea, ferma lui Gavrilå Tuchilu¿ trebuie så plåteascå lunar 630.444 lei numai pentru for¡a de muncå. El vrea så irige ¿i autoritå¡ile nu au fåcut nimic pentru asigurarea apei, de¿i Dunårea curge la 85 de kilometri distan¡å. ¥n ziua vizitei mele, veniserå ¿i politicienii la Hotelul Vega din Gala¡i pentru o întâlnire cu fermierii: senatorul George Scarlat (PNL), pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå, Sandu Viorica, ¿i Lauren¡iu-Viorel Gîdei (ambii de la PSD). “Eu le-am spus cå nu politicienii sunt vinova¡i, primii vinova¡i suntem noi, fiindcå, de 32 de ani, noi nu ne-am organizat, spune Gavrilå Tuchilu¿. Fermierii no¿tri au spus cå nu avem apå, dar noi ce am fåcut pânå acum? Noi am fåcut o asocia¡ie ¿i ne-am asumat råspunderea så preluåm inventarul de la ANIF. Unii au sus¡inut cå vom putea plåti cheltuielile de la Sta¡ia Vânåtori de la
38
Dunåre pânå la kilometrul 85, lucru care nu s-a întâmplat pentru cå fermierii aveau interesul så irige numai când venea seceta peste ei, ceea ce nu e normal. Ca så faci performan¡å, trebuie så irigi tot timpul. Ploaia aståzi este un bonus.” În toamna anului 2021, sta¡ia de pompare de la Vânåtori Gala¡i de pe Dunåre a fåcut explozie pentru cå era uzatå ¿i fizic, ¿i moral. “Ar trebui închiså ¿i refåcutå de la zero. Cu ce bani? Ori din banii Federa¡iei de udåtori, ori de la stat. În timpul penultimului mandat al ministrului Daea, eu am sus¡inut så treacå sifoanele din inventarul Federa¡iei în inventarul ANIF, ceea ce s-a întâmplat. Am continuat prin demersurile fåcute, împreunå cu George Scarlat, care era secretar de stat. Este o lege care trebuie îmbunåtå¡itå ca så prevadå trecerea inventarului la ANIF pentru cå nu putem noi så accesåm mai mult de douå milioane de euro din fonduri europene, ceea ce este infim pentru necesarul de iriga¡ii al Federa¡iei. Sistemul de iriga¡ii este energofag, de la pompele de pe Dunåre ¿i pânå la transportul apei, cu mari pierderi pe o
distan¡å de 85 de kilometri, cu 3 sau chiar 4 repompåri. Nimeni nu mai crede cå poate fi rentabil un asemenea sistem, la pre¡ul actual al energiei. Eu am cerut apå la 1 martie ¿i a venit la 20 mai. Am irigat doar trei såptåmâni 130 de hectare de lucernå ¿i 150 de hectare de porumb. De la 1 iunie ¿i pânå acum, pe 7 iulie, noi nu am primit niciun gram de apå. Motorul ¿i sta¡ia de bazå s-au stricat iar, am cåutat me¿teri, nu avem oameni så refacem totul rapid. Aståzi, când vorbim, se irigå 15.000 - 20.000 de hectare pânå la mine la Matca. Au venit to¡i cei care nu plåtesc nimic pe canal cu motopompe, cu tamburi, fiecare a închis ståvilarul. Sta¡ia a pornit de o såptåmânå ¿i nu ¿tiu dacå peste douå såptåmâni mai ajunge apa la mine. Iar noi am plåtit. Porumbul pe care am reu¿it så-l ud este ¿i el compromis fiindcå nu am putut relua irigarea lui. A¿a s-a întâmplat ¿i în anul 2020: am plåtit 560.000 de lei ¿i nu am fåcut nimic. Cu acei bani, puteam lua porumb ¿i fân de la Bra¿ov.” De când s-a întrerupt apa pe canal, Tuchilu¿ stå cu instala¡iile pe câmp.
Profitul Agricol 30/2022
Gavrilå Tuchilu¿ a plåtit anul trecut toate dårile cåtre Federa¡ie: 80.000 de lei pentru apå. “Interesul micului fermier este så nu irige. Ar trebui så li se dea subven¡ie dacå fac lucråri minime, dacå au documente cå au folosit semin¡e certificate. Ce se va întâmpla acum cå mii de hectare au fost sub-arendate? Dacå terenul este în zonå irigabilå, så nu mai primeascå despågubiri. Så se dea despågubire numai fermierilor afla¡i în zone neirigabile. Noi avem sistem de iriga¡ii, dar nu a mers, deci trebuie så ne dea despågubiri ¿i nouå.”
Despågubirea nu este o solu¡ie A¿a crede Gavrilå Tuchilu¿. Banii pentru despågubiri trebuie investi¡i în construc¡ia sistemelor de iriga¡ii. “Eu vreau investi¡ii, nu despågubiri. Eu vreau apå, nu despågubiri! ªi dacå se fac investi¡ii, statul trebuie så-i oblige pe fermieri så ude. Avem exemplul jude¡ului Bråila. Acum, pe secetå, ei tot fac 7-8 tone de porumb la hectar. Foarte bine, ne costå 2 tone de porumb energia pentru iriga¡ii pe hectar, dar facem ceva, decât nimic. Trebuie måsuri coercitive: trebuie så intri în asocia¡ia udåtorilor de porumb, iar când trec cu pivotul, irigi ¿i tu. Eu nu am reu¿it så-i determin så ude. Cât costå 1.000 de metri cubi de apå? 600 de lei. “Aoleu! E scump!” Dar ce înseamProfitul Agricol 30/2022
nå 600 de lei? 500 de kilograme de gråun¡e. To¡i se lamenteazå cå e greu.”
Regionalizarea ¡årii pentru iriga¡ii Când era student, se vorbea de sistemul Siret-Bårågan, de arcul de pe partea de vest a ¡årii. Se acumulau apele din mun¡i ¿i de aici se repompau. Sigur, tehnologia era atunci prin aspersiune, cu instala¡ii manuale etc. “Mi-am fåcut lucrarea de stat despre iriga¡ii, cu punct de lucru la Cosme¿ti”, poveste¿te Gavrilå Tuchilu¿. “Acolo, iriga¡iile se fåceau subteran la vie, aveam sistem de iriga¡ii prin picurare la porumb, grâu, legume ¿i vie, pornea singur când era nevoie. Am fåcut o lucrare cum trebuie, nu plagiatå. Må gândesc aståzi, dupå atâta timp, a¿a cum am våzut la ªerban Group. Ei irigå par¡ial prin pivot, dar cartoful, rapi¡a, porumbul le udå prin picurare. Acolo l-am cunoscut pe un reprezentant al unei firme ¿i l-am invitat aici så vedem dacå putem ¿i noi så facem acela¿i lucru, dar ne lipse¿te sursa de apå. Putem fora ¿i la 500 de metri, nu avem apå în pu¡uri, dar apa din Siret poate ajunge la rådåcina plantei ¿i lucrurile se vor schimba. O sta¡ie de pompare pe malul barajului de la Movileni, o conductå închiså, pe care apa så coboare gravita¡ional pe canal de la barajul Movileni de pe Siret.
Doar trebuie så schimbåm pu¡in panta prin taluzul lateral, pânå la Lie¿ti. Cu pierderi zero. Ar fi costat 52 de milioane de euro toatå investi¡ia, dar se puteau uda 14.500 de hectare. De aici, ne putem extinde ¿i irigåm alte 13.000 de hectare din bazinul legumicol Matca ¿i Cudalbi. În total, 28.000 de hectare, ce pot fi irigate. Aici este un canal magistral, în care se pot acumula miliarde de metri cubi de apå. Dacå avem apå, atunci vom atrage fonduri europene pentru instala¡ii de irigat. Dar dacå noi eram fermieri serio¿i ¿i puneam fiecare mânå de la mânå, o fåceam singuri. Insist cât voi tråi pentru punerea în func¡iune a sistemului de irigat din Siret. Avem fermieri care au construit pe proiecte europene instala¡iile de udat, dar nu au apå.” Proiectul de iriga¡ii de la Movileni Siret a fost aprobat de Ministerul Agriculturii. Trebuie doar finan¡at. Adicå ministrul Agriculturii îl informeazå pe premier, iar premierul aprobå. Gavrilå Tuchilu¿ este printre pu¡inii fermieri din România care au fåcut performan¡å chiar ¿i în fa¡a unor politici agrare obtuze, dar nu ¿i contra vitregiilor naturii.
Viorel PATRICHI 39