Issuu

nr. 30 din 4 august 2021 - såptåmânal

8 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii MADR solicitå 8,1 miliarde la rectificarea bugetarå

Liberalii nu iubesc programele agricole ale PSD

Problemele pisciculturii române¿ti

Clubul Fermierilor cautå tineri lideri Primul pas cåtre o culturå de cereale sånåtoaså

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Oros nu ¿tie dacå vor fi despågubi¡i fermierii din vestul ¡årii

JCB LiveLink Big Brother pentru toatå tehnica agricolå

O dezmiri¿tire eficientå ¿i utilaje tot mai performante

Amazone Catros XL Kverneland Qualidisc Maschio Dracula Hydro Poettinger Terradisc

Grapa Bednar Striegel-Pro PE, eficientå la tocarea resturilor vegetale

Informa]ii externe Analiza Dezvoltarea ora¿elor afecteazå din plin agricultura

Ioan Chiriac, preocupat de utilaje ¿i îmbunåtå¡irea tehnologiilor 16

Culturi vegetale Provocårile culturii de grâu, în jude¡ul Giurgiu Daniel Gheordunescu ar dori reglementarea asigurårilor Noua bazå de recep¡ie de la AICBAC Bacåu Rodenticidul Arvalin preia controlul rozåtoarelor din câmp! Produse de fixare a azotului pe bazå microbianå Când mult este deja prea mult. Statul cere, ¿i prime¿te, arendå de 2.700 de kg/ha la grâu

Un nou sezon la cereale. Toamna se curå¡å buruienile

Penurie de hranå pentru animalele de companie

ADM a intrat în Serbia

Lumea digital\

Gr\dina, via [i livada 18

Zetanil prive¿te mana cu al¡i ochi!

Cre[terea animalelor 22

Agricultura de precizie pentru finan¡are prin Submåsura 4.1

Locuri de munc\

Hobby 26

Ambi¡ia de a avea vacile sale Råzvan Horoi: “Viitorul este agricultura”

Sta¡ii Dorez de selectare ¿i tratare a semin¡elor

Camioanele care merg cu whisky

Ma[ini & utilaje 29

Prådåtorii crizå de supraproduc¡ie

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII MADR solicit\ 8,1 miliarde la rectificarea bugetar\ MADR a fundamentat ¿i transmis Ministerului Finan¡elor sumele ce ar trebui suplimentate la rectificarea bugetarå. Este vorba de 8,1 miliarde de lei, dintre care 3,5 miliarde sunt credite bugetare (sume care s-ar reflecta în execu¡ia bugetarå de anul acesta), iar 4,6 miliarde, credite de angajament (sume ce se pot “întinde” în bugetele anilor viitori). S-au prevåzut 1,8 miliarde de lei pentru plata despågubirilor la seceta din primåvara anului 2020. Suma a crescut cu 800 de milioane de lei fa¡å de cea care fusese solicitatå ini¡ial, la constituirea bugetului pe anul în curs. Cele 1,8 miliarde ar fi împår¡ite în plå¡i directe prin credite bugetare ¿i scontåri de sume prin credite de angajament. Au mai fost ceru¡i bani pentru supli-

mentarea ANT în sectorul vegetal ¿i zootehnic, subven¡ionarea accizei la motorinå pentru trimestrele 2 ¿i 3, schemele de ajutor de stat pentru înfiin¡area ¿i men¡inerea registrelor genealogice, programele de reproduc¡ie la suine ¿i sectorul avicol, suplimentarea cu 32 de milioane de lei a bugetului Sistemului Na¡ional Antigrindinå, plata de cåtre APIA a sumelor datorate în baza titlurilor executorii. Întrebat cum se va proceda în cazul foarte probabil în care sumele alocate nu vor fi cele solicitate, Oros a evitat un råspuns direct. “Nu må exprim înainte de rectificare. Când vom avea suma exactå, vom decide în minister, împreunå cu mediul asociativ, cum vom împår¡i banii cât mai corect”.

Robert VERESS

Liberalii nu iubesc programele agricole ale PSD Såptåmâna trecut, premierul Florin Cî¡u a recunoscut cå execu¡ia bugetarå pe 6 luni la Ministerul Agriculturii este “ok”, dar ¿i-a nuan¡at pozi¡ia fa¡å de programele agricole ini¡iate de PSD. “Este ok. La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, ¿i am spuso ¿i anul trecut, când eram în guvernul precedent, a¿ vrea så våd cå programele aprobate de Dragnea, împotriva cårora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai råmân în buget. A¿tept acest lucru. Profitul Agricol 30/2021

Sunt tot felul de programe care nu dau rezultate ¿i am putea så folosim acei bani pentru altceva. Cred cå la rectificare vom aloca mai multe resurse pentru motorinå. Este clar: pentru agricultorii din România este nevoie så råmânå un an agricol bun. Dar repet, eu nu mai vreau så våd programele pentru care noi, PNL, am votat împotrivå în Parlamentul României så råmânå în buget”, a afirmat Florin Cî¡u. Arin DORNEANU

Ce or fi “achizi¡iile publice verzi”? La ultimul consiliu al mini¿trilor agriculturii s-au discutat, între altele, solu¡iile pentru atingerea ¡intei de 25% suprafa¡å dedicatå agriculturii ecologice pânå în 2030. Ministrul Adrian Oros a vorbit despre “achizi¡iile publice verzi”. ¥n teoria oficialå, unitå¡ile administrativ teritoriale vor fi obligate så achizi¡ioneze produse bio pentru institu¡iile publice pe care le administreazå (¿coli, cantine, spitale). “Astfel, vom cre¿te plaja consumatorilor, încurajând ¿i producåtorii de produse ecologice”, apreciazå ministrul. Sistemul de cre¿tere a precipita¡iilor e nefunc¡ional MADR a solicitat 32 de milioane de lei la rectificarea bugetarå, pentru suplimentarea bugetului Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor. Întrebat de ce sistemul nu reu¿e¿te så creascå precipita¡iile în zonele cu secetå, ministrul Adrian Oros a admis cå, deocamdatå, e func¡ionalå doar componenta antigrindinå. Partea cu provocarea precipita¡iilor e doar în titlu, nu ¿i în practicå. Se face plata pentru motorina utilizatå în trimestrul I / 2021 APIA anun¡å cå a început så efectueze plå¡ile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå, perioada 1 ianuarie - 31 martie 2021. Valoarea nominalå a ajutorului la motorinå pentru anul 2021 este de 1,572 lei/litru. ANSVSA suspendå transportul animalelor vii ANSVSA a dispus suspendarea temporarå a transportului de animale vii pe distan¡å mare dacå ma¿inile utilizate nu sunt echipate cu sisteme de råcire a aerului. Måsura a fost dispuså întrucât în aceste zile sunt prognozate temperaturi foarte ridicate. Transportul pe distan¡e scurte este permis doar noapte sau în primele ore ale dimine¡ii. Agen¡ia a transmis deja instruc¡iunile medicilor veterinari din teritoriu, inclusiv celor din porturi. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bani pentru tinerii fermieri “În a doua jumåtate a lunii august, vom lansa måsurile 6.1 sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 100 de milioane de euro, submåsura 6.3 sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, 87 milioane euro, din care 26 milioane pentru zona montanå, måsura 16.4 sprijin pentru cooperarea pe orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare, 40 de milioane, respectiv 10 milioane, måsura 16a pentru sectorul pomicol”, a promis såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros. Parteneriat Bayer-Enko pentru a aduce “medicamente” în câmp Enko, firmå de cercetare ce-¿i asumå ca obiectiv inventarea de produse mai sigure pentru societate ¿i mediu, a realizat un parteneriat cu Bayer pentru a dezvolta diverse produse de protec¡ia plantelor. Aplicarea descoperirilor din domeniul medicamentelor în cel al protec¡iei plantelor va permite identificarea unor solu¡ii poten¡iale surprinzåtoare pentru combaterea dåunåtorilor. Astfel, se va utiliza setul de instrumente farmaceutice al Enko - biblioteci ADN, învå¡are automatå ¿i biologie structuralå - pentru a evalua rapid peste 140 de miliarde de molecule bazate pe enzime ¡intå specifice unor dåunåtori. Carduri electronice de producåtori agricoli La sugestia asocia¡iilor din legumiculturå, MADR pregåte¿te un sistem prin care sperå så combatå frauda din pie¡e. Astfel, to¡i producåtorii vor avea carduri electronice în care vor fi înscrise cantitå¡ile produse, respectiv vândute. “Dupå un numår de intråri în pia¡å, pe card se vede cât ai vândut, iar acea cantitate nu poate depå¿i produc¡ia”, a explicat ministrul. Sistemul ar putea så devinå func¡ional chiar anul acesta. Pe de altå parte, dupå ce a precizat cå MADR nu are atribu¡ii de control în pia¡a legumelor ¿i fructelor, ci doar de reglementare, Oros ¿i-a exprimat disponibilitatea de a participa cu speciali¿ti, alåturi de autoritå¡i, în echipe mixte de control. 8

Problemele pisciculturii Pescarii de la Marea Neagrå, indiferent de dimensiunea bårcilor, vor fi obliga¡i så de¡inå ¿i så foloseascå echipamente electronice de monitorizare a capturii, conform noului Regulament al Fondului European pentru Afaceri Maritime, Pescuit ¿i Acvaculturå. În plus, Comisia solicitå României ¿i Bulgariei interzicerea comercializårii rapanei, consideratå specie invazivå.

oul Regulament al Fondului European pentru Afaceri Maritime, Pescuit ¿i Acvaculturå a fost publicat pe 7 iulie, fiind salutat de majoritatea statelor europene. Doar România ¿i Bulgaria, singurele ¡åri membre cu ie¿ire la Marea Neagrå, au obiec¡ii majore. “Am trimis Comisiei, de acum douå såptåmâni, ultimele comentarii la Programul Opera¡ional pentru Pescuit ¿i Acvaculturå (POPA) 2021-2027. Suma alocatå este de 235 de milioane de euro, cu 5 milioane de euro peste cea din exerci¡iul 2014-2020, înså ni se impune ca 35 de milioane de euro så fie cheltuite pentru måsuri de inspec¡ie ¿i

control la Marea Neagrå. Avem probleme tehnice legate de ambarca¡iunile mici, care trebuie så beneficieze de digitalizare prin POPA ¿i så-¿i instaleze echipamente electronice de monitorizare a capturii”, a declarat Gheorghe ªtefan, secretar de stat în MADR, responsabil de sectorul piscicol. Rusia, Ucraina, Georgia, Turcia sunt celelalte patru state care pescuiesc în Marea Neagrå, recoltând 85% din resurse. România ¿i Bulgaria, care recolteazå 15% din resursele piscicole ale Mårii Negre, se considerå dezavantajate de noul Regulament, în raport cu celelalte patru ¡åri ne-membre. Fiind obliga¡i så investeascå în echipamente de monitorizare a capturii, pescarii români ¿i bulgari se vor vedea concura¡i dur pe o pia¡å dictatå deja de pre¡urile mici practicate în special de ru¿i ¿i ucraineni, ale cåror cheltuieli de conformitate cu legisla¡iile na¡ionale sunt infime. Ca ¿i când asta nu ar fi suficient, DG Mediu a comunicat României ¿i Bulgariei cå rapana va fi declaratå specie invazivå. Declararea unei specii ca invazivå înseamnå interzicerea la comercializare. Rapana este o specie de melc foarte cåutatå pentru consumul uman. Pescarii români comercializeazå între 3.000 ¿i 7.000 de tone de rapanå anual.

Gheorghe ªtefan nu e îngrijorat de apari¡ia somnului african Anul acesta, pescarii din Delta Dunårii au realizat numeroase capturi de somn pitic african, numit ¿i Clarias. Aceastå specie invazivå este foarte rapace, iar speciali¿tii estimeazå cå ar putea extermina numeroase specii autohtone, inclusiv ultimele exemplare de sturioni. Cu toate acestea, secretarul de stat Gheorghe ªtefan spune cå nu sunt motive de îngrijorare. Dimpotrivå, vede în tot råul un bine. “S-ar putea så fie un lucru bun

faptul cå acest Clarias are un ritm de cre¿tere foarte rapid, mai rapid decât al somnului autohton, ¿i este foarte rezistent la deficitul de oxigen. Nu cred cå trebuie så ne îngrijoreze atât de mult faptul cå apare o specie ¿i s-ar putea så ia locul alteia. Dar s-ar putea ca somnul nostru så se dovedeascå mai puternic, pentru cå este aclimatizat, iar în timp el så elimine Clariasul”. Luni, 26 iulie, MADR a primit o comuProfitul Agricol 30/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII UE vrea dispari¡ia cu¿tilor pentru animale pânå în 2027 Unul dintre subiectele care au ¡inut agenda primului Consiliu al mini¿trilor Agriculturii din mandatul pre¿edin¡iei slovene (iulie-decembrie 2021) a fost bunåstarea animalelor. S-a discutat despre interzicerea uciderii puilor de gåinå masculi de o zi, despre cerin¡ele uniforme de cre¿tere a curcanului ¿i s-a analizat ini¡iativa cetå¡eneascå prin care se militeazå pentru interzicerea cu¿tilor. Practic, din 2027, ar trebui ca niciun animal så nu mai fie crescut în cu¿cå. “Sigur, aici este necesarå o analizå de impact economic”, a comentat ministrul Adrian Oros. Acesta a precizat cå este în curs de elaborare un normativ european care så prevadå a¿a-numita “etichetå de bunåstare” pentru produsele provenind din ferme unde s-au respectat anumite cerin¡e.

române[ti

Gheorghe {tefan, secretar de stat în MADR, responsabil de sectorul piscicol

Consumul total anual de produse piscicole al României este de 130.000 de tone, 100.000 de tone fiind importuri. Reiese cât de importantå este rapana în aceastå ecua¡ie. “Am cerut, împreunå cu Bulgaria, o amânare a deciziei, pentru formularea unui punct de vedere comun. Interzicerea comercializårii rapanei ar fi un dezastru pentru noi”, aratå ªtefan. MADR inten¡ioneazå så creascå de la 25% la 35% sumele alocate pentru acvaculturå. România poate produce 30.000 de tone de pe¿te în apele sale dulci, înså în prezent importå 4.500 nicare pe subiectul somnului pitic african de la Agen¡ia Na¡ionalå de Pescuit ¿i Acvaculturå, iar în cursul acestei såptåmâni (dupå închiderea edi¡iei), este programatå, la sediul MADR, o întâlnire cu speciali¿ti din Ministerul Mediului ¿i Rezerva¡ia Biosfera Delta Dunårii. “Avem douå ferme de Clarias în Ardeal, la Oradea ¿i Arad. E vorba de bazine alimentate cu apå termalå. Am în¡eles cå ¿i în jurul Bucure¿tiului ar fi lacuri cu somn din acesta, pitic... Va fi foarte greu så eradicåm specia, Profitul Agricol 30/2021

5.000 de tone, în special påstråv. În UE se importå 60% din pe¿tele consumat. În cazul României, procentul este mai mare, de 80%. Gheorghe ªtefan e convins cå, în 2027, România va putea så¿i asigure integral produc¡ia de pe¿te de apå dulce din produc¡ie proprie, fiind în curs de amenajare 20 de noi ferme piscicole. În plus, pe viitorul POCA, procentul de cofinan¡are pentru proiectele de investi¡ii în acvaculturå se reduce la 40%.

Robert VERESS dacå va gåsi condi¡ii propice de reproducere. Dar somnul african poate rezista doar dacå iernile vor fi calde. Are nevoie de o temperaturå medie a apei de 25 de grade, ca så se reproducå”. În cazul în care se va dovedi cå somnul Clarias se poate aclimatiza, ªtefan nu vede foarte multe solu¡ii: “Putem lua måsuri de intensificare a pescuitului acestei specii, prin derogare datå asocia¡iilor de pescari så re¡inå inclusiv exemplarele sub dimensiune”.

Chemark Rom investe¿te 30 de milioane de lei pentru dezvoltare Compania Chemark Rom, jucåtor important pe pia¡a de îngrå¿åminte ¿i pesticide, a încheiat cu EximBank un acord financiar de 30 de milioane de lei, destinat finan¡årii strategiei de dezvoltare pe termen scurt ¿i mediu a societå¡ii. Pachetul acoperå nevoia de capital circulant generatå de dezvoltarea societå¡ii, cât ¿i de garantare, inclusiv garan¡ia de stat emiså în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicatå companiilor mari. Vânzårile BASF au crescut cu 56% în trimestrul al II-lea Vânzårile BASF au crescut cu 56%, respectiv 7,1 miliarde euro, ajungând la 19,8 miliarde. Anun¡ul a fost fåcut de Martin Brudermüller, pre¿edintele consiliului de administra¡ie al BASF, care precizeazå cå evolu¡ia se datoreazå atât volumelor de produse mai mari tranzac¡ionate pe toate segmentele afacerilor concernului german, cât ¿i pre¡urilor în cre¿tere. Produsele pentru Agriculturå au generat vânzåri de 2 miliarde de euro, dar cre¿terea cifrei de afaceri este umbritå de o pierdere din caza diferen¡elor de curs valutar în America de Sud ¿i de Nord. 9

CULTURI VEGETALE Necazuri de fermier

Daniel Gheordunescu ar dori reglementarea asigur\rilor Daniel Gheordunescu lucreazå, alåturi de tatål ¿i fratele såu, 1.000 de ha la Mereni, în jude¡ul Constan¡a. Pe lângå produc¡ia agricolå, se ocupå ¿i cu comer¡ul local de cereale, având capacitå¡i de depozitare de 20.000 de tone. Într-un an normal, doar din comer¡, cifra de afaceri urcå la 4 milioane de euro. Înså dupå ce, în 2019, ferma s-a angajat într-o investi¡ie majorå, 2020 a fost “daunå totalå”.

gro Gheordunescu a început în 2019 o investi¡ie de douå milioane de euro în modernizarea ¿i extinderea spa¡iilor de depozitare. Lucrårile sunt pe terminate ¿i societatea va dispune de capacitå¡i de stocare de 10.000 de t în magazii, respectiv alte 10.000 de tone în silozuri, precum ¿i de o sta¡ie de condi¡ionare a semin¡elor. Cu aceastå investi¡ie în derulare, anul trecut a fost ca un ciocan în moalele capului. Culturile de toamnå au fost distruse în propor¡ie de 90%. Singura culturå care a stat cât de cât în picioare a fost rapi¡a, care a dat 1.600 kg/ha. La grâu s-au recoltat doar 60 kg / ha, la orz 40 kg /ha, floarea-soarelui 200 kg/ha, porumb - zero, leguminoase zero. Ferma a încheiat anul pe pierdere, nefiind salvatå nici de comer¡ul cu cereale, fiindcå nici al¡i fermieri din regiune nu au avut ce vinde. Daniel Gheordunescu pretinde cå distrugerile au fost provocate de în-

ghe¡ul tardiv de primåvarå, care a intervenit în luna aprilie. Efectele secetei au început så se vadå abia în luna mai, când deja culturile erau calamitate de înghe¡ ¿i, ca atare, mult mai vulnerabile

Daniel Gheordunescu

la lipsa aportului hidric. “S-a tårågånat constatarea efectului înghe¡ului, pânå ce a apårut ordinul cu constatarea calamitårii culturii în urma secetei. În felul åsta, s-a pus pe seama secetei toatå calamitarea culturilor”. Gheordunescu nu crede în coinciden¡e. “Ordinul pentru constatarea secetei s-a dat pentru a scåpa societå¡ile de asigurare, care ar fi avut de achitat despågubiri importante, de ordinul sutelor de milioane de euro. Conform poli¡ei de asigurare la înghe¡ul tardiv, a¿ fi avut de încasat 1.000 de euro/ha. Întro primå fazå, mi s-au promis 800 de lei/ha, pe urmå o sumå ¿i mai micå ¿i asiguratorul a sfâr¿it prin a nu mai plåti nimic”. Când a devenit limpede cå statul va achita despågubiri pentru culturile de toamnå calamitate ¿i care va fi cuantu-

mul acestora, Agro Gheordunescu a primit de la asigurator soma¡ii repetate de închidere a dosarului de daunå. S-a ajuns chiar la o formå de constrângere. “Mi s-a pus în vedere cå dacå nu-mi închid dosarul de daunå, nu voi primi nici despågubiri de la stat pentru secetå”. Dacå fermierii aveau deschise dosare de daunå pe înghe¡, primåriile nici nu eliberau actele necesare pentru despågubirile de secetå. Agro Gheordunescu a trecut anul doar datoritå faptului cå, fiind o fermå capitalizatå, båncile au acceptat refinan¡area creditelor în derulare. Anul acesta e mult mai bun decât precedentul, dar accidente tot au fost, iar lucrurile nu sunt schimbate în bine din perspectiva rela¡iei cu asiguratorii. “La grâu, pe medie, suntem la 6-7 t/ha. Înså am avut ni¿te sole de grâu calamitate de grindinå, unde produc¡ia medie a fost de 3 - 3,5 t/ha. Suntem asigura¡i, dar despågubirile se tårågåneazå, din nou”. Firesc ar fi fost, considerå Gheordunescu, ca reprezentantul asiguratorului så fie în câmp, în ziua recoltatului, ca så vadå produc¡ia medie, pentru a se calcula paguba realå. Înså lucrurile nu decurg a¿a: “Asiguratorul are preten¡ia så recoltez când vrea el, nu când pot eu, când îmi permit vremea ¿i starea câmpului. Apoi, când în fine vine la recoltat, agentul îi cere mecanizatorului så bage combina în anumite puncte ale solei, unde vede el cå produc¡ia ar fi mai mare. Dupå douå brazde recoltate astfel, face media ¿i spune cå aia e media solei. Or, media se face la finalul recoltatului”.

Robert VERESS Profitul Agricol 30/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS DIRECTOR REGIONAL VÂNZARI - Sud-Est Companie multina¡ionalå producåtoare de produse destinate protec¡iei plantelor

ASISTENT ADMINISTRATIV - loca¡ie în BRÅILA Companie multina¡ionalå de servicii de producere såmân¡å

SPECIALIST EXECUºIE CONTRACTE - BUCUREªTI Companie de trading de cereale

REPREZENTANT VÂNZÅRI piese de schimb - TELEORMAN Companie importatoare de utilaje agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Agxecutive is launching a new opportunity in the crop protection segment!

We are exclusively recruiting a

Technical Sales Representative for South Romania on behalf of our beneficiary, a multinational company with a long legacy of over 50 years experience in the crop protection sector and with a strategy to be proximity to farmers.

Main responsibilities of this position is:  Daily contact with key-farmers from relevant segment and channelling demand through regional distributors.  Field trials and tracking of promotional activities. The suitable candidate for this position has:  Bachelor degree in Agronomy;  Minimum 3 years experience in agribusiness;  Good fluency in English;  Driving license B. The position comes with a very competitive comp&ben package rewarding both personal engagement and sales results with a highly motivating variable part. Profitul Agricol 30/2021

Apply NOW confidentially at nadia.florescu(a)agxecutive.com 0743.488.088 or spread the word to your qualified networking! 55

MICA PUBLICITATE

SC AGROIND FOC{ANI SA, cu sediul ;n localitatea Doaga, com. Garoafa, jud. Vrancea

VINDE 70-80 capete juninci din rasa Holstein, cu gesta¡ia cuprinså între 3-7 luni, inseminate cu material seminal sexat. Ferma este înscriså în Registrul Genealogic, iar junincile vor fi livrate cu certificat de origine ¿i productivitate.

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

DN AGRAR VINDE

În anul 2020 am vândut 80 de juninci unui singur beneficiar.

Rela]ii la tel> 0724.581.524 agroind1991@yahoo.com

Contact: 0785.242.845

Profitul Agricol 30/2021

PAGINA DE HOBBY Pr\d\torii - criz\ de supraproduc]ie De la o vreme încoace, dovedim o nefireascå pasiune pentru ocrotirea fårå måsurå a prådåtorilor. Se tot gåse¿te câte cineva care, afi¿ând cu ipocrizie bune inten¡ii ¿i sim¡åminte cre¿tine¿ti, mai pune un bå¡ în roatele ¿i a¿a destul de ¿ubrede ale activitå¡ii cinegetice.

Chiar ieri m-am întors de la Neagra Bro¿teni, dupå douå zile de pescuit la påstråv. Odinioarå, zona era domeniu regal, påzit cu strå¿nicie. Scriitorul I. Al. Bråtescu-Voine¿ti, pe atunci deputat în Parlamentul României, aminte¿te în cartea sa “Cu undi¡a” de acel zdravån Vasile Drozman care nu i-a permis så-¿i

judecåtoreascå privind obliga¡ia statului de a plåti o despågubire de 15.000 euro unui cetå¡ean våtåmat de urs. Premiera constituie un precedent memorabil care va putea fi invocat de acum încolo, în cazuri similare ca primå recunoa¿tere a responsabilitå¡ii statului, a cårui proprietate asupra faunei de interes cinegetic

încerce agerimea vergii de muscå pânå nu a ajuns la po¿tå încuviin¡area scriså a Regelui Ferdinand I. De curând, temutul paznic scåpase cu bine din întâlnirea cu un urs pe care l-a alungat printr-un urlet teribil. “Când, pentru a-mi aråta cum strigase ursoaicei, a råcnit odatå: «oooaac!», s-a stins lampa ¿i a început så curgå ¡årânå din tavan. Må mir cum nu s-a dårâmat casa peste noi”, nota cu umor scriitorul. Dacå nu a¿ fi fost înso¡it de cei doi câini de talie mare, parcå nu m-a¿ fi sim¡it în largul meu la pescuit, mai cu seamå cå auzisem de tragica întâlnire, nu departe de aceste locuri, a celor doi ciobani cu ursul ce tocmai le ucisese o vacå. Impruden¡i, oamenii se apropiaserå så fotografieze crotalia vitei, pentru a-i dovedi pieirea, ne¿tiind cå sålbåticiunea î¿i påzea de dupå cetini prada. Unul a fost omorât pe loc, iar celålalt, mutilat, e internat în spital, în stare gravå. O bilå albå pentru justi¡ia româneascå o reprezintå recenta hotårâre

presupune nu doar drepturi, ci ¿i obliga¡ii. O legisla¡ie prost conceputå ¿i materializatå genereazå consecin¡e corespunzåtoare. Un ultim exemplu îl reprezintå noua OUG privitoare la regimul „prelevårii” ur¿ilor agresivi, prin export decizional la nivelul autoritå¡ilor locale. Astfel, statul se spalå pe mâini precum Pilat din Pont, fårå så-¿i activeze prelungirile din teritoriu (felurite agen¡ii ¿i gårzi) ale ministerului de resort, påstrându-¿i doar prerogative de control ¿i în¡eleaptå supraveghere. Fuga de råspundere este mai mult decât evidentå, departe de promisa ¿i mult trâmbi¡ata reformå a sistemului. Domnii primari, unii fo¿ti tractori¿ti, cofetari, frizeri, sculeri-matri¡eri (meserii stimabile, de altfel), vor decide soarta ursului, ca ¿i cum nu am avea speciali¿ti în cinegeticå. Sau, cine ¿tie, poate cå realmente nu mai avem...

nainte-vreme, vânåtorilor le revenea misiunea så se ocupe de câinii hoinari din extravilan, de ciorile grive ¿i de co¡ofenele supranumerare, de lupi, ¿acali ¿i vulpi, toate acestea intrând în categoria “dåunåtorilor cu pår ¿i cu pene”, men¡ionatå astfel în autoriza¡iile de ie¿ire în teren. Aståzi, ¿i acestea sunt trecute pe hârtie în numår limitat, ca ¿i cum s-ar afla pe cale de dispari¡ie. Mai mult, de un an de zile, dupå decizia Cur¡ii de Apel Bra¿ov, corvidele sunt ocrotite total, iar acest lucru se vede nu doar în naturå ¿i în grådinile sau ogråzile oamenilor, ci ¿i în ora¿ele luate realmente cu asalt de briganzii aerului. Cu trei-patru decenii în urmå, vânåtorii care se remarcau în împu¡inarea acestor prådåtori erau recompensa¡i cu cartu¿e sau beneficiau de reducerea cotiza¡iei anuale, iar echilibrul vie¡ii sålbatice nu avea cu nimic de suferit. În zilele noastre înså, activitatea cinegeticå este tributarå factorilor emo¡ionali ¿i veleitarismului. Beicile ¿i dihorii fac ravagii prin gospodårii. ªacalii au invadat Delta Dunårii, iar haitele de lupi se pråsesc nestingheri¡i în tot arcul Carpa¡ilor, cu aport generos dinspre miazånoapte, fåcând selec¡ie negativå printre cervide. Managementul popula¡iei de urs brun bâjbâie printre legi ¿i ordonan¡e concepute pe genunchi, de neofi¡i lipsi¡i de sim¡ul realitå¡ii. Profitul Agricol 30/2021

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4 - 24.08.2021

Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea Petricå Cojocaru 5.08.1981, Branch Manager NHR - Filiala Bråila Viorel Andronie 6.08.1963, conf. USAMV Bucure¿ti, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Råzvan Horoi 6.08. 1988 directorul fermei AICBAC Bacåu Sorin Dogaru 7.08.1967 Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Lucian Stoian 16.08.1941, Sta¡iunea de cercetåri pentru legumiculturå Bucure¿ti Teodor Maru¿ca 17.08.1941, ICD Paji¿ti Bra¿ov Constantin Soare 17.08.1955, director comercial Adama Aurel Simion 18.08.1961, secretar de stat, MADR Rela Nicoleta ªtefånescu 18.08.1974, director MADR Simina Anca Popescu 19.08.1986, director general MADR Maria Cîrjå 20.08.1968, director marketing Corteva Robert ºuicå 24.08.1983, director logisticå KWS 58

Camioanele care merg cu whisky Producåtorul sco¡ian de whisky Glenfiddich a început så î¿i modifice camioanele de transport, astfel încât acestea så poatå rula pe reziduurile rezultate de pe urma procesului de distilare a båuturii. Directorul de distilare spune cå în mod tradi¡ional vindea cerealele rezultate la finalul procesului de produc¡ie a mal¡ului. Acestea erau folosite ca nutre¡ pentru vite. Înså acum poate utiliza reziduurile lichide rezultate din procesul de produc¡ie a whisky-ului pentru a produce combustibili ¿i astfel så î¿i recicleze toate de¿eurile. Compania sus¡ine cå utilizarea biogazului pe bazå de whisky permite reducerea emisiilor de CO2 cu peste 95% comparativ cu

motorina ¿i al¡i combustibili fosili ¿i, de asemenea, reduce emisiile de alte particule dåunåtoare cu pânå la 99%. Fiecare camion emite anual pânå la 250 de tone de CO2, sus¡ine Glenfiddich. ªi în România un fermier ¿i-a fåcut instala¡ie de distilare a whisky-ului, dar despre asta, în numerele viitoare ale revistei.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) A primit bani pentru trecerea bacului – Se trag de la caprå; 2) Execu¡ie la 9 10 sol – Palux pe sfâr¿ite! 3) Autor de copii – Acorduri majore; 4) Micul spårgåtor – Scrie negru pe alb – Solicitat de fumåtori; 5) Deliciu în troacå – Lipsit de distinc¡ie; 6) A vorbi cu cåldurå – Inel privit cu sfin¡enie; 7) Uria¿ele lanurilor; 8) O iau drept prin sat – Familii de modå veche; 9) Puhoi urmând matca – Esen¡å de parfum; 10) ºine la råcoare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 29/2021 ORIZONTAL: LIVADA - RID; ANOD - PLOUA; TATUARE - BN; RC - SMINTIT; ATA - ALTITE; TIRANI - PAL; VENDETA - A; CESTI - UTER; O - TUNATORI; DRAMATURGI.

VERTICAL: 1) Vin la ghea¡å; 2) A cere de mic schimbarea – Act de caså; 3) Luat în sens invers – A¿teptat cu aplauze; 4) Limitå de satura¡ie – Grådina promiså; 5) Grup central! – Se opune despår¡irii – Notå... de legåturå; 6) Ora¿ul... moscovitelor – Urmå låsatå de ploaie; 7) Local unde se trateazå lumea – Aici se joacå piese; 8) Prinså la înghesuialå; 9) Linie de zbor – Slåbiciune pentru pescuit; 10) Cele care sunt de plâns. Profitul Agricol 30/2021