Issuu

nr. 30-31 din 31 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 30-31/2024 Redactor - ¿ef

Butaforie cu asigura]i, dar f\r\ asigur\ri “La Ministerul Agriculturii se lucreaz\ la o lege pentru constituirea unui fond mutual”, povestea, prin 2012, Nicolae Sitaru ;n Profitul Agricol. Ca tot omul, ;[i dorea [i el un sistem financiar care s\ p\zeasc\ agricultura de cele dou\ mari rele, seceta [i ;nghe]ul. De atunci, din 2012, ministerul tot pritoce[te [i se r\zg=nde[te. Iar de f\cut, tot n-a f\cut nimic. Doar c\, ;ntre timp, s-a mai rafinat, ;i zice mecanism de asigurare de secet\. Adrian Chesnoiu, pe c=nd era ministru, ;i ad\ugase [i un mic izvor de finan]are, transfer de la Pilonul 1 la Pilonul 2. Petre Daea, mai [iret, l-a d\ruit cu un 3% din subven]ii. Acum a venit r=ndul ministrului Barbu s\ simuleze c\ vrea s\ cheltuie banii. “Suntem în discu]ii cu ASF, pentru c\ vrem s\ facem un proiect prin care s\ activez un mecanism, astfel încât s\ asigur\m culturile de toamn\ [i prim\var\. Practic, statul s\ asigure aceste culturi de secet\”, spunea ministrul pe la jum\tatea lunii iulie.

C\ este nevoie de un mecanism articulat de compensare a pierderilor cauzate de secet\ [i ;nghe], nu ;ncape discu]ie. Dar nu sub forma unor lozinci, a[a cum arat\ [i ast\zi, dup\ 22 de ani. “A[ vrea în luna august s\ avem acest mecanism [i s\ asigur culturile [i tot anul 2025, dar înc\ trebuie s\ vedem cu firmele de asigur\ri procentul care poate fi desp\gubit. Eu le-am cerut între 3.000 [i 3.500 lei pe hectar în caz de secet\“, promite Barbu.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

:l crede]i?

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 30-31/2024

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Rectificare bugetar\ pentru plata de desp\gubiri la secet\

2024, unul dintre cei mai seceto[i ani

BASF a[teapt\ profituri mai mari

Italia ofer\ 30.000 de euro celor dispu[i Argumentele academicienilor s\ se mute în Toscana 8 ;mpotriva desfiin]\rii ANZ

Probleme legate de amânarea ratelor

Romapis [i EcoRuralis se pun contra derog\rii

Noi infec]ii umane cu grip\ aviar\ în SUA

Mari diferen]e de umiditate ;ntre vestul [i estul Europei

Petrecerea lui Péter Nagy de la M\gherani

Ancheta chinez\ privind porcul ]inte[te marii v=nz\tori din UE

Exportul de ovine nu va fi oprit

Ma[ini & utilaje Înc\ un fermier trece la no-till

Un echipament pentru cultivarea în benzi

Noua motorin\, HVO, nu prezint\ prea mare interes

Dezmiri[tire cu conservarea apei

Grap\-cultivator pentru ferme mici

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

88 milioane tone de rapi]\

Scade produc]ia de floarea-soarelui

No-till nu este miraculos, dar func]ioneaz\

Comer]ul României cu produse alimentare [i agricole

Ploile de var\ nu au schimbat situa]ia rezervei de ap\

Rezerva strategic\ a lui Davi]oiu

Culturi vegetale Sc\derea costurilor în ferm\

Tratamentul de stimulare aduce o produc]ie mai mare

:n ciuda secetei, Grup {erban este pe profit

Adama are un nou pre[edinte

Cerere mare pentru ;ngr\[\mintele Duofertil Eurocereal 34

Agrosilvicultura, un experiment în premier\

Un ;ngr\[\m=nt autohton arunc\ m\nu[a marilor produc\tori Florin Buiba[ compenseaz\ lipsa for]ei de munc\ cu ma[ini performante

Cre[terea animalelor Evolu]ia efectivelor de animale ;n ultimii doi ani

O nou\ molim\ peste Rom=nia Produc]iile maxime ob]inute anul acesta la culturile de toamn\ 27 O boal\ ca o agonie

Hobby

Imprevizibilul urs

În pragul deschiderii la p\s\ri

Festivalul P\r\daiselor

Profitul Agricol 30-31/2024

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Rectificare bugetar\ pentru plata de desp\gubiri la secet\ Marcel Ciolacu prim ministru “To]i fermierii afecta]i de seceta sever\ vor primi desp\gubiri din partea Guvernului. Vom face eforturi ca banii s\ ajung\ la oameni pân\ la viitoarele îns\mân]\ri din toamn\. În paralel, vom continua s\ investim în sistemul de iriga]ii. Anul acesta am ajuns la 1,6 milioane hectare irigate, ceea ce înseamn\ c\ securitatea alimentar\ a României este asigurat\.” Vineri, 26 iulie, premierul Marcel Ciolacu [i ministrul Florin Barbu au vizitat jude]ele Vrancea [i Buz\u. În Vrancea au fost “bifate” dou\ obiective, sistemul de iriga]ii SPA N\moloasa [i ferma Agroserv Grig. Ministrul Barbu a promis c\ Guvernul va “prinde” banii pentru plata desp\gubirilor la secet\ în rectificarea bugetar\ din luna august, astfel încât s\ ajung\ în conturile fermierilor începând cu septembrie. “Este an electoral [i avem speran]e c\ promisiunea va fi onorat\”, spu-

nea, dup\ ;nt=lnire, Teofil Dasc\lu, pre[edintele ACCPT Vrancea. V\ amintim c\ Dasc\lu a înaintat un memoriu c\tre Guvern, solicitând desp\gubiri de 3.000 de lei pe hectarul calamitat. Acum, dup\ vizita celor doi oficiali, Asocia]ia a emis un comunicat în care nu mai pomene[te nimic despre acea sum\. Dolean]ele sunt de data aceasta legate de lipsa investi]iilor în iriga]ii, ACCPT invitând conducerea ANIF s\ vin\ în jude] pentru a avea o serie de discu]ii [i întâlniri de lucru tehnice.

Premierul a afirmat c\ suprafa]a irigat\ la nivel na]ional a crescut la 1,6 milioane de hectare. Se refer\, probabil, la suprafa]a irigabil\. Dac\ ar fi fost irigate 1,6 milioane de ha, nu se putea s\ fie dou\ milioane de ha de culturi de prim\var\ calamitate. Deoarece, conform datelor oficiale, s-au înfiin]at 2,32 milioane de ha cu porumb, 1,26 milioane ha de floarea-soarelui, 0,15 milioane ha de soia [i suprafe]e marginale din alte culturi. Cu totul, 3,75 milioane ha culturi de prim\var\. Sc\zând 1,6 milioane ha, întreaga suprafa]\ neirigat\ ar trebui s\ fie calamitat\, ceea ce nu este cazul. Exist\, din fericire, suficiente ferme, în special în Transilvania, Banat [i nordul Moldovei, unde se fac produc]ii ca într-un an normal. Profitul Agricol 30-31/2024

:n urma ;nt=lnirii fermierilor cu cei doi ;nal]i oficiali, r\m=n [i c=teva ;ntreb\ri pertinente. “Ministrul Barbu a declarat c\ a semnat deja ordinul prin care se dispune suspendarea sistemului antigrindin\ pe raza jude]ului Prahova, ca urmare a solicit\rii venite din partea a 90% din fermierii. Îns\ a mai afirmat c\ cei care semneaz\ împotriva Sistemului Antigrindin\ nu vor mai fi desp\gubi]i”, explic\ Dasc\lu. L-a întrebat pe ministru la ce e refer\, fiindc\ desp\gubiri pentru grindin\ nu s-au acordat în ultimii ani. Ministrul a evitat r\spunsul. “Am început [i noi strângerea de semn\turi [i vrem s\ [tim ce ne a[teapt\. Circul\ zvonul c\ vom fi pu[i s\ achit\m noi pagubele celor afecta]i de grindin\”, spune Dasc\lu.

Robert VERESS 7

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cre[terea poten]ialului de produc]ie din Fran]a [i de concuren]a grâului rusesc.

Grâu România FOB Constan]a 180 euro/t (-1) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 212 dolari/ton\ (975 lei). A avut o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Grâul î[i continu\ trandul de sc\dere [i în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 221

euro/ton\ (1.105 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 233 euro/ton\ (1.165 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Bursa din Chicago Aug Sep Oct

$/t 22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 199 201 199 200 197 208 210 208 209 206 216 218 216 217 214

Cota]ii - Bursa din Kansas Aug Sep Oct

Porumb

crescut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în august 2024, este de 179 euro/ton\ (895 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 172 euro/t (- 1) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 175 dolari/ton\ (805 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Aug Sep Oct

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 153 157 158 159 159 159 163 164 165 165 164 169 169 170 171

Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep

$/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 177 182 183 184 185 178 184 185 187 186

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 209 210 208 208 206 215 216 214 214 212 220 220 219 219 217

sa Pontivy a fost de 226 euro/ton\ (1.130 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 208 euro/ton\ (1.040 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei :n Argentina pre]ul FOBport a fost de 268 dolari/ton\ (1.230 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în august este de 192 euro/t (960 lei). A crescut cu 2 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 166 euro/ton\ (764 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep Oct

$/t 22.07 23.07 24.07 25.0726.07 266 266 266 266 268 264 264 264 266 262 264 264 265 269 268

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

22.0723.07 24.07 25.07 26.07 Rouen 223 225 225 223 219 Dunquerque 223 225 225 223 219 Pallice 210 214 214 215 215 Creil FOB 218 220 220 218 215 Moselle FOB 224 226 226 224 221 Rouen FOB 238 240 238 236 233

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 185 dolari/ton\ (851 lei). A avut o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 Bordeaux 207 208 209 208 208 Pallice 210 211 212 210 208 Rhin FOB 218 218 219 217 215 Bordeaux FOB 215 213 214 212 210

Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Ploile de var\ nu au schimbat situa]ia rezervei de ap\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, în intervalul 22 - 28 iulie 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>  Banat> 0 - 19,8 l/mp<  Cri[ana> 0 - 5,7 l/mp< 34

 Maramure[> 10,5 - 41,5 l/mp<  Transilvania> 0 - 26,6 l/mp<  Oltenia> 0 - 26,0 l/mp<  Muntenia> 0 - 42,5 l/mp<  Moldova> 0 - 40,7 l/mp>  Dobrogea> 1,5 - 32,6 l/mp. Rezerva de ap\ din sol, în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea 0100 cm, prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în

Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, a Cri[anei [i a Banatului, izolat centrul [i sudul Transilvaniei. Pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local vestul, nordul, nord-vestul [i centrul Moldovei, sudul Cri[anei, izolat nord-estul Banatului, con]inutul de umiditate din sol se situeaz\ în limite satisf\c\toare.

Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Rezerva strategic\ a lui Davi]oiu Ajuns la 78 de ani, Claudiu Davi]oiu lucreaz\ 1.000 de hectare la M\ineasca, un sat de lâng\ Bucure[ti, unde cre[te [i o mie de vaci de lapte, c\rora le asigur\ cea mai mare parte din furajare din recolta proprie. Spune c\ a f\cut profit în fiecare an [i va avea [i anul acesta, gra]ie valorific\rii superioare a produc]iei vegetale. Totu[i, dac\ într-un an normal face 7.000 de tone de porumb siloz, acum trebuie s\ se mul]umeasc\, dup\ estimarea sa, cu vreo 4.000 de tone [i acelea de slab\ calitate. Îns\, chiar dac\ lucrurile ar merge mult mai prost, are o rezerv\ strategic\> o avere imobiliar\.

În

1990, dup\ 10 ani petrecu]i în Ministerul Agriculturii, unde s-a ocupat de silozuri, Davi]oiu a preluat conducerea IAS Afuma]i. Inspirat [i stoic, ]inând piept cu eroism criticilor so]iei (profesoar\ de englez\), a investit economiile familiei în achizi]ii de teren în intravilanul localit\]ii, pl\tind sume modice, de câteva sute sau mii de lei pe hectar (echivalent în banii actuali). A valorificat o parte din aceste terenuri, ulterior, cu un profit fabulos. “Am vândut 10 ha cu peste un milion de dolari 10 ha, la turci [i arabi, prin 1995. A[a am avut avansul pentru privatizarea IAS, prin metoda PAS, cu facilitatea de a pl\ti în rate”. Acum, când Davi]oiu î[i conduce afacerea agricol\ din fostul conac al Stolnicului Constantin Cantacuzino,

Profitul Agricol 30-31/2024

Claudiu Davi]oiu

pe care l-a restaurat, so]ia îi este recunosc\toare. “Îmi zice «Dac\ nu cump\rai atunci teren, locuiam [i acum în apartamentul \la»”, râde directorul Agroindaf. IAS Afuma]i avea 8.000 de ha. 7.000 s-au risipit în urma retroced\rilor. “Majoritatea suprafe]elor au ajuns la oameni din Prim\rie. A[a cum s-a întâmplat cam peste tot”. Pe lâng\ cele 1.000 de ha de la M\ineasca, dintre care cam o treime în proprietatea sa, ferma lui Davi]oiu mai de]ine 25 de ha în intravilanul comunei Afuma]i. “Deocamdat\, prefer s\ închiriez, în loc s\ vând. Nu mi-ar conveni s\ pl\tesc 16% impozit pe profit plus 10% impozit pentru dividende”. Mai vinde din terenul cu valoare imobiliar\ când se mai ive[te oportunitatea de a cump\ra teren arabil. “Vând aici cu 30 euro/mp [i cump\r dincolo, cu 1 euro/mp”. Cultiv\ plante care intr\ în re]eta de furajare, p\ioase (grâu [i orz) pe 400 de ha, lucern\ 100 ha, porumb siloz [i porumb boabe 500 ha. Produc]iile la culturile de toamn\ de anul acesta le consider\ mul]umitoare, chit c\ doar orzul a dat peste 5 t/ha, fiindc\ nu a fost b\tut de grin-

din\. Grâul [i triticalele doar 3 tone [i ceva/ha. A ajuns la a treia coas\ de lucern\. Îns\ evolu]ia vremii i-a dat b\t\i de cap. Deschide agenda în care [i-a notat precipita]iile din ferm\, pe luni [i ani. “În 2021 au c\zut 380 l/mp< în 2022 - 580 l/mp< 2023 - 320 l/mp< ianuarie 2024 - 35 l/mp, februarie - 0, martie - 20, aprilie - 50, mai - 10, iunie - 20, iulie - 25. Total 2024 - 160 l/mp”. A[adar, regimul precipita]iilor a fost unul slab [i nu poate compensa cu iriga]ii, dar altele au fost problemele majore. Prima grindin\, din 13 iunie, a venit [i cu ploaie. Porumbul a fost ciuruit, dar apa i-a priit, plantele [i-au revenit. Au urmat, îns\, dou\ s\pt\mâni caniculare, a[a c\ porumbul n-a legat [i a început s\ se usuce. “Am apucat s\ recoltez vreo 40 ha pentru însilozare. Dar a venit iar o furtun\ cu grindin\ [i, porumbul fiind uscat, l-a pus pe tot la p\mânt. Combina Claas Jaguar, pe care am dat 500.000 de euro, acum 10 ani, [i am apucat s\ recoltez cu ea maxim 3.000 de ha, s-a înfundat în încercarea de a recolta porumbul de jos”.

Robert VERESS 35

CULTURI VEGETALE

Florin Buiba[ compenseaz\ lipsa for]ei de munc\ cu ma[ini performante Tân\rul fermier Florin Buiba[ a început s\ practice agricultura pe 400 ha în 2012, împreun\ cu socrul s\u. Afacerile au mers bine, iar în 2024 a ajuns la 1.200 de ha, pe care cultiv\ porumb, floarea-soarelui, soia, grâu, orz [i maz\re.

Noi suntem o familie. Noi suntem pe tractoare [i pe combine. Noi suntem oriunde este nevoie pe câmp sau la pia]\. Lucr\m în familie”, spune, nu f\r\ m=ndrie, Florin Buiba[. Dar [i pentru c\ marea lui problem\ o reprezint\ lipsa for]ei de munc\. “Mai avem câ]iva b\ie]i care ne mai ajut\ în timpul campaniilor agricole, în rest e greu”. În aceast\ situa]ie, Florin Buiba[ a g\sit solu]ia> achizi]ia de utilaje agricole inteligente [i puternice, care s\ înlocuiasc\ [i oamenii, [i utilajele “slabe”. “Încerc\m s\ ne lu\m ma[ini cât mai puternice [i productive, s\ lucr\m noi singuri p\mântul pentru c\ mâna de lucru pe zon\ nu g\se[ti. Nu exist\ pur [i simplu, [i dac\ mai afli, e la distan]e foarte mari”, a spus fermierul. 38

De aceea este mult mai greu de lucrat cu ace[ti oameni, fiindc\ vor trebui s\ fac\ naveta, iar în perioada campaniilor activitatea este dat\ peste cap. Orarul nu poate s\ fie adaptat ca pentru un angajat care st\ în zon\. Va avea program pân\ la 17, pentru c\ trebuie s\ ajung\ [i el acas\. Nu poate s\ stea pân\ la 22>00. De aceea a decis c\ e mai bine s\ investeasc\ în utilaje moderne, o solu]ie foarte bun\ pentru a compensa lipsa for]ei de munc\. Cel mai mare tractor din ferm\ are 500 CP. Apoi, cu un disc Horsch Jocker a scos din schem\ trei utilaje care f\ceau acela[i lucru. “Nu mai spun de consum redus de motorin\, vitez\ mare de lucru, calitatea superioar\ a terenului lucrat. Când faci pentru tine e pentru tine. Vrei treab\ bun\, treab\ bun\ faci”, este de p\rere omul. Apoi, [i-a cump\rat din Polonia o sem\n\toare. Avea zeci de cutii de semin]e [i bunc\rul de îngr\[\minte. A lucrat bine, îns\ nu avea precizie maxim\. Mai pierdea boabe sau mai r\mâneau semin]e pe roat\. Au ap\rut probleme [i uzura dup\ 15.000 20.000 de hectare sem\nate. Nu mai avea randamentul scontat. A decis s\ o schimbe cu una Maschio Gaspardo, extrem de performant\, achizi]ionat\ de la Dicor Land. Rezultatele au fost extraordinare. A reu[it s\ semene 140 ha de floareasoarelui în câteva ore. Cu noua sem\n\toare lucreaz\ [i

mult mai u[or. Totul e mai simplu, întrucât nu mai are cutiile pentru s\mân]\ în spatele sem\n\torii, unde s\ le încarce cu sacul, ca la cele conven]ionale. :n aceea[i linie de g=ndire, a hot\rât anul trecut s\ schimbe combinele cu unele New Holland. Pe prima a cump\rat-o în leasing, CR 890, cu o putere de 360 kW. Este una dintre cele mai mari [i mai eficiente, cu media de consum de la 12 litri de motorin\, comparativ cu 25

Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE litri la altele. Are secer\toare pentru porumb, floarea-soarelui, rapi]\, pentru toate cerealele. “Înainte trebuia selectat grâul. Acum, când facem s\mân]\, combina are un mecanism inteligent care se regleaz\ din 20 în 20 de secunde [i selecteaz\ bobul. Nu g\se[ti impurit\]i”, a explicat fermierul. Buiba[ sus]ine c\ avantajul ma[inilor performante este c\ po]i evita consumurile inutile de motorin\ [i energie, iar când ai f\cut un lucru e bun f\cut. E calitate. Nu mai trebuie s\ îl reiei o dat\ [i înc\ o dat\, pân\ î]i iese a[a cum dore[ti. “Având utilajele cele mai moderne, po]i s\ func]ionezi bine [i s\ fii la timp cu lucr\rile. Astfel, cu patru angaja]i ne descurc\m lejer la cele 1.200 de ha”, este de p\rere Florin Buiba[. Anul acesta, a avut 400 de ha de orz [i 250 ha de grâu, de pe care a ob]inut produc]ii modeste din cauza condi]iilor climatice. În prim\var\, a

sem\nat 140 de ha cu floarea-soarelui, 150 de ha cu porumb, dar [i câteva sute de ha cu soia. “Noi miz\m pe soia [i datorit\ pre]ului mai bun. În plus, noi cultiv\m soia în zonele unde terenul are o umiditatea mai mare [i persistent\”, a explicat Florin. De aceea a cump\rat [i sem\n\toarea Maschio, specializat\ în sem\natul soiei. Pentru a p\stra apa în sol, Florin aplic\ lucr\ri superficiale ale solului, no-till, scarificat [i discuit cu jokerul. Anul trecut în toamn\, nu prea a putut s\ fac\ asemenea lucr\ri pentru c\ a fost destul de ploios. Florin a mai explicat c\ primul avantaj al lucr\rilor no-till este c\ apa r\mâne în sol, iar resturile pe teren, se descompun, protejeaz\ [i hr\nesc p\mântul. “La ar\tur\ întorci brazda. Nu zic c\ e un lucru r\u, numai c\ la noi nu e terenul pentru a[a ceva. Avem sol, cum se zice, de ora 12>15, fiindc\ la [i jumate e târziu”, a spus Buiba[.

Florin Buiba[ Profitul Agricol 30-31/2024

De[i anul acesta la cereale nu au fost produc]ii prea bune, în 2023, Florin a ob]inut 6 tone în medie la grâu [i la orz, la porumb 7 tone, la floareasoarelui, pe Sânmihaiu German, 4 tone media, [i pe Utvin, unde a avut o suprafa]\ de 100 ha, a ob]inut 3 tone. Cauza sc\derii produc]iei a fost un episod de furtun\ [i ploi cu piatr\ care au culcat plantele. Au afectat culturile. În schimb, pe Sânmihaiu German, unde terenul e mai argilos [i stagneaz\ apa, are o umiditate mai persistent\, iar culturile au evoluat mult mai bine. “Anul acesta, pe zon\ la noi, grâul a mers foarte prost. Din cauza precipita]iilor abundente dup\ sem\nat, în toamn\, a fost prea mult\ ap\ [i a stagnat. Terenul e argilos. }ine apa pe loc”. La Utvin, unde terenul e mai nisipos grâul a evoluat spectaculos. Buiba[ a sem\nat floarea-soarelui [i porumbul pu]in mai târziu. A b\nuit c\ vin gerurile în martie. În Timi[, cine a sem\nat mai devreme a prins nop]i cu minus un grad - dou\, iar porumbul care a fost r\s\rit a fost afectat [i s-a îng\lbenit, dar [i-a revenit mai târziu. Florin a terminat de sem\nat porumbul tocmai când erau frigurile, iar la sfâr[itul lui aprilie, plantele erau r\s\rite [i au evoluat bine pân\ la seceta din iulie, când au mai suferit un [oc termic. Una dintre marile amenin]\ri asupra culturilor în 2024, în afar\ de secet\, a fost atacul ciorilor. “Avem probleme cu ciorile. Iau tot la rând ca pe GPS. Au scos semin]ele din p\mânt la rând, una dup\ alta. Leau v\zut r\s\rite, au dat cu ciocul, au scos boaba [i au mâncat-o. Nu ai cum s\ lup]i împotriva lor”, a explicat tân\rul. A încercat s\ le sperie cu tunete speciale. Nu a mers. A[a c\, el a avut pierderi destul de mari în 2024. Pe 20 de hectare, a avut 65.000 de plante. Asta înseamn\ o investi]ie de 40.000 de lei. Ciorile au mâncat tot [i fermierul a reîns\mân]at.

Gheorghe MIRON 39